51,558 matches
-
și militare române nu s-au limitat doar la multiplicarea și răspândirea afișelor propagandistice antisemite prezentate anterior ci au elaborat inclusiv planuri ce vizau "curățirea terenului"50 cu alte cuvinte purificarea etnică prin deportarea și exterminarea populației evreiești ori activarea sentimentelor antisemite în cadrul populației românești din cele două provincii. De exemplu, Centrul Informativ "B", atașat Armatei a 4-a române și aflat sub conducerea locotenent-colonelului Alexandru Ionescu (Alion), a elaborat la 11 iulie 1941 un document intitulat sugestiv "Plan pentru înlăturarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cari vor devansa trupele române. A. CONSIDERAȚIUNI GENERALE. Acțiunea va fi condusă de Centrul B., atât direct, cât și prin organele sale în subordine. Elementele ce vor fi acționate, se vor recruta din populația basarabeană eliberată de sub stăpânirea sovietică, cu sentimente verificate. Întrebuințarea lor prezintă următoarele avantagii: a. Sunt aclimatizate cu regimul sovietic și cunosc modul de comportare sub acest regim. b. Posedă actele sovietice necesare. c. Vor putea justifica refugiul lor pe teritoriul ocupat de trupele sovietice, prin persecuțiile din partea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
organizarea echipelor: a. Se vor acționa rezidenții acestui Centru, cărora li se va cere ultimul efort pentru ca, pe lângă misiunea informativă, să difuzeze prin rude, cunoscuți și elementele anticomuniste ideia apărărei colective contra pericolului iudaic. b. Se va face apel la sentimentele românești ale elementelor rămase ostile regimului comunist și cari au suferit prigoana din partea autorităților sovietice. c. Echipele vor fi constituite din 2-4 oameni, sub conducerea unui șef, care va primi misiunea și sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Să poată justifica ușor refugierea lor pe teritoriul sovietic. Să nu fi fost semnalat ca element ostil regimului comunist. Să nu prezinte nici un motiv de suspiciune asupra trecutului lor. e. Pentru convingerea și câștigarea lor se va face uz de: Sentimentele lor patriotice. Satisfacerea anumitor doleanțe de natură ce ar putea fi imediat satisfăcute. Propuneri ce li se vor face pentru a li se acorda recompense morale și materiale pentru activitatea desfășurată pe tărâmul național. ȘEFUL CENTRULUI B. Lt. Colonel ss
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rămase în număr foarte mic intacte de pe urma comuniștilor. Deși aceste cazuri sunt cu totul izolate, ordon Comandanților de M.U. și Servicii să ia cele mai drastice măsuri contra jefuitorilor care pătează prin faptele lor bunul renume al armatei și sentimentele ei adânci religioase, care au determinat populația ucraineană să ne primească pretutindeni cu vie satisfacție și caldă ospitalitate. Rog pe toți ofițerii să profite de ocazie și să explice trupelor prin cazuri concrete situația populației din teritoriile desrobite de comuniști
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
situației interne 27 Iunie-27 Iulie 1941 [...] Relațiunile populației române cu minoritarii. În această regiune nu sunt populații minoritare compacte în afară de evrei pe care populația creștină îi privește cu o vădită antipatie mai ales de la intrarea noastră în război, știut fiind sentimentele ostile ale evreilor. [...] IV. MANIFESTĂRI SUBVERSIVE. Față de mersul războiului și de succesele armatelor aliate, elementele care poate ar fi simpatizat cândva mișcarea comunistă, astăzi nu se observă absolut nici un fel de manifestare ostilă țării noastre, mai ales după evenimentele de la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lor în local. Pentru efectuarea acestor operațiuni, credem necesară evacuarea în periferiile orașului a tuturor comandamentelor și instituțiunilor publice, până la completa curățire a catacombelor și verificarea tuturor clădirilor. Deși măsurile propuse par a fi de natură a îndepărta de noi sentimentele populației, totuși sunt absolut necesare și singurele în măsură a putea stăpâni pornirile distructive în care au crescut și au fost educate aceste elemente. Comunicat: Guvernământul Transnistriei Comandamentul Militar Odessa Prefectura Poliției Odessa S.S.I. Eșalonul 1. ANIC, fond Președinția Consiliului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
continue această activitate, cel puțin în aceleași condițiuni. Dacă Guvernul apreciază că interesul superior național reclamă ca activitatea elementului evreesc să fie menținută în anumite limite aceasta trebuiește de asemenea precizat și definitiv arătat prin Statut, pentru ca să se poată restaura sentimentul de siguranță, absolut necesar normalei desfășurări a vieții economice. Este de reținut că starea actuală de nesiguranță, precum și un anumit aspect imoral, decurg din spiritul inovator aplicat uneori în afară de prevederile legii. Pentru a evita această stare de lucruri este necesar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
6 zile transportul între 25-31 Ianuarie a.c. din lipsă de cărbuni), iar altele și cele mai importante, poliției și siguranței extrem de slabă calitativ și cantitativ, precum și insuficiența jandarmilor. Este absolut necesar să se întărească poliția și siguranța cu elemente cu sentimente românești, elemente constatate ca pricepute și devotate serviciului. Retribuția prezentă a acestor organe permite trimiterea la Odessa a elementelor celor mai bune. Este necesar să se mai dea la Odessa un batalion de jandarmi pentru a curăți complect și temeinic
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
materiale în care se află populațiunea evreiască din Cernăuți și în urma lipsurilor de ordin juridic și tehnic pentru executarea Decretului Lege No. 2909/41, acesta nu poate găsi aplicare pe teritoriul Bucovinei de Nord. Pentru a manifesta însă, încă o dată, sentimentele ei și pentru a nu se sustrage, niciodată, contribuțiunilor pentru scopurile mărețe ale intereselor superioare, populațiunea evreiască din această localitate este dornică să facă cele mai mari încordări și cele mai sincere sforțări, contribuind până la ultima limită a capacității ei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
repercursiuni imediate și grave asupra vieții economice a orașului Dorohoi. În aprecierea evreilor ce urmează a fi opriți cât mai puțini se va ține seama ca aceștia să fie: Din cei mai bătrâni, cu mai puțini membri în familie, cu sentimente mai apropiate de Neamul Românesc; Dintre acei care prin cultura și situația lor, nu s'ar preta ideologiei comuniste sau la acte contra Statului român; Legiunea de jandarmi Dorohoi a primit ordin să dea tot concursul. Se vor aduce încă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ori maniera de formulare și adresare a întrebărilor variază de la un subiect la altul, cel care conduce un interviu nestructurat are în permanență în vedere tema și finalitățile cercetării. Caracterul mai degrabă informal al interviului nestructurat permite surprinderea unor atitudini, sentimente și experiențe care sînt greu de investigat prin intermediul altor metode sau tehnici (Agabrian, 2004). Cu toate acestea, generalizările trebuie lansate cu prudență în cazul utilizării interviului nestructurat și trebuie avută în permanență în vedere influența subiectivității celui care adresează întrebările
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
au influențat o serie de evenimente. Interviurile care vizează colectarea de istorii orale sînt adresate persoanelor direct implicate în evenimentele care îl interesează pe cercetător. Interviurile care vizează culegerea de informații despre istorii de viață (biografii) se centrează pe evenimente, sentimente, experiențe din viața unei persoane. Biografiile oferă informații atît despre succesiunea modificărilor din viața unei categorii de persoane, cît și despre posibilele cauze ale unor schimbări sociale. Interviurile de evaluare au ca scop studierea detaliată a rezultatelor, a impli cațiilor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ale romanului de idei, social, de dragoste, de mister, de război ș.a.m.d. Ceea ce nu este tocmai fals, ci mai curând nespecific și parțial în privința unei creații care atinge, s-ar putea spune, caracterul totalizant și neetichetabil al vieții. Sentimentul de cuprindere nu vine neapărat din explorarea pe o largă suprafață a decorurilor, mediilor și experiențelor care intră în vederea romancierului (Bucureștiul văzut în diverse secvențe și contexte temporale, interioarele, Constanța de dinaintea intrării României în primul război modial, Germania tulbure a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
în probleme importante privitoare la menținerea și progresul păcii"56. Cu un alt prilej, Titulescu conferea cu Norman Davis, delegat al SUA la Conferința dezarmării, în legătură cu poziția Germaniei în problema înarmării clandestine. Davis i-a mărturisit că există posibilitatea ca "sentimentul american să meargă cu Franța, dacă e susținută de Anglia"57. Titulescu și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau, în iunie 1934, SUA pentru eforturile "sincere și rodnice" în vederea împiedicării eșecului Conferinței dezarmării 58. Diplomația americană a apreciat eforturile României
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
această conferință. "M-am săturat să-i tot cocoloșesc pe sovietici", scria el. Mai mult decît atît, nu voia să recunoască guvernul român pînă cînd acesta nu satisfăcea cerințele Americii 311. Deși cuvintele lui Truman izvorau, întrucîtva, și dintr-un sentiment de mînie, era sincer dezamăgit de prestația lui Byrnes de la Moscova 312. HarrimanError! Bookmark not defined., Kerr și Vîșinski sosiră la București de Anul Nou, în 1946. Ei avură o întrevedere cu regele Mihai și, în urma discuțiilor purtate, acesta acceptă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca unul din cei mai dotați și populari lideri ai partidului,413 Pătrășcanu era privit de către occidentali ca fiind un comunist moderat. Unii aveau să-l asemene mai tîrziu cu Tito, liderul nonconformist al Iugoslaviei 414. În 1946, Pătrășcanu vădise sentimente puternic naționaliste și ceruse Partidului Comunist să conserve valorile patriotice ale României. Înverșunarea sa naționalistă îi deranja pe sovietici, așa încît, la ședința Comitetului Central al PCR, din noiembrie 1946, Gheorghiu-Dej l-a criticat. Dar Pătrășcanu a continuat să se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pîrghie prin care se poate ridica moralul popoarelor aflate sub dominația sovietică". Cu toate acestea, se atrăgea atenția că o astfel de tactică ar putea fi dăunătoare. Naționalismul era o sabie cu două tăișuri, care, pe lîngă faptul că stîrnea sentimente antisovietice, dezbina chiar popoarele înseși. Ungurii erau împotriva slavilor și a românilor, slovacii împotriva cehilor, iar polonezii împotriva germanilor. Aceste conflicte puteau crea o serie de probleme operaționale pentru propaganda americană. Un exces de naționalism putea "periclita obiectivele urmărite de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stilul de guvernare 732. În sfîrșit, noua direcție îi oferea lui Gheorghiu-Dej ocazia de a promova în continuare comunismul național. La cel de-al XIX-lea Congres al PCUS, de la Moscova, din luna octombrie a anului precedent, acesta vorbise despre sentimentul tuturor românilor de "apartenență la o singură familie"733. La cuvîntarea de pe 23 August, el arătase că PMR este partidul tuturor românilor, care are sarcina de a construi socialismul în România, în folosul tuturor românilor. "Obiectivul istoric al partidului și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o nouă revizuire a comerțului Est-Vest, în vederea destinderii restricțiilor pentru export 778. Securitatea și comerțul Destinderea treptată a restricțiilor comerciale a fost posibilă prin aceea că America și-a schimbat propria imagine. Strategia politică a "noii direcții" venea dintr-un sentiment de siguranță. Statele Unite nu mai erau îngrozite de spectrul unui atac sovietic, cum fuseseră la începutul anilor '50. De fapt, cînd secretarul de stat Dulles făcea publică noua direcție politică la National Press Club din Washington, pe data de 22
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
puteau exista oportunități comerciale și în București. Oricum, nu era încă timpul ca ele să fie exploatate. Nici Congresul american și nici cetățenii americani nu erau gata să practice comerț cu o țară aflată sub influență sovietică, dominați fiind de sentimente anticomuniste. Propunerile oficiale pe care România le făcuse Occidentului au atras mai mult atenția Moscovei decît a Washingtonului. Eforturile zgomotoase ale Bucureștiului de a urma un drum independent l-au determinat pe Hrușciov să convoace o întîlnire la nivel înalt
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
românii își exprimau dezacordul față de Uniunea Sovietică 1024. Pentru a-și sublinia poziția, PMR a susținut o serie de ședințe în cadru restrîns, prin toată țara, pentru a explica națiunii noua lui linie politică. Discuțiile au stîrnit convingeri naționaliste, trezind sentimente latente antisovietice 1025. Ceea ce J.F. Brown denumește "devierea românească"1026 reflectă ruptura produsă nu numai între București și Moscova, dar chiar și între membrii CAER. Existau două blocuri: cel nordic, dezvoltat industrial și cel sudic, subdezvoltat. Poziția României era clară
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
permite, încă, o izolare totală; în al doilea rînd, deschiderea ochilor noii generații către valorile și concepțiile civilizației occidentale, locul unde s-a născut și de care țin aceste valori; în al treilea rînd, necesitatea de a da frîu liber sentimentelor puternice de legitimă mîndrie națională; (și) în al patrulea rînd, dorința de a demonstra că șansele de progres ale Europei de Est depind de extinderea relațiilor cu Occidentul, împreună cu care împărtășește o identitate de interese"1106. În cuvîntarea sa, președintele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Karl Marx. Fiind editată de Oțetea și Zane, doi istorici marxiști eminenți, cartea includea patru scrieri ale lui Marx, care nu mai fuseseră niciodată publicate și în care acesta condamna acapararea Basarabiei de către Rusia țaristă. Publicația era menită să reînvie sentimentele antisovietice din România; în doar 48 de ore s-au vîndut 30.000 de exemplare. 1176 În februarie,1965, eforturile lui Gheorghiu-Dej de a răzbi către Statele Unite s-au izbit de un dublu obstacol. Mult discutatele negocieri cu Firestone se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
condiționare între comerț și emigrare sau drepturile omului 1552. Cu toate acestea, n-a apucat niciodată să fie discutat în Camera Reprezentanților. După spusele lui Bogdan, decizia lui Nixon de a căuta "soluții globale" a pus capăt "diferențierii" României. În ciuda sentimentelor personale ale lui Nixon față de România, aceasta nu era decît una din multele țări comuniste, din punctul de vedere al noii legi comerciale. Mai tîrziu, Bogdan avea să spună că dacă România ar fi cheltuit mai mult pentru a-și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]