52,560 matches
-
Alfonso al VI-lea al Castiliei și Sancho Ramirez al Aragonului, iar aceasta din urmă a fost făcut rege, ceea ce a dus la mai mult de o jumătate de secol de control aragonez. Moartea lui Alfonso a dus la o criză de succesiune în Aragon, iar nobilii din Navara au profitat de acest lucru pentru a restabili monarhia independentă, încununându-l pe nepotul lui Sancho cel asasinat (printr-un frate nelegitim), Sancho al IV-lea. Moartea lui Sancho al VII-lea
Lista de monarhi ai Regatului Navarei () [Corola-website/Science/331398_a_332727]
-
a reprezentat prima criză economică majoră prin care a trecut statul român după cucerirea independenței în 1877. Cauzele ei au fost unele de profunzime, care țineau de structura economiei românești, una aproape exclusiv dependentă de agricultură. Ea a fost totodată și o „criză de
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
prima criză economică majoră prin care a trecut statul român după cucerirea independenței în 1877. Cauzele ei au fost unele de profunzime, care țineau de structura economiei românești, una aproape exclusiv dependentă de agricultură. Ea a fost totodată și o „criză de creștere”, venind după două decenii de dezvoltare economică continuă, dar nesustenabilă pe termen lung, care a fost bazată pe executarea de mari lucrări publice de infrastructură finanțate cu împrumuturi externe. Criza a avut doi factori declanșatori imediați: unul de
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
de agricultură. Ea a fost totodată și o „criză de creștere”, venind după două decenii de dezvoltare economică continuă, dar nesustenabilă pe termen lung, care a fost bazată pe executarea de mari lucrări publice de infrastructură finanțate cu împrumuturi externe. Criza a avut doi factori declanșatori imediați: unul de natură internă - compromiterea producției agricole a anului 1899 în urma unei secete prelungite de peste 10 luni - și unul extern - diminuarea posibilităților de atragere de fonduri de pe piețele externe, ca urmare a evoluțiilor de pe
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
anului 1899 în urma unei secete prelungite de peste 10 luni - și unul extern - diminuarea posibilităților de atragere de fonduri de pe piețele externe, ca urmare a evoluțiilor de pe piața mondială, respectiv declanșarea Războiului Burilor în Africa și a Răscoalei Boxerilor în China. Criza a avut ca efecte: scăderea producției agricole cu 65%, diminuarea cu 48% a veniturilor din importuri, un deficit bugetar fără precedent de 35 de milioane de lei, creșterea nivelului dobânzilor și încetarea creditării, falimente, reduceri semnificative ale aparatului bugetar și
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
agricole cu 65%, diminuarea cu 48% a veniturilor din importuri, un deficit bugetar fără precedent de 35 de milioane de lei, creșterea nivelului dobânzilor și încetarea creditării, falimente, reduceri semnificative ale aparatului bugetar și cheltuielilor bugetare, etc. Pentru contracararea efectelor crizei guvernul a apelat la un împrumut extern de 175 milioane de lei, în condiții nu foarte avantajoase. Tot la un împrumut extern a fost nevoită să apeleze și Casa de Depuneri și Consemnațiuni, pentru a evita încetarea de plăți. Cu
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
bugetului. Acest plan a avut totuși o consecință negativă importantă, reprezentată de sistarea practică a cheltuielilor pentru apărare, care a avut ulterior ca efect lipsa de dotare cu armament, muniție și tehnică de luptă a Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial. Criza a avut și urmări pozitive, conducând la adoptarea unor măsuri destinate unei mai bune funcționări a aparatului de stat și instituțiilor financiar-bancare, fapt care a permis contracararea efectelor situațiilor ulterioare de criză economică cu care s-a confruntat statul român
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
de luptă a Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial. Criza a avut și urmări pozitive, conducând la adoptarea unor măsuri destinate unei mai bune funcționări a aparatului de stat și instituțiilor financiar-bancare, fapt care a permis contracararea efectelor situațiilor ulterioare de criză economică cu care s-a confruntat statul român, precum și intrarea țării într-un ciclu de dezvoltare accelerată care a făcut ca, în numai un deceniu, Regatul României să atingă nivelul maxim al dezvoltării sale economice, în anul 1912. Criză economică
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
de criză economică cu care s-a confruntat statul român, precum și intrarea țării într-un ciclu de dezvoltare accelerată care a făcut ca, în numai un deceniu, Regatul României să atingă nivelul maxim al dezvoltării sale economice, în anul 1912. Criză economică din 1899-1901 a avut trei mari cauze profunde, care țineau de dezechilibrele economice și financiare structurale ale tânărului stat român, care-și cucerise independența cu numai 20 de ani mai înainte. O analiză publicată într-unul din numerele din
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
cauze profunde, care țineau de dezechilibrele economice și financiare structurale ale tânărului stat român, care-și cucerise independența cu numai 20 de ani mai înainte. O analiză publicată într-unul din numerele din 1900 ale Revistei Economice combătea ideea că criza comercială și financiară fusese declanșată doar de recolta proastă din acel an, argumentând că dacă doar recolta din 1900 și lipsa de export ar fi fost de vină, criza n-ar fi izbucnit înainte de recoltă. În fapt, simptomele „unei slăbiciuni
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
unul din numerele din 1900 ale Revistei Economice combătea ideea că criza comercială și financiară fusese declanșată doar de recolta proastă din acel an, argumentând că dacă doar recolta din 1900 și lipsa de export ar fi fost de vină, criza n-ar fi izbucnit înainte de recoltă. În fapt, simptomele „unei slăbiciuni financiare” se manifestaseră încă de la începutul primăverii în toate domeniile vieții comerciale și economice, iar o recoltă mai bună ar fi putut doar amâna, dar nu evita declanșarea crizei
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
criza n-ar fi izbucnit înainte de recoltă. În fapt, simptomele „unei slăbiciuni financiare” se manifestaseră încă de la începutul primăverii în toate domeniile vieții comerciale și economice, iar o recoltă mai bună ar fi putut doar amâna, dar nu evita declanșarea crizei. Prima cauză a fost vulnerabilitatea foarte mare a economiei României, din cauza structurii economice dependente într-o proporție covârșitoare (de peste 80%) de producția și comerțul cu cereale. Deși conștienți de această dependență critică și de impactul sever pe care o producție
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
-o lipsa unor politici economice care să prevadă, să prevină și să atenueze efectele pe care apariția unei situații dificile în domeniul producției agricole le avea asupra întregii societăți. Pentru România, "recoltele agricole slabe, seceta sau ploaia excesivă au însemnat criză, dificultăți bugetare, stagnare." „”„Motivele prealabile ale crizei”, în Revista Economică, 1900 Cea de-a treia cauză de profunzime era reprezentată de înapoierea tehnologică și infrastructura agricolă deficitară, ceea ce crea dificultăți și dependență pentru economia românească de prețurile cerealelor de pe piețele
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
prevadă, să prevină și să atenueze efectele pe care apariția unei situații dificile în domeniul producției agricole le avea asupra întregii societăți. Pentru România, "recoltele agricole slabe, seceta sau ploaia excesivă au însemnat criză, dificultăți bugetare, stagnare." „”„Motivele prealabile ale crizei”, în Revista Economică, 1900 Cea de-a treia cauză de profunzime era reprezentată de înapoierea tehnologică și infrastructura agricolă deficitară, ceea ce crea dificultăți și dependență pentru economia românească de prețurile cerealelor de pe piețele occidentale, inundate de produse agricole aduse din
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
că în 1900, aproape 472.000 de gospodării, reprezentând circa 40% din total, nu aveau nici un fel de animale de povară, activitatea agricolă bazându-se exclusiv pe munca manuală a membrilor familiilor. În același timp, ea a fost și o „criză de creștere” specifică economiei de tip capitalist, venind după două decenii de dezvoltare economică continuă, dar nesustenabilă pe termen lung. Motorul creșterii economice l-a reprezentat efortul general de modernizare a țării după cucerirea independenței, prin executarea de mari lucrări
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
putut obține în două decenii, după războiul independenței, împrumuturi în condiții relativ favorabile și grație acestora, toate guvernele au sporit cheltuielile provocate de lucrările mari de infrastructură: căi ferate, poduri, docuri, universități, școli, cazărmi etc. În cuvintele lui Take Ionescu: Criza a avut doi factori declanșatori imediați: unul de natură internă - compromiterea producției agricole a anului 1899 în urma unei secete prelungite de peste 10 luni - și unul extern - diminuarea posibilităților de atragere de fonduri de pe piețele externe, ca urmare a evoluțiilor de pe
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
dramatică a veniturilor realizate din exporturile de cereale, de la 283 milioane de lei în 1898 la numai 149 milioane de lei în 1899 (o reducere cu 48%), ceea ce a cauzat și o diminuare proporțională a veniturilor la bugetul de stat. Criza financiară "și-a avut sorgintea din optimismul cu care se încheie la noi bilanțurile comerciale și financiare" și a avut ca principale cauze structurale: Criza financiară, a fost determinată astfel, nu atât de lipsa de lichidități, cât de lipsa unor
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
cu 48%), ceea ce a cauzat și o diminuare proporțională a veniturilor la bugetul de stat. Criza financiară "și-a avut sorgintea din optimismul cu care se încheie la noi bilanțurile comerciale și financiare" și a avut ca principale cauze structurale: Criza financiară, a fost determinată astfel, nu atât de lipsa de lichidități, cât de lipsa unor reglementări specifice ale fragilului sistem financiar bancar românesc. De exemplu, în legea de înființare a Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie, din 1876 a fost
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
a statului. Se presupunea că statul, în calitate de garant a tuturor operațiunile casei, era cel mai interesat de menținerea încrederii publicului în această instituție, de pe urma căreia trăgea foloase, deci nu s-a avut în vedere eventualitatea nerambursării împrumuturilor contractate de stat. Criza din 1899-1901 a dovedit că politica de a lega operațiunile CEC numai de creditarea statului nu a fost una prudentă, deoarece criza bugetară a statului și imposibilitatea acestuia de a acționa în ajutorul CEC a atras inevitabil și criza instituției
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
instituție, de pe urma căreia trăgea foloase, deci nu s-a avut în vedere eventualitatea nerambursării împrumuturilor contractate de stat. Criza din 1899-1901 a dovedit că politica de a lega operațiunile CEC numai de creditarea statului nu a fost una prudentă, deoarece criza bugetară a statului și imposibilitatea acestuia de a acționa în ajutorul CEC a atras inevitabil și criza instituției de credit. Intensitatea crizei din 1899 reiese din analiza balanței comerciale, care a înregistrat un deficit enorm, de aproape 50%, în cifre
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
stat. Criza din 1899-1901 a dovedit că politica de a lega operațiunile CEC numai de creditarea statului nu a fost una prudentă, deoarece criza bugetară a statului și imposibilitatea acestuia de a acționa în ajutorul CEC a atras inevitabil și criza instituției de credit. Intensitatea crizei din 1899 reiese din analiza balanței comerciale, care a înregistrat un deficit enorm, de aproape 50%, în cifre absolute 184 milioane lei aur (importuri - 333 milioane, exporturi - 149 miliarde). Deficitul balanței comerciale coroborat cu deficitele
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
dovedit că politica de a lega operațiunile CEC numai de creditarea statului nu a fost una prudentă, deoarece criza bugetară a statului și imposibilitatea acestuia de a acționa în ajutorul CEC a atras inevitabil și criza instituției de credit. Intensitatea crizei din 1899 reiese din analiza balanței comerciale, care a înregistrat un deficit enorm, de aproape 50%, în cifre absolute 184 milioane lei aur (importuri - 333 milioane, exporturi - 149 miliarde). Deficitul balanței comerciale coroborat cu deficitele bugetare record - 35,4 milioane
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
de bilete contra aur fiind foarte numeroase, rezerva metalică ajunsese aproape la limita legală." Pierderile înregistrate nu au fost semnificative (130.000 lei în 1899 și 230.000 în 1900), fiind recuperate în următorii doi ani. Perioada de vârf a crizei, atât pentru piața comercială cât și pentru finanțele publice, a fost între decembrie 1899 și februarie 1900, când Banca Națională a fost nevoită să ia măsura fără precedent de a urca ratele scontului și lombardului la 9% și respectiv 10
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
vezi graficul alăturat). Totodată, în decembrie 1899 cursul de schimb atinge maximul istoric în raport cu principalele valute, precum și cea mai mare variație anuală, de 4,76%, (de aproape trei ori mai mare față de media multianuală de 1,62%) Rămânea, pentru rezolvarea crizei, o singură soluție: contractarea unui nou împrumut în străinătate. Generalul Manu, ministrul de finanțe, a încercat să-l contracteze în Germania, dar nu a reușit, considerând condițiile ca nefiind satisfăcătoare. În loc să înțeleagă că piața financiară era slabă în Europa, d-
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
d. general Manu este cunoscător de toate amănuntele lucrurilor de la noi, se vede însă că nu tot așa de competent este în judecarea stărei piețelor financiare din Europa". Guvernul s-a confruntat încă de la început cu efectele celei mai mari crize economice pe care o cunoscuse România până atunci. Începuturile acestei crize, care se manifestaseră încă de la sfârșitul guvernării liberale anterioare, când creditul statului român intrase în declin pe piețele europene, s-a accentua sub guvernarea conservatoare din cauza unei secete severe
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]