6,097 matches
-
în totalitate pustiu, nelocuit, încât în 1692 este total pustiu. La recensământul din 1785 în Irina au găsit un nobil, 28 iobagi liberi, 1 șerb. Denumirea de iobag liber înseamnă iobag colonizat. Deci în Irina s-a produs o colonizare însemnată, în cadrul căreia iobagi reformați maghiari s-au așezat aici din satele învecinate pustiite. Numărând 6 suflete într-o familie, în acest timp populația satului putea fi în jur de 180.conform datelor rămase numărul sufletelor în sat este de 774
Irina, Satu Mare () [Corola-website/Science/301766_a_303095]
-
activitatea de traducător. Cu toate acestea, ea a avut o prodigioasă activitate de traducătoare în vremurile în care propriile lucrări lirice nu erau tipărite. În timpul vieții Annei Ahmatova au fost tipărite numeroase culegeri ale traducerilor ei dintre care cele mai însemnate sunt: "Корейская классическая поэзия" (Din poezia clasică coreeană) - (1956), "Китайская классическая поэзия" (Poezia clasică chineză) - (1956), "Лирика древнево Египта (Poezia Egiptului antic)" - (1965) și "Голоса поетов (Glasul poeților)" - (1965). Mulți literați, printre care și autorități în domeniul traducerilor poetice, ca
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
la care se află orașul este de 150 m. La nord Odobeștiul se învecinează cu comună Bolotești, important centru viticol, la est cu Focșani, la sud cu Broșteni și Vârteșcoiu, iar la vest cu comună Jariștea, având și ea plantații însemnate de vită de vie. Prin oraș trece șoseaua națională DN2M, care îl leagă spre sud-est de Focșani (unde se termină în DN2D) și spre vest de Broșteni, Mera, Reghiu, Andreiașu de Jos și Nereju. La Odobești, acest drum se intersectează
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Valea Seacă, pe locul alteia mai vechi, o biserică din lemn și cărămidă". În 1888-1889, a fost reconstruită din cărămidă și piatră în stil roman simplu. Cutremurele de pământ din 10 noiembrie 1940 și 3 martie 1977 au cauzat daune însemnate bisericii prin căderea turnului devenind astfel aproape impracticabilă. În 1978 s-a trecut la refacerea bisericii, însă s-au întâmpinat multe greutăți mai ales din partea autorităților, terminându-se abia în 1984, prin strădaniile preotului Ioan Caităr și a creștinilor, fiind
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
degenereze în istorie sub forma Cașinului de astăzi. Satul se numea Stănești sau Cașen de la numele lui Stan Cașen. Acest sat era amplasat pe ceea ce astăzi numim „Cătunul lui Briceag” sau „Cotul lui Briceag” și până „la Velniță”. Al doilea însemnat document care menționează existența satului Stănești este hrisovul de la 20 iulie 1443, tocmit de Ștefan Voievod către boierul Vlasin Crețescu, prin care acesta primește drept danie de la domnitor „Siliștea la Cașin”. Aceasta era amplasată mai sus de Stan Cașen adică
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
stăpânea și provinciile Anjou, Mâine, Touraine, Aquitania și Poitou, astfel că autoritatea să se întindea și asupra a mai mult de jumătate din teritoriul de atunci al regatului Franței. Domnia lui Henric al II-lea este una dintre cele mai însemnate din istoria Angliei. El a înfăptuit două reforme de o deosebită importantă, cea militară și cea juridică, prin care puterea centrală s-a întărit. Prima reforma menționată a constat în faptul că slujba militară datorată regelui, în principiu de toți
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
a bazinului Borod, sunt reprezentate de fundamentul cristalin și de depozite neogene dispuse transgresiv peste acestea. (După PUG Borod) Expoziția și etajarea în trepte a văii Borod, alături de condițiile pedologice, climatice și morfologice au determinat în decursul timpului realizarea unei însemnate diversități a covorului vegetal. La această diversitate și mozaicare a covorului vegetal se adaugă și factorul antropic. Un rol însemnat în etajarea și zonarea vegetației din bazinul văii Borod îl reprezintă altitudinea. În funcție de aceasta și pe baza cenozelor vegetale naturale
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
este bine fragmentată, cu o densitate de văi, ceea ce duce la un debit bogat. Totodată alături de clima răcoroasă, este permisă dezvoltarea vegetației de conifere cu rezultate bune. În aceste păduri există o faună bogată pentru vânătoare, iar în apă resurse însemnate de pescuit.
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
descoperite în alte localități de pe teritoriul României dar și din centrul și sud-estul Europei ilustrează unitatea de cultură a tracilor de pe un vast areal geografic . În alte părți ale lumii tocmai se termina înfloritoarea civilizație myceniană una din cele mai însemnate din epoca bronzului reprezentată în insula Creta prin palatul de la Knossos și alte orașe antice din sudul Greciei de azi. Se poate vorbi de o continuitate a locuirii umane pe teritoriul satului Bălnaca și în împrejurimi și în perioadele istorice
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Puțin productivă și greu de lucrat, partea arabilă a hotarelor este cultivată cu porumb, grâu de primăvara și ovăz. Pădurea este inestimabila resursă economică ce ocupă și astăzi peste 50٪ din suprafața comunei. Explicabil deci, de ce pădurăritul a ocupat un însemnat număr de locuitori care din păduri proprii, comunale sau nobiliare, exploatau lemnul pentru nevoi gospodărești sau pentru comercializare. Transportat cu mari dificultăți în târgurile apropiate, dar mai ales în satele de pe Câmpia Transilvaniei, lemnul era valorificat adesea prin troc cu
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
ș.a Puțin productive și greu de lucrat, partea arabila a hotarelor era cultivate cu porumb, grâu de primăvară și ovăz. Pădurea inestinabilă resursă economică, ocupă și astăzi peste 50٪ din suprafața așezării. Explicabil deci, de ce pădurăritul, a ocupat un însemnat număr de locuitori care, din păduri proprii, comunale sau nobiliare, exploatau lemnul pentru nevoi gospodărești sau pentru comercializare. Transport cu mare dificultate în târgurile apropiate dar, mai ales în satele din Câmpia Transilvaniei; lemnul era valorificat adesea prin schimb cu
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte mult. Primăvara și toamna predomină scurgerea pe toate pâraiele, iarna scurgerea este nulă iar vara destul de scăzută. Regimul precipitațiilor condiționează o însemnată oscilație a debitelor rețelei hidrografice. Temperatura Temperatura medie anuală are valoarea de 8,6° C. Amplitudinea maximă termică este de 69,6oC și rezultă din minima absolută de - 30,2oC și maxima absolută de 34,4oC medie multianuală este de
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
de epurare. Evoluția istorică a locuirii pe actualul teritoriu al comunei Bordei Verde este una sinuoasă, neuniformă și cu multe discontinuități, modelată fiind de evoluțiile politice, economice și sociale generale din spațiul Câmpiei Române. În neolitic a fost o foarte însemnată locuire, urmată de dovezi sporadice până pe la mijlocul veacului al XIX-lea și de o dezvoltare accentuată începând cu a doua jumătate a aceluiași secol. Un singur obiectiv din comuna Bordei Verde este inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Roșu, stațiunea Cheia. Dar trasee turistice sunt acesibile și din preajma Brașovului și Săcele, unde se poate ajunge cu autobuzul în maxim 30 min. Toate aceste bogății naturale pot fi exploatate eficient prin dezvoltarea rețelei agroturistice care ar aduce venituri suplimentare însemnate locuitorilor din zonă. Alte obiective avute în vedere de către administrație sunt: În ceea ce privește agricultura, principalele obiective sunt: Din analiza datelor statistice ale ultimilor ani se evidențiază o intensificare continuă a fenomenului infracțional în anumite domenii de activitate, cea mai mare pondere
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
pătrați și albia râului în cursul mijlociu și inferior se află la mai mult de 3-4 metri adâncime, în comuna nu sunt pericole de inundații cu exceptia zonelor de confluiență a pâraielor Soci și Fântânele cu râul Ibana unde în urma ploilor însemnate cantitativ se pot inundă câteva hectare de culturi agricole. Pentru a preveni adâncirea albiei râului, s-au construit în perioada comunistă mai multe baraje din beton . Principalele specii lemnoase sunt stejarul(Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei și
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
decât în restul Podișului Sucevei, iar dezghețul se produce destul de târziu, la sfârșitul lunii martie. Rețeaua hidrografică este compusă din râul Suceava, în cursul său inferior pe distanța de 8 km și afluenții săi. Dintre afluenții râului Suceava, cel mai însemnat este râul Hatnuța care străbate pe o lungime de 14 km teritoriul comunei Dărmănești. Ca ape stătătoare întâlnim bălție din lungul văii Sucevei, de mici dimensiuni, în parte populate cu pește, fiind alimentate atât din ploi și zăpezi, cât și
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și 1 greco-catolic. O parte însemnată a germanilor bucovineni au emigrat în Germania în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, în cadrul planului autorităților germane de a-i aduce în patrie ("Heim ins Reich") pe germanii din sud-estul Europei. Cu acea ocazie, Erast Tarangul a menționat
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
romane conduse de împăratul Traian, în drumul său spre Sarmisegetuza, în al doilea război daco-roman. Ținutul Loviștei fiind situat într-o regiune muntoasă, este străbătută de nenumărate văi, pâraie, izvoare toate făcând parte din bazinul Oltului. Un din cele mai însemnate văi din Loviștea este Boia, care izvorăște din versantul sudic al masivului Scara-vecin cu Negoiul, strânge toate izvoarele și văile și se varsă în râul Olt. Un afluent al Boii care vine dinspre răsărit și izvorăște din muntele Clăbucet, este
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
bogat împădurita și populată cu numerose animale sălbatice. Aici se află de altfel și unul din fondurile de vânătoare ale regelui Matei Corvin. Potrivit unei povestiri neconfirmate, în anul 1878, când s-a reamenajat drumul Turda-Cluj, ar fi fost descoperite însemnate obiecte din aur, îngropate de către un episcop cu numele Statilo. De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel:
Comșești, Cluj () [Corola-website/Science/300323_a_301652]
-
păcate nu există nici o inscripție sau vreun document plauzibil care să ne ofere informații asupra anului exact când s-a sfârșit construcția acestui impresionant locaș. În decursul anilor au intervenit câteva schimbări în structura bisericii și s-au făcut consolidări însemnate. Intensitatea vieții bisericești este probată de Cazania lui Varlaam, o carte scumpă și rară care a circulat un timp în Moldova, iar în 1696 ajunge în posesia bedecenilor care s-au atașat de ea. Azi, cartea sfântă se păstrează la
Bedeciu, Cluj () [Corola-website/Science/300318_a_301647]
-
localitatea apare menționată ca "Terra Petrud Hassdata" (1294), "Peterdy" (1310), "Sacerdos de Peturd" (1332), "Pethard" (1366), "Poss. Peterd hungaricalis" (1407), "Magyar Petherd" (1480). Localitate depopulată în jurul anului 1600 (în urma unei invazii militare străine). Repopulată cu locuitori de etnie românească. O însemnată colecție de obiecte romane aduse din castrul Potaissa (Turda) s-a aflat în fostul conac al familiei Ferenc și Anna Lugossy (sec. XVIII) din Petreștii de Jos. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Petreștii de Jos
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
În 1940, regiunea a fost atribuită RSS Ucrainene în detrimentul RSSM în cadrul Uniunii Sovietice, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov. „Buceag în limba tătărească (...) va să zică unghi un colț de pământ.(...), precum ne-o spune Dimitrie Cantemir însuși, care era de origine din cea mai însemnată familie de tătari nogai din câte s-au așezat în țara noastră” Teritoriul actualului Bugeac (~13.200 km pătrați) a făcut parte din vechiul regat Dacic al lui Burebista; ulterior partea sa sudică a fost adusă temporar sub stapânire romană
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
deși soția lui Ogodai era creștină nestoriană. Trei din hanatele mongole erau islamice. Cea mai veche sursă mongolă ce a supraviețuit este "Istoria secretă a mongolilor", ce era dedicată familiei regale, scrisă după moartea lui Genghis Khan. Cuprinde o genealogie însemnată și biografia lui Genghis, acoperind copilăria sa, consolidarea imperiului și domnia lui Ogodai. O altă sursă mongolă este "Jami'al-tawarikh"-Istoria Universală, scrisă în secolul al XIV-lea de către Ilkhan Abaqa Khan, ce cuprinde o documentație asupra istoriei lumii, amplasând
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui Ciubotă). În scopul protejării comunei de inundații s-a construit pe Bahlui între anii 1971-1976 lacul de acumulare Tansa-Belcești cu o suprafață de 360 ha, adâncime 6-7 m. În trecut o pondere însemnată avea pădurea și desișurile de arbuști. Numele vechilor sate Plopi(azi dispărut) și Ulmi sugerează că în trecut existau aici păduri de plopi și ulmi. Pentru combaterea eroziunii și a alunecărilor de teren s-au efectuat plantații forestiere (Valea Morii
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
fii dornici de domnie iar Moldova pradă războaielor fraticide. participă și el la conflict dând sprijin militar lui Ștefan al II-lea. După aceste evenimente se pare că s-a instalat o perioadă de acalmie în țară. Domnitorul face danii însemnate pentru mănăstiri, obicei pe care îl avea, probabil, încă de dinaintea suirii pe tron căci la Mănăstirea Cutlumuș de pe Muntele Athos există un document datat 1428 prin care un boier Aldea din Țara Românească dă mertic anual [?] ughi (este greu de
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]