121,156 matches
-
de a obține profit. 6.2. Rata de distribuire a dividendului d = (Dn/Pn) × 100 d - rata de distribuire a dividendului; Dn - dividendele nete (calculate după plata impozitului asupra dividendelor); Pn - profit net Reflectă partea din profitul exercițiului financiar distribuită acționarilor 6.3. Dividendul pe acțiune DPA = Pnr/N DPA - dividend pe acțiune; Pnr - profit net repartizat acționarilor; N - numărul total de acțiuni existente pe piață. Reprezintă pentru posesorul acțiunii, venitul produs de investiția sa, deci este un flux financiar; pentru
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de distribuire a dividendului; Dn - dividendele nete (calculate după plata impozitului asupra dividendelor); Pn - profit net Reflectă partea din profitul exercițiului financiar distribuită acționarilor 6.3. Dividendul pe acțiune DPA = Pnr/N DPA - dividend pe acțiune; Pnr - profit net repartizat acționarilor; N - numărul total de acțiuni existente pe piață. Reprezintă pentru posesorul acțiunii, venitul produs de investiția sa, deci este un flux financiar; pentru emitent reprezintă un element important al valorizării unei acțiuni 6.4. Randamentul unei acțiuni 0C )0C1CD(R
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
acțiunii; Pn - profitul net pe acțiune. plasamentu-lui în acțiuni 6.6 Dividendele așteptate în viitor ∑∞ += i i)k1( DiV V - valoarea unei acțiuni; Di - dividendele la momentul i, înțelese ca fluxuri de trezorerie așteptate în viitor; k - rentabilitatea cerută de acționari; i - 1, 2,... ,∞. Reprezintă fructificarea viitoare a plasaentului prin dividende Sursa: Gabiela Anghelache, Piețe de capital și tranzacții bursiere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, pp. 22-25. 1. Se cumpără 50 acțiuni A la prețul de 0,5 lei pe
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
o perioadă de mai multe luni. La sfârșitul lunii octombrie 1996, interesul firmelor s-a deplasat asupra pieței OTC, unde s-au desfășurat primele tranzacții. În prima etapă, cursurile au fost scăzute, predominând ofertele de vânzare, mai ales din partea noilor acționari, care își depuseseră anterior certificatele de proprietate la diverse societăți comerciale. Până la sfârșitul anului 1996, nu s-au înregistrat evoluții deosebite, deși au existat semnale pentru un reviriment: ¾ creșterea numărului de societăți cotate la bursă; ¾ criza traversată de piața OTC
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
unei firme, foarte bun profesionist și în consecință foarte valoros, care într-un moment critic pentru propria persoana ia decizia de a se retrage din funcție. Acest lucru, așa cum experiența o arată, va avea în mod indirect repercusiuni și asupra acționarilor firmei respective, ale căror acțiuni la bursă vor cunoaste o scădere bruscă, situația fiind percepută pe piață ca una de instabilitate. Acționarii se vor simți frustrați și îndreptățiți să ceară socoteală consiliului de administrație și managerului în cauză, cerându-i
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
se retrage din funcție. Acest lucru, așa cum experiența o arată, va avea în mod indirect repercusiuni și asupra acționarilor firmei respective, ale căror acțiuni la bursă vor cunoaste o scădere bruscă, situația fiind percepută pe piață ca una de instabilitate. Acționarii se vor simți frustrați și îndreptățiți să ceară socoteală consiliului de administrație și managerului în cauză, cerându-i acestuia din urmă să revină asupra hotărârii. Iată așadar o întâmplare care duce la apariția unor evidente contradicții și la interferențe între
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
poate împiedica apariția unor neajunsuri atât în ceea ce privește libertatea pozitivă, cât și în relațiile cu alți membri ai societății, lezându-le interesele. Evident că totul se petrece într un cadru legal prestabilit, creat în acest sens. Pentru a-și proteja investițiile, acționarii fac apel la diverse metode de factură materială, psihologică, morală pentru a reuși să revoce decizia managerului. Sunt îndreptățiți ei să acționeze în acest mod, urmărindu-și propriile interese? În deplina logica liberală, răspunsul ar fi pozitiv. Conflictul nu se
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ei să acționeze în acest mod, urmărindu-și propriile interese? În deplina logica liberală, răspunsul ar fi pozitiv. Conflictul nu se naște aici. La acest nivel totul este clar, toți cei implicați, atât timp cât respectă regulile, au dreptul la propria opinie. Acționarii au dreptul să ia decizii în ceea ce privește buna desfașurare a activității societății și cum acțiunea în cauză este de natură să creeze probleme, pot să întreprindă orice acțiune legală pentru a-l determina pe respectivul manager să revină asupra propriei hotărâri
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
lucru implică participarea unor proprietari de procese considerați clienți. Generalizarea termenului de client se produce prin acceptarea includerii acestui termen în definirea termenului de parte interesată pentru participanții interni (proprietari de procese, personalul operațional) și participanții externi (clienți, furnizori, clienți, acționari, concurenți, organisme de protecție a consumatorilor, a mediului sau a resurselor umane, organisme juridice, organisme administrative și guvernamentale, organisme de evaluare a conformității, comunități locale și societatea în ansamblu etc.). Amplificarea domeniilor de utilizare a principiilor de management va presupune
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
creșterii calității produselor livrate. Extinderea relațiilor comerciale, de exemplu în cazul dezvoltării exportului etc. Se modifică: • statutul legal al agentului economic; • structura organizatorică de bază a agentului economic sau documentele sistemului de management; •documentele sistemului de certificare. Se schimbă: • proprietarul (acționarii) agentului economic; • componența conducerii și / sau reprezentantul managementului; • condițiile inițiale de certificare (standardul aplicabil); Se extinde domeniul de activitate; Se deschid noi spații de producție; Se achiziționează noi capacități de producție; Se primesc reclamații justificate privitoare la sistemul de management
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
un nou standard de referință. d) Se pregătește un plan de îmbunătățire a calității. e) Se modifică: statutul legal al S.C. AB-AC S.R.L.; structura organizatorică de bază sau documentele sistemului de management; documentele sistemului de certificare. f) Se schimbă: proprietarul (acționarii) agentului economic; componența conducerii și / sau RMC; condițiile inițiale de certificare (standardul aplicabil); g) Se extinde domeniul de activitate; h) Se deschid noi spații de producție; i) Se achiziționează noi capacități de producție. j) La propunerea managementului. 5.2.4
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
circule cu minim 60-70% din viteza maximă a mașinii. Sunt curios cum ar arăta o mașină ce circulă cu 360 Km/h la ciocnirea cu un zid la viteza de 200Km/h. Punem la volan pe propietarul fabriciii sau pe acționarii principali. O altă situatie este ciocnirea din lateralul mașinii ce se face la viteze de sub 40 Km/h. Dacă se face ciocnirea pe un drum cu o viteză de circulație mai mare această testare este nulă. Ipoteze privind apariția virusului
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
răspuns prin crearea unui nou proiect, South Stream, proiect concurent care încearcă atragerea partenerilor Nabucco. Astfel South Stream propune construirea unei conducte de gaze naturale din Federația Rusă spre Italia și Austria. Începerea proiectului este prevăzută în 2015, inițiatorii și ; ; acționarii proiectului fiind compania Gazprom și ENI companie care reprezintă Italia. Gazprom este cel mai mare producător de gaze naturale, contribuind la produsul mondial cu 23% din total. Gazpromul are în principal trei piețe distincte: exporturile către Occident sunt plătite cu
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
9 Gazpromul deține în prezent o bancă și o companie aeriană. Fondarea sa, din 1992 s-a bazat pe cumpărarea acțiunilor de către „oligarhii rus care s-au îmbogățit în perioada Elțîn"0, iar în 2005 în perioada Putin, guvernul devine acționar majoritar cu 51% din totalul acțiunilor Guvernul rus deține în majoritate, acțiunile companiei, dar prin vânzarea unor acțiuni prin 2005 pe piață Moscovei capitalul privat a fost mărit pentru a ajunge mai mic de 49%, acest pas a fost făcut
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
o sută douăzeci de membri) al unei societăți „anonime” care se ocupă și de tipărire, de editare și comercializare, „înghițind” și Librăria Alcalay, cu tot capitalul și portofoliul ei, ce cuprindea unele colecții, precum „Biblioteca pentru toți”, „Lumen” etc. Între acționari se numără majoritatea colaboratorilor de altădată, dar și foști adversari, cel mai notoriu fiind Duiliu Zamfirescu. Resursele financiare de care dispune societatea permit construirea unui „palat” propriu, lucrările fiind terminate nu peste mult timp. V.r. poate să reapară astfel
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
urmă cu managementul a fost criticată de teoreticienii moderni cu argumentul că nu firmele au obiective, ci oamenii, iar obiectivele acestora diferă în funcție de poziția ocupată în raport cu întreprinderea. Teoriile manageriale se ocupă de comportamentul a două tipuri de agenți considerați privilegiați: acționarii și managerii. În legătură cu raporturile dintre aceste două grupuri vizavi de controlul asupra firmei s-au conturat două concepții. Potrivit primeia dintre ele, managerii dețin controlul efectiv al întreprinderii. Acționarii dețin în general o cotă scăzută din capitalul întreprinderii, sunt majoritatea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
se ocupă de comportamentul a două tipuri de agenți considerați privilegiați: acționarii și managerii. În legătură cu raporturile dintre aceste două grupuri vizavi de controlul asupra firmei s-au conturat două concepții. Potrivit primeia dintre ele, managerii dețin controlul efectiv al întreprinderii. Acționarii dețin în general o cotă scăzută din capitalul întreprinderii, sunt majoritatea lipsiți de cunoștințe de specialitate și nu au acces la informațiile importante. Ei sunt deci incapabili să influențeze activitatea întreprinderii. Rolul lor este unul pasiv, rezumându-se la încasarea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
informațiile importante. Ei sunt deci incapabili să influențeze activitatea întreprinderii. Rolul lor este unul pasiv, rezumându-se la încasarea anuală a dividentelor. În conformitate cu cea de-a doua concepție, managerii conduc întreaga activitate a firmei, dar sub controlul unei minorități a acționarilor, și anume cei care dețin majoritatea acțiunilor. În practica de toate zilele, procedura cea mai obișnuită prin care proprietarii își exercită controlul este votul în Adunarea Generală a Acționarilor. Eficiența acționariatului este cu atât mai mare cu cât capitalul este
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
conduc întreaga activitate a firmei, dar sub controlul unei minorități a acționarilor, și anume cei care dețin majoritatea acțiunilor. În practica de toate zilele, procedura cea mai obișnuită prin care proprietarii își exercită controlul este votul în Adunarea Generală a Acționarilor. Eficiența acționariatului este cu atât mai mare cu cât capitalul este mai puțin dispersat. Separarea dintre proprietarii întreprinderii și gestionarii săi antrenează o serie de costuri specifice, care sunt de trei categorii: costuri de supraveghere a managerilor pentru a se
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
firmei a unor cheltuieli speciale destinate acestui scop; prin realizarea unor obiective de talie a întreprinderii. Motivația de securitate îi determină în general pe manageri să nu intre în conflict cu acționariatul. Ei pot concilia interesele lor cu cele ale acționarilor prin două metode. În primul rând, pot testa efectele deciziilor lor asupra acționarilor. Dacă aceste decizii nu se înscriu în politica generală a firmei sau îi nemulțumesc în vreun fel pe proprietari, AGA poate vota concedierea echipei de conducere și
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
talie a întreprinderii. Motivația de securitate îi determină în general pe manageri să nu intre în conflict cu acționariatul. Ei pot concilia interesele lor cu cele ale acționarilor prin două metode. În primul rând, pot testa efectele deciziilor lor asupra acționarilor. Dacă aceste decizii nu se înscriu în politica generală a firmei sau îi nemulțumesc în vreun fel pe proprietari, AGA poate vota concedierea echipei de conducere și înlocuirea ei cu alta. În al doilea rând, managerii evaluează consecințele comportamentului lor
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
decizii nu se înscriu în politica generală a firmei sau îi nemulțumesc în vreun fel pe proprietari, AGA poate vota concedierea echipei de conducere și înlocuirea ei cu alta. În al doilea rând, managerii evaluează consecințele comportamentului lor asupra remunerației acționarilor. Dacă această remunerație scade sub un anumit nivel, proprietarii vor încerca să scape de acțiunile lor vânzându-le pe piață. Acest lucru poate duce la schimbarea structurii de proprietate a firmei (acțiunile se pot concentra în mâinile unor mari investitori
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
simplă, fără restricții, modelul lui Baumol se scrie astfel. Prețul unitar al produsului depinde numai de cantitatea oferită spre vânzare; este neglijată deci reacția concurenței. Dar managerul nu poate urmări acest obiectiv al său fără a ține seama de interesele acționarilor, interese care cer realizarea unui anumit profit, care să le asigure o remunerație satisfăcătoare. Or, nivelul activității care maximizează cifra de afaceri poate corespunde unui profit foarte mic sau poate genera chiar pierderi, ca urmare a faptului că unele costuri
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
remunerație satisfăcătoare. Or, nivelul activității care maximizează cifra de afaceri poate corespunde unui profit foarte mic sau poate genera chiar pierderi, ca urmare a faptului că unele costuri cresc mai rapid decât volumul producției și al vânzărilor. Să presupunem că acționarii pretind ca profitul să nu coboare sub o valoare π m considerată satisfăcătoare. Această restricție se scrie. Deosebim două cazuri care epuizează situațiile posibile. Restricția nu joacă un rol efectiv. Din condiția rezultă. Așadar, nivelul activității care maximizează cifra de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
sub o valoare π m considerată satisfăcătoare. Această restricție se scrie. Deosebim două cazuri care epuizează situațiile posibile. Restricția nu joacă un rol efectiv. Din condiția rezultă. Așadar, nivelul activității care maximizează cifra de afaceri satisface și condițiile impuse de acționari. În figura 1.1 această situație este ilustrată de cazul în care restricția de profit este reprezentată de dreapta EK. Se observă că volumul producției OM (care maximizează venitul) satisface și restricția profitului. În acest caz restricția este efectivă. Profitul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]