102,424 matches
-
geamul din dreptul lor. Trenul se pusese ușor În mișcare. Încet, Încet gara rămânea În urmă, trenul schimba liniile una după alta. Bine că a plecat la timp, spusese mama, resemnată. Va Întârzia destul pe parcurs, nu-ți face iluzii, adăugase Andreea posomorâtă. Cred că am să aprind o țigare, spusese femeia trecută de 40 ani, vizibil iritată. Dar ai promis că le lași acasă...de ce-ți faci rău singură? Dar nu mi-am propus să călătoresc ca animalele, adăugase
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
adăugase Andreea posomorâtă. Cred că am să aprind o țigare, spusese femeia trecută de 40 ani, vizibil iritată. Dar ai promis că le lași acasă...de ce-ți faci rău singură? Dar nu mi-am propus să călătoresc ca animalele, adăugase mama cu amărăciune. Bună treabă, o țigare o să-ți ofere o călătorie la clasa a-I-a? Tu cauți scuze să nu renunți la fumat mamă. Chiar, unde ai văzut tu animale fumând? Poate la circ, dar și la cum
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Lasă prostiile, uite se pune din nou În mișcare. Nu ne permitem prea multe, am luat la mine numai jumătate din banii de concediu, când ajungem acasă nu vreau să mă Împrumut. Au apărut cartofii noi dar, au niște prețuri...adăugase Andreea. Vorbește mai Încet, este penibil. Fiecare se descurcă cum poate, Încheiase mama cu oarecare sarcasm. Poate ar trebui să mai fac și altă muncă În afară de cea de la atelier, ca să ne putem descurca onorabil. Cu un singur salariu este foarte
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
de data aceasta mai tare, să fie sigur că s-a auzit, ieșise pe jumătate din mașină. Bine, la patru dimineață, vreau să văd răsăritul, strigase și Andreea, râzând de comicul situației. Bine! dacă vrei răsăritul așa să fie, mai adăugase tânărul, rămas În urmă de plecarea trenului. Ce ți-a venit cu răsăritul, În prima zi de vacanță, vom fi frânte de oboseala drumului, o admonestase mama. N-am de gând să mă duc, râsese Andreea. Cum? Niciodată să nu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
să dormi prea mult, nici să nu te gândești. Vei merge cu mine pe tot litoralul, ai să vezi, zâmbise Andreea ștrengărește. Ce copil minunat ești tu, mă Întreb de multe ori ce m-aș fi făcut eu fără tine, adăugase mama cu o undă de nostalgie În voce. Știi la ce mă gândesc acum? Ar fi Într-adevăr minunat să locuim În același hotel cu...tricoul alb și cu tatăl lui cel grizonat...râsese Andreea. Ce prostii Îți mai trec
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
acest aspect tânăra nu se gândise. O trezire cu noaptea În cap nu era În firea lor, dar așa nu mai putea decât să spere, că nu se vor trezi singure pe plajă În Întuneric. Tot frumos trebuie să fie, adăugase Andreea, dar parcă ar fi și mai frumos În trei, chiar patru... Mama o privise indulgent și se prefăcuse a căuta prin geantă. Andreea! nu mă face să aprind țigarea...zisese ea zâmbind abia perceptibil. Pe fereastra vagonului tot același
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Știi că nu-mi place să mă spovedesc și de altfel...intrăm În Constanța. Oh, salvată de clopoțel În ultimul moment, dar va trebui să mă pui la curent cu toate astea, nu mă las până nu-mi spui tot, adăugase Andreea, intrând În compartimentul unde erau puse bagajele. Odată coborâte din tren, pe peronul gării, mama spusese cu nostalgie: Abia aștept să văd marea... . Mare....caldă...calmă și...udă. Râd amândouă Îndreptându-se spre stația de troleibuz. Mi-ar place
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
mama amuzată de fanteziile fiicei sale. N-am putea lua un taxi? Cu atâtea bagaje... Întrebase Andreea. Hai să ne mulțumim cu troleul sau cu un autobuz mai rapid. Cu diferența de bani Îți cumpăr un tricou...alb, dacă găsesc, adăugase mama zâmbind insinuant. Iar mâine la 4,oo dimineață gândea Andreea, În semiîntuneric vor fi ...două tricouri albe așteptând...răsăritul. Ha, ha, chiar devine interesantă vacanța asta. Recunoștea În sinea ei că depusese ceva efort ca să nu fie monotonă. Andreea
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
dulapul pentru haine, Andreea descoperise o rochiță pe care Încă nu o văzuse și nu o Îmbrăcase niciodată. Ce-i cu asta? când ai facut-o? o Întrebase nedumerită pe mama. Este un dar de vacanță și pentru media generală, adăugase zâmbind Teia. Mama adolescentei Își privea fiica extaziată de rochița mini, În tonuri de la albastru până la alb și cu bretele subțiri. Ești o comoară, faci niște surprize, păcat că eu nu ți-am luat ție nimic. Cum? O medie generală
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
rost să meargă În dimineața următoare, cu noaptea În cap pe plajă. O Întrebase iarăși pe mama sa; Chiar vrei să mergem dimineață pe plajă? Sigur, ai promis...trebuie să te ții de cuvânt. Poate sunt pe undeva prin oraș... adăugase mama intuind Îngrijorarea fiicei sale cu privire la...tricoul alb. Vom merge așa cum am stabilit, vei Învăța să-ți păstrezi cuvântul dat, dar și să-ți temperezi anumite ieșiri cam necontrolate. Este adevărat că sunt multe tinere...mai multe fete decât băieți
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
atragă atenția fetei că el Își ținuse promisiunea. Hei ! Scufița Roșie ! Unde alergi așa? Silviu Bărbulescu se apropiase de Andreea și de mama acesteia, salutând stângaci și spunând: Silviu mă cheamă. Ce repede ai fugit de la barieră... Trenul...nu eu adăugase Andreea, făcând la rândul ei prezentările. Din mașină Își făcuse apariția și tatăl lui Silviu, puțin cam fără chef, dar de vreme ce tot șia stricat somnul, Întinsese mâna către mama Andreei și se recomandă singur: Pavel Bărbulescu, fiul meu Încă nu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
recomandă singur: Pavel Bărbulescu, fiul meu Încă nu știe să mă prezinte...sau a uitat... Tată! Ești supărat că te-am trezit cu noaptea-n cap, dar ai să-mi mulțumești după aceea. Să sperăm că nu vor fi nori, adăugase Silviu către Andreea. Câtă tevatură am stârnit, rostise Andreea, ca o scuză. Pe toți i-am făcut să se scoale cu noaptea-n cap și cel mai rău ar fi să fie Înnorat. Din nou Îi era frig și ar
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
geam pe care nimeni nu o atinge decât cu privirea, deși ea arde ca o flacără. Proiect Ce despletire în poemele mele, nu mai sunt cele strânse, în forme abstracte, cizelate în cristale de vers. În trecerea anilor, am tot adăugat întâmplări! nu mai puteam... aduse la ureche, sa le ascult pulsul, să le eliberez iar de pomi, de vița de vie, de vinul bun pe care nu-l mai pot sorbi, de spicele grâului grele de sămânța mirabilă, să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
dusă până la capăt și astfel ne agățăm de acel firicel de speranță care ne-a mai rămas: operația în Austria. Bunica G. se pune pe treabă: începe să caute sponsorizări. Stă, se gândește și compune cereri de sponsorizare, la care adaugă rezultatul investigației, pentru că, așa cum îi spusese mama O., ea trebuie să aibă grijă de copil. Împarte cererile de sponsorizare la toate filialele partidelor parlamentare și neparlamentare din oraș. Între timp își aduce aminte de prietenul ei din Salzburg, dr. Mircia
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
este sensibil la debutul marii scriitoare pe care o va fura lui Ibrăileanu pentru a o atrage printre membrii activi ai cenaclului Sburătorul, unde va insista ca scriitoarea să și obiectiveze stilul narativ, mergând pe linia prozei acelei perioade. Criticul adaugă o mulțime de nuanțe și descrie deosebit de exact Trestia pascaliană a naratoarelor din proza de tinerețe : „eroina tipică a literaturii scriitoarei e în continuă mișcare cu un suflet vibrant în care iubirea se dezlănțuie în uragane, iar dezrobirea pândește la
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ca epicul pur să fie povestea uscată a unor fapte privite numai exterior? Ar trebui să-l caracterizeze ca fond adevărul pur și ca formă, povestirea? De întotdeauna au existat faptele - bază a epicului - și firea omenească, caracterele... Creștinismul a adăugat sufletul și trecerea timpului, sensibilitatea, și freamătul nervilor. Se mai poate dispensa epopeea de aceste atribute?”, se poate observa natura reflexivă și intransigentă a autoarei, față de actul scriitoricesc. Minuțios atentă la amănuntul semnificativ, scriitoarea accentuează conceptul de “definiție” Pentru ea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
român primea un bonus de 1 milion de mărci germane, dar și împrumuturi fără dobândă din R.F.G.. Încă din 1965, dar mai ales după anii 1980, taxelor pe cap de persoană emigrată plătite oficial de statul german li s-au adăugat bunuri materiale sau sume de bani plătite pentru a urgenta acordarea vizei de plecare. În încercarea de a obține mai mulți bani de la familiile celor care doreau să părăsească România, aflate în R.F.G., a fost adoptat „decretul privind obligațiile persoanelor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
dublă fată de cea stabilită prin acordul dintre Ceaușescu și Schmidt din 197826. Potrivit unor calcule, în perioada lui Nicolae Ceaușescu au fost achitate, pentru persoanele emigrate în RFG, taxe totalizând aproape 1,5 miliarde mărci germane, la care se adaugă taxele de școlarizare, consulare, precum și mita acordată ofițerilor superiori de Securitate pentru accelerarea acordării vizelor (sumele plătite pentru un pașaport se încadrau, în unele cazuri, între 15.000 și 17.000 de mărci germane). Și minoritatea maghiară, cea mai numeroasă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
către înțelegerea corectă a problemelor. Relansat în formula conversației, dialogul se menține ca principală metodă de predareînvățare. Însăși etimologia termenului, convesatio (lat. con = cu și versus = întoarcere spreă, redă ideea restabilirii unei interacțiuni între interlocuitori. Termenului de conversație i se adaugă, uneori, atributul de euristică pentru a se evidenția, calitatea dialogului de cale către cunoașterea/aflarea adevărurilor (euriskein = a afla, a descoperi). Conversația euristică este o activitate comună profesorului și elevilor, de gândire și căutare, de aflare a adevărului istoric, de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
fapt istoric, în care adevărata rezolvare a cazurilor nu este de la început dezvăluită - sfârșitul aparține ingeniozității elevilor. În cursul jocului dramatic, aceștia sunt puși să reprezinte personaje și să interpreteze rolurile prefigurate de acestea; prezentarea faptelor într-un cadru dramatic adăugă predării o sugestie extrem de convingătoare. În sens mai larg, metoda dramatizării înseamnă a pune elevii în fața „dramei științei”, a spectacolului căutării, a experimentării mai multor variante, a riscurilor și surprizelor, a descoperirii adevărului prin prezentarea științei ca proces. Turul galeriei
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
3/5 Ca variantă pentru brainstorming, această metodă se numește așa deoarece fiecare membru al grupului de 6 membri notează pe o fișă individuală 3 soluții ale problemei discutate, în 5 minute, apoi fișele se schimbă între toți membrii, care adaugă încă alte 3 soluții sau le perfecționează pe cele notate de colegii lor; în acest fel, fișele trec de la stânga la dreapta, până ajung iarăși la primul participant. Totalul obținut însumează, așadar, 18 răspunsuri în 30 de minute, pentru fiecare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
bunica. Întâmplarea face să fie sărbătoarea de Hallowen, pe care fetele o sărbătoresc încă de când erau la grădiniță. Au și costume și le-au luat cu ele: Lucy are costum de vrăjitoare, negru, cu pelerină neagră, pălărie țuguiată, la care adaugă mătura; Shelley are un cearșaf alb tăiat așa încât să imite o fantomă. Seara, pe la nouă, fetele se hotărăsc să meargă pe la case cu „Ne dați ori nu ne dați”. Și pentru a-i pedepsi pe cei care nu le dau
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3086]
-
absolut necesar pentru definirea și caracterizarea "climatului electric" al zonei, reprezentat de ionizarea naturală a atmosferei. Generarea lor se face în principal sub acțiunea elementelor radioactive din sol și a radiației cosmice. La aceste două modalități de generare se mai adaugă și alte surse a căror pondere poate prezenta importanță în anumite condiții fizico-geografice sau atmosferice. Concentrațiile de ioni existente la un moment dat în atmosferă sunt rezultatul complex al unei suite de procese de generare și de anihilare a ionilor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
producea o saturatie demografică relativă. Ei șiau înălțat casele pe dealurile și văile din jurul terasei, dând naștere unor așezări mai mici care le poartă si astăzi numele: Nistorești, Surdești, Irimești, Pescărești, Șendrești, Vrăbiești, componente ale orașului contemporan, cărora li se adaugă altele mai mari, înfiripate de-a lungul drumului comercial al Brașovului care le-a adus câștiguri zilnice si sigure. Cea din extremitatea nordică, de la gura de vărsare a pârâului Belia în râul Prahova, si-a luat numele de Gura Beliei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]