93,376 matches
-
de un teoretician disimulat în etern degustător epicureic al nectarului liric. S-a vorbit adeseori de absența unei construcții în scrierile criticului, de fragmentarist, de o situare în imediatul creației lirice, fără o perspectivă de ansamblu. Nimic mai departe de adevăr. Există în subtextul fiecărei analize planul unei construcții critice atotcuprinzătoare. Gheorghe Grigurcu nu este numai turistul care se bucură cu candoare de frumusețea fiecărui peisaj, ci și exploratorul aflat în posesia unei hărți clare a întregului ținut explorat. Dacă suntem
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
8, ultima condiție referindu-se la încadrarea autorului în limitele celor opt secole creștine, mai precis până la anul 787, dată la care a avut loc cel de-al șaptelea Sinod ecumenic de la Niceea. În general, teologii romano-catolici susțin că, într-adevăr, aceste condiții sunt pertinente pentru ca un autor să poată fi considerat Părinte, însă, acordă același apelativ și unor autori care nu au îndeplinit decât parțial primele trei condiții. Astfel, autori precum Tertulian, Origen, Eusebiu al Cezareei etc. au fost trecuți
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
învățătura ce o propovăduiesc o au prin inspirația Duhului Sfânt, pe Care l-a promis Domnul Apostolilor când le-a făgăduit că le va trimite pe Duhul Sfânt (In., 15, 16), Care îi va povățui și-i va învăța tot adevărul, împărtășindu-le învățătura lui Hristos, a Cuvântului divin, Cel ce este cu ei până la sfârșitul veacurilor. De trimiterea Duhului Sfânt i-a asigurat Domnul nostru Iisus Hristos pe Apostoli și pe urmașii acestora, episcopii și preoții. De aceea și Sfinții
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
mic număr de scriitori bisericești, folosit atât în antichitatea creștină (ei sunt Părinți și Învățați totodată), cât și în secolele următoare. Presupune o aprobare specială din partea Bisericii, și aceasta nu este dată decât autorilor care adaugă la o înaltă înțelepciune, adevăruri creștine, o ortodoxie strictă și o viață sfântă. Ei se bucură de o autoritate excepțională. Biserica Bizantină are, în mod special, respect pentru Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz și Sfântul Ioan Hrisostom, pe care îi numește și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de credință. De acum înainte Sfinții Părinți vor ocupa un loc hotărâtor alături de Sfânta Scriptură și vor fi folosiți în argumentarea teologică, căci învățătura lor reflectă fidel doctrina Bisericii. Și în discuțiile ecumenice s-a afirmat că: Biserica este în adevăr apostolică, dar este și patristică. Aceste două caractere nu pot fi separate niciodată. Numai pentru că este patristică, Biserica continuă să fie și apostolică (...). Părinții sunt și martorii adevărului credinței, << testes veritatis>>33. Recursul la Părinți în Biserica veche s-a
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Bisericii. Și în discuțiile ecumenice s-a afirmat că: Biserica este în adevăr apostolică, dar este și patristică. Aceste două caractere nu pot fi separate niciodată. Numai pentru că este patristică, Biserica continuă să fie și apostolică (...). Părinții sunt și martorii adevărului credinței, << testes veritatis>>33. Recursul la Părinți în Biserica veche s-a manifestat însă și într-altfel. Dat fiind apelul permanent la Părinți, a fost necesar să se alcătuiască cataloage cu numele și scrierile lor în care să fie pus
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și călugării, la fel de natural era să nu fie uitați nici marii dascăli, aceia care au ilustrat opera de predare a învățăturii creștine 34. Autorii patristici nu voiau să treacă drept literați sau simpli scriitori teologi. Ei se simțeau reprezentanți ai adevărului divin, purtători ai acestuia în folosul comunităților creștine, având misiunea să-l propovăduiască întregii lumi. Orgoliul retorilor și al savanților nu îi atrage, ba chiar e respins cu hotărâre. Ei se consideră învățători legitimi ai Bisericii, filosofi creștini, comentatori competenți
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
15. 10 Acești neobosiți luptători ai pietății care au ales viața liniștită și lipsită de plăceri (lumești) ca un ajutor pentru păzirea dogmelor evanghelice 38, a căror luptă pentru apărarea dreptei credințe întrece toată puterea de mirare 39, au propovăduit adevărul evanghelic după credința apostolică, precum înșiși mărturisesc. Pentru exemplificare, redăm cuvintele Sfântului Atanasie cel Mare: (...) (învățăturile - n.n.) le-am scris după credința apostolică predată nouă de Părinți, neadăugând nimic din afară, ci ceea ce am învățat, am pus în scris în
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
mărturisesc. Pentru exemplificare, redăm cuvintele Sfântului Atanasie cel Mare: (...) (învățăturile - n.n.) le-am scris după credința apostolică predată nouă de Părinți, neadăugând nimic din afară, ci ceea ce am învățat, am pus în scris în acord cu Sfânta Scriptură (...) spre întărirea adevărului din Sfintele Scripturi 40. Sfinții și nemuritorii Părinți erau convinși că învățăturile lor erau scrise sau rostite sub înrâurirea inspirației divine. Astfel, Sfântul Ioan Gură de Aur precizează: (...) nu sunt ale mele cuvintele ce le spun, nici nu rostesc de la
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
nu mai era cel ce le grăia, ci Capul lui le rostea, precum a arătat corintenilor pe Hristos grăind și vorbind în sine (II Cor., 13, 3). Astfel traheia era bine glăsuitoare și bine sunătoare, articulând prin Sfântul Duh cuvântul adevărului. Astfel laringele se îndulcea totdeauna de cuvintele dumnezeiești, hrănind prin sine tot trupul cu acele învățături de viață făcătoare 42. Acești bărbați divini, slujitori ai voinței dumnezeiești, eroi ai virtuții, cu minți agere și pătrunzătoare, cu inimile încărcate de darurile
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de strânsă aducerea aminte a textului Scripturii, încât nu aveau nevoie să-l mai citească, fiind în stare să reproducă pe dinafară paragrafe întregi din orice carte biblică. Astfe lor, țesute cu texte biblice, au luminat și luminează lumea cu adevărurile evanghelice trăite și explicate cum nu se poate mai bine și mai corect. Fără Părinții Bisericii care au stat în imediata apropiere a Sfinților Apostoli, a ucenicilor Domnului și a urmașilor lor, ar fi cu anevoie de înțeles existența Evangheliilor
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și scrisă de înalt nivel, care exercită și astăzi o deosebită atracție 47. Părinții, uneori luptători din fire, într-o continuă emulație admirabilă cu ei înșiși, împintenind râvna celor buni spre o epectază a binelui, deveneau mari luptători în numele frumosului, adevărului, binelui și dreptății prin misiunea lor care era aceea de a determina lumea la biruirea răului, la o operă de purificare și 46 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I..., pp. 12-13. 47 Ibidem, p. 22. 13 de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cei doi colegi ai săi de triadă teologică, au folosit au găsit elemente ce se pretează teologhisirii. Prin aceasta ei ne învață că trebuie să fim deschiși față de toate filosofiile, valorificând selectiv din fondul lor tot ceea ce poate folosi tălmăcirii Adevărului creștin în context viu cu epoca noastră. Este adevărat că Adevărul creștin este mai presus de concepte și - ca atare - el nu poate fi formulat și exprimat întru totul adevărat. Dar faptul acesta nu ne dispensea respunzător cu spiritul vremii
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
găsit elemente ce se pretează teologhisirii. Prin aceasta ei ne învață că trebuie să fim deschiși față de toate filosofiile, valorificând selectiv din fondul lor tot ceea ce poate folosi tălmăcirii Adevărului creștin în context viu cu epoca noastră. Este adevărat că Adevărul creștin este mai presus de concepte și - ca atare - el nu poate fi formulat și exprimat întru totul adevărat. Dar faptul acesta nu ne dispensea respunzător cu spiritul vremii noastre 67. În mod inevitabil s-a ajuns la comparații între
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur etc71. Lăsând la o parte aspectele strict negative ale filosofiei, aceasta venea și cu lucruri pozitive: afirmarea existenței unui singur Dumnezeu, apariția lumii și a omului sub egida unui Demiurg, dorința de cunoaștere a adevărului, binelui și frumosului etc. Apologeții au subliniat faptul că ceea ce a obținut filosofia nu sunt adevăruri absolute, ci deschideri și perspective pentru cunoașterea lui. Iată de ce filosofia are nevoie de superioritatea creștinismului. Ca urmare, apologeții au încercat să realizeze o
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
aceasta venea și cu lucruri pozitive: afirmarea existenței unui singur Dumnezeu, apariția lumii și a omului sub egida unui Demiurg, dorința de cunoaștere a adevărului, binelui și frumosului etc. Apologeții au subliniat faptul că ceea ce a obținut filosofia nu sunt adevăruri absolute, ci deschideri și perspective pentru cunoașterea lui. Iată de ce filosofia are nevoie de superioritatea creștinismului. Ca urmare, apologeții au încercat să realizeze o împletire a adevărurilor raționale cu revelația 72. Și Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază uneori laudativ
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
frumosului etc. Apologeții au subliniat faptul că ceea ce a obținut filosofia nu sunt adevăruri absolute, ci deschideri și perspective pentru cunoașterea lui. Iată de ce filosofia are nevoie de superioritatea creștinismului. Ca urmare, apologeții au încercat să realizeze o împletire a adevărurilor raționale cu revelația 72. Și Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază uneori laudativ rezultatele filosofiei naturale: evitarea celor de prisos, mulțumirea cu cele necesare, stăpânirea de sine, răbdarea, liniștea sufletească, rezolvarea tuturor situațiilor pe calea 69 Radu Preda, Mărturia patristică
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
în lume, mânați de insistentele rugăminți ale credincioșilor și de dragostea acestora. Sufletele lor înțelepte, curate ca fecioarele, pricepând că lumea se găsea în neștiință, vin în mijlocul ei și aprind lumina, deșteaptă mințile multora, luminează întunericul, alungă neștiința și arată adevărul 85. O altă problemă capitală abordată de Părinți în operele lor a fost combaterea ereziilor. Apologeții erau nu numai apărători calificați ai creștinismului față de păgânism, ci și ocrotitorii cei mai firești ai ortodoxiei în fața atacurilor ereziilor 86. Spre exemplu, pericolul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de Părinții Apostolici, iar apologeții, realizând și ei marele pericol al acestor erezii, au scris tratate întregi împotriva acestora, luați în grup sau priviți individual 87. Unii dintre eretici sau dintre potrivnicii credinței, înșelători cu față de șarpe și falsificatori ai adevărului, care simulau virtutea și-și ascundeau răutatea, hotărând a le fi dușmani Părinților Bisericii, acestor fii ai Adevărului și copii ai Luminii 88, nu s-au căpătat cu nimic acei eretici, decât cu întunecarea propriilor 84 Prof. Teodor M. Popescu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
acestora, luați în grup sau priviți individual 87. Unii dintre eretici sau dintre potrivnicii credinței, înșelători cu față de șarpe și falsificatori ai adevărului, care simulau virtutea și-și ascundeau răutatea, hotărând a le fi dușmani Părinților Bisericii, acestor fii ai Adevărului și copii ai Luminii 88, nu s-au căpătat cu nimic acei eretici, decât cu întunecarea propriilor 84 Prof. Teodor M. Popescu, La școala sfinților. Ce este și ce ne învață un sfânt, în rev. Fântâna darurilor, București, an. IX
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cuvântul de blasfemie contra Fiului lui Dumnezeu 89. Părinții au anatematizat opiniile eretice și au respins învățăturile nelegiuite, însă față de oameni au arătat înțelegere și s au rugat pentru mântuirea lor90. Sfinții Părinți au manifestat un dor nestăvilit pentru cunoașterea adevărului, zbucium neobosit pentru dobândirea lui; dispoziție nestrămutată pentru propovăduirea lui91. Instruiți în tot adevărul 92, ei au iubit mai mult ca orice unitatea Bisericii și ortodoxia învățăturilor de credință. Pentru ei, acestea erau bunurile cele mai de preț și tot
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
au respins învățăturile nelegiuite, însă față de oameni au arătat înțelegere și s au rugat pentru mântuirea lor90. Sfinții Părinți au manifestat un dor nestăvilit pentru cunoașterea adevărului, zbucium neobosit pentru dobândirea lui; dispoziție nestrămutată pentru propovăduirea lui91. Instruiți în tot adevărul 92, ei au iubit mai mult ca orice unitatea Bisericii și ortodoxia învățăturilor de credință. Pentru ei, acestea erau bunurile cele mai de preț și tot ceea ce punea în pericol aceste bunuri trebuia combătut vehement. În acest sens, evreii, păgânii
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
credință. Pentru ei, acestea erau bunurile cele mai de preț și tot ceea ce punea în pericol aceste bunuri trebuia combătut vehement. În acest sens, evreii, păgânii, dar mai ales ereticii sunt tratați într-un mod destul de caustic. Ei constituiau într-adevăr un pericol. Intelectualii păgâni încercau adesea să pună Biserica într-o lumină nefavorabilă, iudeii erau dușmani declarați ai Mântuitorului Iisus Hristos, iar ereticii și schismaticii puteau ruina creștinătatea din interiorul ei. Dragostea față de Biserică nu le îngăduia să tacă. Lupta
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Nu doreau să fie răscumpărați de la moarte, fiindcă știau că vor fi înviați de Hristos 96. Desfătarea acestei vieți le era în pacea sufletească, răbdarea morții se însoțea în cugetul lor cu nădejdea nemuririi, ideea învierii cu harul lui Hristos, adevărul cu simplitatea, credința cu încrederea, înfrânarea cu sfințenia, hărnicia cu cumpătarea, felul de trai cu 89 Teodoret Episcopul Cirului, op. cit., p. 31. 90 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie asupra anatemei, 4, P.G. XLVIII, col. 952. 91 Pr.Prof.Dr. Olimp Căciulă
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
au impus ca mari autorități ecleziastice, învățăturile lor fiind considerate normative de către Biserică, căci au unit împlinirea virtuților cu înțelegerea dogmelor dumnezeiești, susținută de bogăția cunoașterii și de puterea dovedirii 100 și așa i-au hrănit pe toți cu cuvântul adevărului și cu înțelegerea tainelor 101. Astfel, învățăturii lor și dacă îi adaugi ceva e imprudent, și dacă îi înlături ceva e primejdios 102. Conținutul scrierilor patristice și valoarea artistică a acestora În scrierile lor, în care expun învățături de credință
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]