167,112 matches
-
numai la scrisori și gazete francate, a fost extins la un număr mare de stații CFR, precum și la alte trimiteri poștale. Personalul CFR era obligat să îndeplinească, primirea și expedierea de scrisori simple și recomandate, probe de mărfuri, hârtii de afaceri, imprimate, mandate poștale interne, obiecte de mesagerii și vânzări de mărci poștale. Convenția a fost pusă în aplicare la 1 noiembrie același an, fiind excluse liniile Roman-Burdujeni, PașcaniIași, DolhascaFălticeni și Verești-Botoșani. Ulterior, la 1 februarie 1891, s-a lărgit sfera
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
activitate economică intensă și o parte din cei 648 de meseriași: croitori, cojocari, ciubotari, pielari, dulgheri, zidari etc. și cei circa 500 de negustori, se vor fi folosit de la început de acest mijloc rapid de comunicare, în relațiile lor de afaceri cu alte localități din țară, mai ales că mulți dintre ei nu știau carte, telefonul înlesnindu-le comunicarea. Aparatele telefonice au fost instalate la oficiile telegrafo-poștale. În ianuarie 1896, era în funcțiune un telefon la Oficiul Fălticeni. Este posibil, ca
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a sa cheltuială comunicațiuni telefonice între diferitele sale servicii, cu condițiunea ca liniile telefonice să fie construite și întreținute de administrația poștelor și telegrafelor pe comptul autorității care le cere. Asemenea rețele vor fi utilizate numai pentru convorbiri relative la afaceri de serviciu, fără vreo percepere de taxe. Autoritatea care ar dori să fie în legătură telefonică cu rețeaua generală a poștelor și telegrafelor, asemeni legături pot fi făcute numai între stațiile centrale și orice convorbiri între acestea sau prin aceste
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Banca Națională, băncile Sucevei și Ștefan cel Mare, Federala”Buciumul Moldovei”, Spitalul “Stamate”, Stația CFR, firmele Juster, Brottman și Filotti & Co, precum și fabricile Foresta Baia și Fabrifag. Printre cei 11 abonați, persoane fizice, existenți, se aflau mai mulți oameni de afaceri. Linii și instalații telegrafice La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul județului era străbătut de câteva linii telegrafice importante: Fălticeni-PașcaniRomanBacău-Focșani-Buzău-București și Pașcani-Tg. Neamț-Piatra Neamț-Bacău; FălticeniDolhasca-Pașcani și FălticeniBroșteni. O linie telegrafică, directă, terminată la 31 decembrie 1898, lega București cu Berlin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de la fabricile din localitate și de la Râșca, Găinești și Suha. Se făcea comerț cu vite și cereale, cu lemnărie brută și fasonată, cu pielării, brânzeturi, fructe și altele. Relațiile întinse, în țară și peste hotare, ale negustorilor și oamenilor de afaceri, volumul important de corespondență provenit de la autoritățile de stat, precum și diversificarea prestațiilor, solicitau tot mai mult serviciile poștale, obligând organele competente la o cât mai bună organizare, atât în privința prezentării și expedierii trimiterilor, cât și a distribuirii celor sosite. Trebuia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe distanța Fălticeni-Gura Humorului-CâmpulungVatra Dornei și retur. De la 1 octombrie 1999, cursa respectivă avea plecarea din Suceava pe același traseu. Din 1 octombrie 2000, CNPR recurgând la o nouă restructurare, la o nouă împărțire în unități strategice de servicii și afaceri, județele Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui și Bacău aparțineau de zona Postcurier Bacău. Oficiile din aceste județe trebuiau să efectueze schimburi de expediții cu Centrul de Tranzit Zonal Bacău. În acest scop, județul Suceava a înființat o cursă poștală auto
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
introducerii de noi servicii, adiacente celor tradiționale de poștă, s-a recurs la o nouă restructurare, la împărțirea în 13 unități strategice, 7 de servicii(EdiPost, IntelPost, Fab. De Timbre, Centrul de Instruire, TransPost, PostCont și ImobiliaraPost) și 6 de afaceri(PostComerț, PostRural, PostCurier, E.Post, PostFinanț și PostRapid). Aceste unități nu aveau personalitate juridică și nici patrimoniu, erau sucursale subordonate Companiei. În august 2000, erau funcționale unitățile de poștă rapidă, informatică-telecomunicații, transport și imobiliară, și urmau celelalte prevăzute prin strategia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scrie recenzia. Preocupat să nu și-i antagonizeze pe elevii lui Nae Ionescu, informați deja de Grigore Popa despre povestea recenziei sale, și îngrijorat probabil că va pierde și colaborarea lui Noica, el îi furnizează acestuia o altă versiune a afacerii. Se întâmpla după apariția recenziei în Revista teologică. Blaga susține că autorul ei își retrăsese singur textul, pe care el „îl rugase“ să-l scrie, și că în locul lui „va scrie Barbu“. Dar atitudinea acestuia din urmă, atât față de Nae
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
texte scrise. Erau texte vorbite. Cursurile publicate nu au fost revăzute de Nae Ionescu, nu au bunul lui de tipar. Ele au fost preluate de la stenograful aflat în sala de curs. Nu Nae a dispus stenografierea cursurilor. Asta era o afacere între studenți, ei voiau să aibă un curs scris, să poată parcurge materia înainte de examen. Deci nu era un curs verificat. Nae era un om comod, adică nu avea obiceiul profesorilor de a se ridica de pe scaun și de a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
refacerea fizică și psihică, tratament, cunoașterea de noi locuri, fiind practicat mai ales în timpul vacanțelor și concediilor. Aici este inclus și turismul de factură profesională, practicat ocazional, de către anumite categorii de persoane, precum sportivi, studenți, oameni de știință, oameni de afaceri ș.a. După locul de desfășurare, se individualizează turismul litoral, turismul montan, turismul citadin (urban), turismul rural și turismul ecologic. 1) Turismul montan cunoaște trei categorii: Turismul balneoclimateric valorifică condițiile climatice cu caracter stimulativ ale zonei montane, contribuind la ameliorarea unor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de către asociațiile din domeniu pentru un agroturism adevărat sunt următoarele: arhitectura construcțiilor să respecte specificul local; să existe o densitate echilibrată a pensiunilor, astfel încât agroturismul să fie o ocupație complementară; gospodăria să prezinte cel mult șase camere destinate turiștilor, astfel încât afacerea să poată fi gestionată de o familie; confortul turiștilor să implice prezența apei curente, a băilor interioare și a unei igiene la prepararea hranei; proprietarii să primească turiștii în regim de ospeție și să asigure un agrement rural: drumeții, hrănitul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu același cult religios. O nouă formă de turism intrată în țară noastră, odată cu societățile transnaționale, este turismul de tip teambuilding, ce urmărește deconectarea și distracția participanților prin diferite sporturi de echipă sau exersarea unor activități de supraviețuire, comportament în afaceri, stiluri de lucru și negocieri. Acestea au rolul de a eficientiza procesul de comunicare între membrii echipei, creșterea nivelului de încredere, consolidarea punctelor tari, identificarea și eliminarea punctelor slabe. În România au pătruns în ultimii ani și diferitele forme ale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
economică a României pe termen mediu, al cărui obiectiv principal îl constituie crearea unei economii de piață funcționale, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, instituțiile și principiile Uniunii Europene, vizează în principal asigurarea unei politici economice coerente, crearea unui mediu de afaceri prielnic, modernizarea și dezvoltarea întregii vieți social - economice. Rolul hotărâtor în atingerea obiectivelor îl au investițiile, ca motor al suplimentării, diversificării sau creșterii calitative a tuturor factorilor de producție. Nu se pot asigura sporirea capitalului fix sau circulant, suplimentarea numărului
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Programul de dezvoltare a întreprinderii antrenează cheltuieli cu caracter de investiții, care nu se pot realiza dacă nu se găsesc mijloace financiare. Investițiile trebuiesc privite ca un stimul în orice activitate economică, dar chiar și în cele extraeconomice. Într-o afacere economică, cât de mică ar fi ea, investițiile joacă rolul de impuls, de element generator, care face ca aceasta să se nască, să se desfășoare și să se dezvolte. Formarea, plasarea și utilizarea investițiilor constituie o problemă crucială pentru întreprinzător
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Băncii Mondiale se află și Corporația Financiară Internațională, care reprezintă cea mai importantă sursă de finanțare pentru proiectele de investiții din sectorul particular din țările în curs de dezvoltare. Această corporație suplinește activitatea Băncii Mondiale prin asigurarea de capital în afaceri particulare și acordarea de credite fără garanție guvernamentală. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost înființată în 28 mai 1990 prin acordul de finanțare de la Paris și are ca membre 40 de state care sunt fondatoare ale Băncii
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
piață liberă în economie. În perioada de după Decembrie 1989, mediul economic a fost transformat în mod radical, prin norme legislative și instituționale substanțiale: - crearea și aplicarea de noi standarde și reglementări la nivel intern; - redeschiderea economiei către comunitatea internațională de afaceri; - reluarea contractelor tradiționale și realizarea de noi colaborări; - realizarea premizelor favorabile integrării investitorilor străini în mediul de afaceri al țării noastre. Implicațiile pozitive la nivel macroeconomic a investițiilor străine, se referă, în principal, la următoarele aspecte: 1. Susțin creșterea economică
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
norme legislative și instituționale substanțiale: - crearea și aplicarea de noi standarde și reglementări la nivel intern; - redeschiderea economiei către comunitatea internațională de afaceri; - reluarea contractelor tradiționale și realizarea de noi colaborări; - realizarea premizelor favorabile integrării investitorilor străini în mediul de afaceri al țării noastre. Implicațiile pozitive la nivel macroeconomic a investițiilor străine, se referă, în principal, la următoarele aspecte: 1. Susțin creșterea economică, fapt ce se realizează diferențiat funcție de forma pe care o îmbracă investiția străină directă. În cazul unei investiții
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Riscul real este că în timp ce legislația prevede condițiile esențiale necesare, aplicarea ei poate să nu funcționeze satisfăcător. În plus față de crearea noii legislații este important să se dezvolte structurile administrative și juridice adecvate, precum și instituții în sectoarele private și de afaceri care să fie capabile să asigure aplicarea efectivă a noilor legi. Conform Cărții Albe este necesar să se creeze instituțiile care să fie capabile să implementeze dreptul comunitar și care să funcționeze cu un personal de un nivel comparabil cu
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
puterilor în stat, majoritatea activităților economice, uneori de importanță vitală pentru dezvoltarea economică a țării, se desfășoară pe bază de ordonanțe de urgență ale guvernului. Orice investitor, fie el străin sau autohton, ia decizia plasării unui anumit capital într-o afacere pe baza unei evaluări a riscurilor în cadrul căreia intră și riscul legislativ. Un sistem legislativ fragmentar, neclar, instabil, contradictoriu, contrar unor principii fundamentale de la care, în mod normal nu se admit derogări, va fi întotdeauna evaluat ca având un grad
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
bună, cealaltă jumătate o apreciază ca fiind satisfăcătoare, proastă sau foarte proastă; - Peste 70% din populație nu reușește să facă economii, iar o mare parte deține un raport venitconsum subunitar; - 90% din populație deține propria locuință, în timp ce numai 20% dețin afaceri profitabile; - Accesibilitatea învățământului cu valori pozitive modeste; - Nivelul deosebit de modest al evaluării gradului de respectare a drepturilor personale; - Temerile populației aduc în atenție probleme sociale importante, generate, mai ales, de explozia prețurilor, taxelor și impozitelor; - Satisfacția față de viața politică și
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
și construcția autostrăzilor; - Restaurarea și reconstrucția căilor ferate și de telecomunicații necesare; - Valorificarea superioară a potențialului turistic; - Stabilirea unor obiective comune și a unui parteneriat între instituțiile de instruire și angajatori; - Dezvoltarea de parteneriate între mediul academic și mediul de afaceri în vederea satisfacerii cerințelor pieței; - Colaborarea și stabilirea de parteneriate între centrele locale de instruire și instituțiile similare din Uniunea Europeană; - Asigurarea utilităților - apă, canalizare, gaz, telefon, curent electric, drumuri - în zonele noi în care sunt planificate a se construi noi locuințe
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
adăugată mare; - Dezvoltarea antreprenoriatului; - Cooperarea cu alte țări în domeniul educației și formării; - Posibilitatea de promovare a produselor și serviciilor prin variate căi de publicitate a formelor specializate în acest domeniu; - Dezvoltarea firmelor specializate în studii de piață, consultanță în afaceri, consultanță financiară, proiecte etc.; - Atragerea de studenți din alte țări; - Dezvoltarea de parteneriate cu universități de prestigiu din alte țări; - Creșterea numărului de burse oferite în străinătate pentru studenții români; - Îmbunătățirea sistemului educațional; - Continuarea proceselor de modernizare și dotare a
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
educațional; - Continuarea proceselor de modernizare și dotare a unităților de învățământ; - Preocuparea tot mai accentuată pentru colaborarea cu unități de învățământ din străinătate în vederea organizării de acțiuni comune. Riscuri - Emigrarea forței de muncă calificată; - Instabilitatea legislativă; - Lipsa credibilității mediului de afaceri; - Desființarea multor centre de cercetare; - Înmulțirea și amplificarea actelor de corupție; - Creșterea prețurilor la serviciile de comunicații și transport; - Lipsa unei coordonări a acțiunilor de atragere a investitorilor străini; - Pierderea până și a capitalului român investit în favoarea investirii lui în
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
trebuie să scadă, ci dimpotrivă, să fie amplificate. Nu există obiectiv mai important pentru România decât dezvoltarea economiei, bazate pe valorificarea la maximum a oportunităților oferite de integrarea în Uniunea Europeană. Aderarea la Uniunea Europeană a adus o îmbunătățire a mediului de afaceri românesc, îmbunătățire care a început să se facă simțită în ceea ce privește un cadru legislativ mai stabil și existența unor practici de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt în curs de eliminare barierele în calea liberei circulații a serviciilor
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
la maximum a oportunităților oferite de integrarea în Uniunea Europeană. Aderarea la Uniunea Europeană a adus o îmbunătățire a mediului de afaceri românesc, îmbunătățire care a început să se facă simțită în ceea ce privește un cadru legislativ mai stabil și existența unor practici de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt în curs de eliminare barierele în calea liberei circulații a serviciilor și a mărfurilor. Un cadru legislativ comun furnizat de Piața Unică va crește eficiența generală a economiei românești prin îmbunătățirea alocării
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]