7,838 matches
-
e neinspirat, nu însă și ireal. El poate stîrni mînia lui Viorel Moldovan, căruia i-au fost plimbate rudele luni întregi pe la poarta Ambasadei, în așteptarea vizelor. Conținutul etnic al mesajului cade și el ca o glumă proastă, din moment ce pe afiș apar opt „tricolori“ francezi: Pires, cu origini portugheze, Barthez, provenit de undeva din Țara Bascilor, ex-maghrebienii Trezeguet și Zidane, plus Henry, Desailly, Vieira și Thuram, a căror fizionomie dovedește că Franța a avut odinioară un imperiu colonial în care soarele
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de undeva din Țara Bascilor, ex-maghrebienii Trezeguet și Zidane, plus Henry, Desailly, Vieira și Thuram, a căror fizionomie dovedește că Franța a avut odinioară un imperiu colonial în care soarele nu apunea niciodată. Jean Palmerio, directorul agenției care a realizat afișul, nu pare în nici un caz francez get-beget, nici măcar după nume. Jean poate fi foarte bine Joao, iar Palmerio parcă vine din Lusiadele portughezului Camões. Însă asta a văzut, asta a pus pe hîrtie. Și încă a fost delicat, fiindcă s-
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
recentă, trenuri oprite în apropierea Mării Mînecii, să se urce în ele imigranții români și să intre pe blat în Anglia. În mod sigur, monsieur Palmerio (aoleu, cum sună!) nu citește ziarele românești, fiindcă, altfel, ar fi putut realiza un afiș de-a dreptul genial. Sub titlul Le choc des cultures, ar fi putut să apară o galerie de la Luvru în contrast cu o colecție de apucături românești. Sau o pagină de frontispiciu a editurii Gallimard lîngă o filă cu elucubrațiile rostite în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
viață. Oamenii trebuie să planteze cât mai mulți copaci, nu să-i distrugă pe cei plantați de alții. - Te rugăm să ai grijă de copăceii noștri, bunicule! Să-i ajuți să crească mari, ca niște uriași. Noi vom scrie un afiș și-i vom atenționa pe cei care trec prin aceste locuri să nu facă nici un rău, nici copăceilor noștri, nici altor copaci din pădure. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * De ce sunt bucuroși Vlăduț și Teodora? * De ce sunt mândri copiii că bunicul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
A. Mirea, urmând tradiția Teleor, au deschis o adevărată școală de fantazare ironică în libertate, fără scop polemic. Aceste improvizații nu mai distrează astăzi, afară de puținele cu nucleul liric, ca Diligența, poem simbolist al vehiculului și al perimării, sau cântecul afișului, simbol al efemerității: Afișe-albastre, galbene, verzi, roșii, Voi cari pe ziduri vă iviți cu zorii Otravă dulce-a muștelor stupide, Spre a opri în cale pe drumeți Ferești pe care neantul le deschide Și a peri pe urmă în tenebre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și risipește gheața! Pre Domnul lăudați-L, Căci stăpânește viața Poemele în proză ale lui Emil Isac, voit grandilocvente și egolatre, încheiate adesea cu o poantă, se trag de la Oscar Wilde. Compoziția se întemeiază în genere pe colori țipătoare de afiș (contesă cu ochi albaștri, stând pe scaun de argint, la masă de aur, printre țigani negri cu lăute roșii). Dramoleta neoromantică Maica cea tânără e un simplu prilej de a executa fresce hieratice, violent cromatice și panice, pregătind încă de pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încheiat cu cântecul de durere pentru cei uciși în lupta legionară. Subunitatea f.d.c. în care participam, în care eram încadrat, purta numele srudentului Virgil Teodorescu, împușcat de un polițist, la Constanța, în timpul capaniei electorale din 1933, pe când lipea un afiș electoral. După această ședință și după altele la fel cu aceasta, la care am participat în fiecare săptămână, am început să gândesc altfel. Simțeam că viața mea are mult mai multă importanță decât credeam până atunci. Simțeam că am o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ar fi bine să scoatem un ziar săptămânal politic literar sub conducerea regretatului Eminescu. Cestiunea însă era dacă Eminescu va primi sau nu. După oarecare hesitare, Eminescu a primit și la începutul lunii decembrie s-a și putut anunța prin afișe apariția ziarului cu un lung șir de colaboratori(...) Cu Eminescu în frunte am mers până la numărul 6 și am mers foarte bine. De la acest număr Eminescu n-a mai scris nimic la Fântâna Blandusiei. Dânsul se găsea mai totdeauna în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
creatori. Este cunoscut faptul că atunci când conștientul este relaxat inconștientul poate trimite soluții valoroase. În plus, în timpul plimbării simțurile sunt în armonie între ele și în acord cu întreg organismul. Ele sunt deosebit de active și preiau informații noi: vedem obiecte, afișe, panouri colorate; auzim sunete, muzică; mirosim flori, chipsuri, floricele de porumb cu miros plăcut; savurăm gustări, dulciuri; pipăim diferite suprafețe - toate acestea ne pot inspira și pot da naștere la o idee valoroasă. Un grup de ingineri din domeniul transportului
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
semnează feeria în versuri Rodia de aur („Viața românească”, 1920), reprezentată la Teatrul Național din Iași, iar mai târziu la București și Craiova. Comedia într-un act V-a venit numirea, jucată la Naționalul ieșean în 1922, dar scoasă de pe afiș din cauza unui incident extraliterar, indica dezinvoltură în mânuirea procedeelor farsei și vervă. „Cronica gastronomică”, „Însemnări pe șervet”, „Gastronomice”, presărate de-a lungul timpului în reviste literare și de tip magazin rămân, dincolo de performanțele lor în materie, opera unui estet al
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
ai cauzat-o tu din neglijență. Se poate atâta distracție! Atâta nebăgare de seamă! O scrisoare de amor s-o arunci în neștire într un buzunar cu batista, și s-o pierzi ca și cum ai pierde o hârtie indiferentă, ca un afiș, după ce ai ieșit de la reprezentație... La atâta lipsă de judecată, să ți spui drept, nu m-așteptam! Ce Dumnezeu! Ești femei în toată firea, nu mai ești copil. Atâta neglijență nu se pomenește nici în romane, nici într-o piesă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
erați prea tânăr ca să aveți simpatii politice... Cum să nu? Aveam simpatii... Păi, În 1946, la 19 noiembrie, sunt ultimele alegeri Într-un fel libere, că n-au fost libere nici alea. Era atunci Partidul Național Țărănesc, și am lipit afișe pentru țărăniști... Aveam 17 ani. Și la acea vârstă ești mare... Și, noaptea, lipeam afișe și ne mai băteam cu grupuri de muncitori comuniști, care erau mai puțini, dar erau foarte virulente... Da’ ne păzeam de ei, că poliția era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la 19 noiembrie, sunt ultimele alegeri Într-un fel libere, că n-au fost libere nici alea. Era atunci Partidul Național Țărănesc, și am lipit afișe pentru țărăniști... Aveam 17 ani. Și la acea vârstă ești mare... Și, noaptea, lipeam afișe și ne mai băteam cu grupuri de muncitori comuniști, care erau mai puțini, dar erau foarte virulente... Da’ ne păzeam de ei, că poliția era de partea lor, nu era de partea noastră... Dar erați Înscris În vreo organizație? Nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
uite, Îmi dă să și fumez”... că-i dădeau caralii. Și mi-a zis: „Îmi pare rău că l-am nenorocit pe diriginte”. Deci i-au convins pe copii să-l toarne pe diriginte, că ăla ar fi umblat cu afișe. Copiii au găsit În tramvai niște afișe anticomuniste făcute cu rigla. Și cu tramvaiul ăla, domnule, mai mergea și dirigintele lor, și a căzut patalamaua pe ăla și l-au arestat... Vă mai amintiți cum Îl chema pe cel care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-i dădeau caralii. Și mi-a zis: „Îmi pare rău că l-am nenorocit pe diriginte”. Deci i-au convins pe copii să-l toarne pe diriginte, că ăla ar fi umblat cu afișe. Copiii au găsit În tramvai niște afișe anticomuniste făcute cu rigla. Și cu tramvaiul ăla, domnule, mai mergea și dirigintele lor, și a căzut patalamaua pe ăla și l-au arestat... Vă mai amintiți cum Îl chema pe cel care vă ancheta la Uranus? La Uranus, pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Millo juca mult prin orașele din țară, iar în București juca, când avea trupă, în mica sală Bossel, astăzi dispărută. Totuși câteodată Millo juca și la Teatrul Na țional la vreo reprezentație extraordinară cu aprobare specială.79 Am dinainte câteva afișe din anul 1871. Iată le: financiară care „se poate numi exemplară“ (N. Iorga), dovedindu-se un bun organizator al finanțelor publice, dar n-a reușit să stabilizeze decât parțial situația financiară dificilă a țării, angrenată în investiții costisitoare, dar inevitabile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Preciurile: Benórele și loja I, 24 lei nuoi; loja II, 12 lei; stal I, 4 lei; stal II, 3 lei; stal III, 2 lei; galeria 1 leu nuoi. [Începutul la 8 ore seara precis]80 102 bucureștii de altădată 80. Afișul este reprodus după: TRC., an. IX, nr. 895, 28 februarie/12 martie 1871, p. 3. Am păstrat grafia epocii. teatrul bossel Duminică la 7 martiu 1871 Reprezentațiune extraordinară dată de d-șoara albina di rhona prima subretă și dănțuitoare a teatrului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
literat era foarte accentuat. Această poezie începea cu versul: „Esci bellă Seraphito, belissimă-ntre toate“. Etc. etc.83 sala ateneului Societatea Filarmonică Română Anul allu II-lea Duminică la 18 Aprilie 1871 5-lea Concertu Symphonicu 104 bucureștii de altădată 82. Afiș reprodus după: TRC., an. IX, nr. 896, 4/16 martie 1871, p. 3. În stagiunea 1870-1871 bucureștenii au fost lipsiți de spectacole în limba română, cu excepția unor reprezentații întâmplătoare datorate unor trupe cu existență efemeră sau a acelora asigurate de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Mr. L. Wiest. Pour les blessés [scène en vers de M. Eugène Manuel] Un officier française blessé M. Ulysse de Marsillac Une infirmière Mlle Smaranda Cantacuzéne Deuxième Partie Ouverture de la Dame Blanche de Boieldieu bucureștiul în 1871 105 84. Afișul este reprodus din: TRC., an. IX, nr. 905, 15/27 aprilie 1871, p. 3. 106 bucureștii de altădată La Comédie chez soi Comédie en un acte de Méry Le Comte M. J. A. Cantacuzéne La Comtesse M-me Catherine Polyso Brigitte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
forțat să lucrez ca om, dator să perseverez ca artist, am obținut dreptul de a juca în Tea trul cel Mare, în limitele regulamentului promulgat de minister și aprobat de domnitor. În aceste condițiuni, lipsit de mijloace suficiente, pe lângă 85. Afișul este reprodus după TRC., an. IX, nr. 891, 11/23 februarie 1871, p. 3. Spectacolul acesta, în limba franceză - și altele asemănătoare - au fost organizate de diletanți din înalta societate ,,în profitul țăranilor și muncitorilor francezi, victime ale războiului“ și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Văcărești au dat prilej marelui artist Matei Millo, dar acum în marele declin, ca să facă o piesă cu titlul Apele de la Văcărești.3 Această piesă a avut un număr destul de mare de reprezentații pentru vremea aceea. Iată, de pildă, afișul pe ziua de 9 aprilie: teatru naționale sala bossel Luni la 9 aprilie se va reprezenta pentru a cincisprezecea oară ingenioasa piesă: anul 1873 201 guvernului republican începând de la 8 septembrie 1873; acum, și în anii următori, el va fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost de altă părere, hotărând locul actual din fața Pa latului Universității, unde statuia se pierde în acel loc strâmt, fără perspective și fără legătură cu împrejurul.22 [teatrul] Către sfârșitul lui septembrie, M. Pascaly deschide stagiunea la Teatrul Național. Iată afișul cu care anunța începerea reprezentațiilor, cât și repertoriul. Dau în întregime repertoriul anunțat pentru ca lumea de teatru de astăzi să cunoască care era nivelul teatrului la 1873 și cât de neînsemnată era literatura originală în comparație cu literatura în traducție. Piese noi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a treia stagiune a concesiunii M. Pascaly, stagiune inaugurată la 23 septembrie/5 octombrie 1873 și încheiată la 5/17 martie 1874 cu comedia Revizorul general, adaptare după Gogol de Petre Grădișteanu; Piesele pe vremea aceea nu făceau serie, afișul trebuia schimbat în fiecare seară deși reprezentațiile nu se dădeau decât de 2 sau mult de trei ori pe săptămână. Hanul Manuc de pe strada Carol schimbă numele; proprietarul său anunță la sfârșitul anului 1873 cum că acest han va purta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oame nilor cu gust și pricepere cari cereau o schimbare a direcției și a re pertoriului.19 Pascaly este exasperat, el anunță începerea repetițiilor spunând în același timp că sala în care va juca va fi anunțată la timp. Apoi afișul adaogă: 232 bucureștii de altădată drepturilor contestate statului român de a încheia tratate economice în condiții de egalitate cu alte țări; Turcia, puterea suverană, s-a opus acestei intenții, insistând ca România să accepte în continuare extinderea tratatelor comerciale încheiate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în afară de actorii menționați de Bacalbașa, Frosa Sarandi, Maria Flechtenmacher (soția compozitorului), Aristizza Romanescu, Grigore Manolescu ș.a. „Cauzele care au provocat această procedare se vor expune în o ședință publică care se va ține în o sală particulară.“20 Un mare afiș apare pe zidurile Capitalei, în acest afiș Pascaly anunță că, fiind gonit de la Teatrul Național, a luat sala Circului Suhr. Pascaly face apel la public ca să-l ajute. El scrie că și Molière a jucat într-o baracă și a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]