10,591 matches
-
viața fericită ce o trăim noi, țăranii, și câtă grijă are conducerea partidului de noi, căci mereu scoate câte un decret prin care ne obligă să creștem și să predăm statului vaci, viței, oi, porci, găini, pui, iepuri, stupi de albine și chiar gogoși de mătase, că, dacă nu, vai de noi, pușcăria ne mănâncă. După cum am înțeles, dvs. vreți să plătiți datoriile ce le-ați făcut obligându-ne pe noi, țăranii, să dăm tot ce avem dacă ați putea, ne-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
gândesc că am vorbit despre spălare de creier și permutări cu un asemenea om... Mor de rușine! Mi-a făcut-o, ce mai! — Cele mai multe dintre sistemele de calcul folosite de către Computatori sunt realizările lui proprii. Nu exagerez! Voi sunteți doar albinele muncitoare care se hrănesc cu mierea Bătrânului. Nu cred că te prea încântă metafora, nu? Nici nu mă deranjează. — Cum a plecat Profesorul, cum au venit Simbolatorii în recunoaștere. De obicei, când un Computator pleacă din Sistem, trece de partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de Miron Pompiliu, Maria Rosetti, Gh. Tăutu, Șt. G. Vârgolici, V. Gr. Pop și I. S. Bădescu, doine în stil popular semnate de V. Ranta-Buticescu și câteva din fabulele lui G. Sion. Iacob Negruzzi a publicat „proverbul dramatic” Împăcarea. Din „Albina Pindului” au fost reproduse patru poezii patriotice ale lui D. Bolintineanu. Revista a adăpostit cele mai bune poeme ale lui D. Petrino, precum și epopeea Descălecarea lui Dragoș în Moldova de V. Bumbac, care folosea și pseudonimul A. Costânceanu. Folclorul este
FOAIA SOŢIETAŢII PENTRU LITERATURA SI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
diferență de vederi față de junimiștii ieșeni, în ceea ce privește aprecierea literaturii, care va fi judecată în funcție de conținutul de idei, neapărat „sănătoase”, adică naționale, criteriul estetic fiind considerat mai puțin important. At. M. Marienescu reia seria de povești populare publicate până atunci în „Albina”. Pentru fiecare text se indică informatorul, data și locul culegerii și se fac relații cu mitologia altor popoare. În mai multe numere, E. Brote publică un articol dedicat activității Astrei, articol pe care Eminescu îl va retipări în „Curierul de
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
o imagine de ansamblu a acestui produs apicol, fiind totodată un mijloc util pentru cercetări viitoare. Am dedicat acest studiu celebrului erou antic, Hector, făcând legătura între denumirea de propolis (pro=pentru, polis=cetate), unul din motivele recoltării acestuia de către albine fiind și acela de a-și apăra, folosindu-l, micul și interesantul lor regat, așa cum a făcut-o eroul menționat. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 8 Dedicăm studiul asupra propolisului celebrului erou antic, Hector, cel mai viteaz dintre troieni. Hector, reproducere
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
antică. Cuvântul „propolis” provine din greaca antică: „pro”-pentru și „polis” cetate, în care cetatea este stupul. În prezent a trezit interesul nutriționiștilor și, în general, al lumii medicale. Substanțele volatile din propolis întrețin un mediu steril în colonia de albine 1. Se afirmă că pe o rază de câțiva metri împrejurul stupului, aerul este purificat prin acțiunea acestor substanțe, propolisul având aceste proprietăți antibiotice, bactericide, antifungice și fitoinhibitoare 2 (Ghisalberti, 1979; Andrițoiu, 2005). Propolisul este o substanță rășinoasă colectată de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
1. Se afirmă că pe o rază de câțiva metri împrejurul stupului, aerul este purificat prin acțiunea acestor substanțe, propolisul având aceste proprietăți antibiotice, bactericide, antifungice și fitoinhibitoare 2 (Ghisalberti, 1979; Andrițoiu, 2005). Propolisul este o substanță rășinoasă colectată de albine de la diverse plante, muguri și exudate. Albinele utilizează această substanță pentru a-și astupa stupii și pentru a preveni invazia altor animale. Propolisul a fost folosit ca un medicament popular peste tot în lume. Acesta conține: 45-55% rășini, 25-35% ceară
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de câțiva metri împrejurul stupului, aerul este purificat prin acțiunea acestor substanțe, propolisul având aceste proprietăți antibiotice, bactericide, antifungice și fitoinhibitoare 2 (Ghisalberti, 1979; Andrițoiu, 2005). Propolisul este o substanță rășinoasă colectată de albine de la diverse plante, muguri și exudate. Albinele utilizează această substanță pentru a-și astupa stupii și pentru a preveni invazia altor animale. Propolisul a fost folosit ca un medicament popular peste tot în lume. Acesta conține: 45-55% rășini, 25-35% ceară, 10% uleiuri esențiale și 5% polen (Ghisalberti
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
peste tot în lume. Acesta conține: 45-55% rășini, 25-35% ceară, 10% uleiuri esențiale și 5% polen (Ghisalberti, 19793). Sursele recoltării și producerii propolisului au stârnit lungi controverse 4. Propolisul este o combinație între secrețiile unor plante și secrețiile glandulare ale albinelor, care includ și elemente ale polenului. În 1 Preoții Egiptului antic foloseau propolisul la îmbălsămare și mumifiere (Andrițoiu, 2005). Propolisul are proprietăți bactericide și anestezice care depășesc de 3,5 ori acțiunea cocainei și de 5,2 ori pe cea
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
cocainei și de 5,2 ori pe cea a novocainei. Din propolis s-a extras un antibiotic care are însușirea de a distruge atât microbii cât și ciupercile, astfel că pe propolis nu se dezvoltă nici un mucegai (Andrițoiu, 2005). 2 Albinele folosesc propolisul: la acoperirea, în amestec cu ceară, a șoarecilor care pătrund în stup; după ce îi ucid prin „acupunctură” cu venin, aceștia sunt „îmbălsămați”, fiind o formă de apărare antibacteriana; la „poleirea” celulelor fagurilor noi, ori a celor vechi, după
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
o formă de apărare antibacteriana; la „poleirea” celulelor fagurilor noi, ori a celor vechi, după eclozarea puietului, fiind, de fapt, o măsură sanitară profilactica antibacteriană, antifungică (Andrițoiu, 2005). 3 Ghisalberti, E.L., Propolis: A Review, Bee World, 60, 59, 1976. 4 Albinele recoltează substanțe rășinoase de pe mugurii, cozile frunzelor și coaja unor specii lemnoase: plop, salcie, stejar, ulm, fag, pin, brad, castan, frasin, arin etc.; pentru a nu se încleia, albinele secretă niște substanțe care înmoaie, iar particulele adunate, sunt încărcate, ca
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Ghisalberti, E.L., Propolis: A Review, Bee World, 60, 59, 1976. 4 Albinele recoltează substanțe rășinoase de pe mugurii, cozile frunzelor și coaja unor specii lemnoase: plop, salcie, stejar, ulm, fag, pin, brad, castan, frasin, arin etc.; pentru a nu se încleia, albinele secretă niște substanțe care înmoaie, iar particulele adunate, sunt încărcate, ca și polenul, în panerele picioarelor posterioare; la întoarcerea în stup, alte albine încep „descărcarea” propolisului pe fragmente, uneori operațiunea durând câteva ore și chiar până a doua zi (în
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
lemnoase: plop, salcie, stejar, ulm, fag, pin, brad, castan, frasin, arin etc.; pentru a nu se încleia, albinele secretă niște substanțe care înmoaie, iar particulele adunate, sunt încărcate, ca și polenul, în panerele picioarelor posterioare; la întoarcerea în stup, alte albine încep „descărcarea” propolisului pe fragmente, uneori operațiunea durând câteva ore și chiar până a doua zi (în acest caz albina culegătoare se duce la urdiniș și așteaptă ca soarele să încălzească și să înmoaie prețioasa încărcătură; de fiecare dată, la
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
substanțe care înmoaie, iar particulele adunate, sunt încărcate, ca și polenul, în panerele picioarelor posterioare; la întoarcerea în stup, alte albine încep „descărcarea” propolisului pe fragmente, uneori operațiunea durând câteva ore și chiar până a doua zi (în acest caz albina culegătoare se duce la urdiniș și așteaptă ca soarele să încălzească și să înmoaie prețioasa încărcătură; de fiecare dată, la recoltare și descărcare, particulele de propolis sunt masticate de către albine, până le depozitează în locurile unde este nevoie (Andrițoiu, 2005
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
ore și chiar până a doua zi (în acest caz albina culegătoare se duce la urdiniș și așteaptă ca soarele să încălzească și să înmoaie prețioasa încărcătură; de fiecare dată, la recoltare și descărcare, particulele de propolis sunt masticate de către albine, până le depozitează în locurile unde este nevoie (Andrițoiu, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 10 cursul masticării, albinele adaugă propolisului, pe lângă un număr de enzime și alți factori benefici din propriul lor organism (secreții glandulare), precum și o anumită cantitate de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
ca soarele să încălzească și să înmoaie prețioasa încărcătură; de fiecare dată, la recoltare și descărcare, particulele de propolis sunt masticate de către albine, până le depozitează în locurile unde este nevoie (Andrițoiu, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 10 cursul masticării, albinele adaugă propolisului, pe lângă un număr de enzime și alți factori benefici din propriul lor organism (secreții glandulare), precum și o anumită cantitate de balsamuri provenind din învelișurile grăuncioarelor de polen care este consumat de albine; unii cercetători susțin că aceste balsamuri
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 10 cursul masticării, albinele adaugă propolisului, pe lângă un număr de enzime și alți factori benefici din propriul lor organism (secreții glandulare), precum și o anumită cantitate de balsamuri provenind din învelișurile grăuncioarelor de polen care este consumat de albine; unii cercetători susțin că aceste balsamuri și rămășițe de polen sunt depuse direct de către albine pe pereții stupilor (Andrițoiu, 20055). Balsamuri [46]: de la latinescul balsamum, grecescul balsamon - balsam [4], substanță de origine vegetală, alcătuită din esteri ai acizilor aromatici cu
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
alți factori benefici din propriul lor organism (secreții glandulare), precum și o anumită cantitate de balsamuri provenind din învelișurile grăuncioarelor de polen care este consumat de albine; unii cercetători susțin că aceste balsamuri și rămășițe de polen sunt depuse direct de către albine pe pereții stupilor (Andrițoiu, 20055). Balsamuri [46]: de la latinescul balsamum, grecescul balsamon - balsam [4], substanță de origine vegetală, alcătuită din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici [4], se obțin prin incizii în scoarța anumitor arbori sau arbuști, ca spre
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
și fluidifiant al secrețiilor respiratorii [4], utilizate în trecut ca medicamente, balsamurile prezintă actualmente un interes limitat [4]. Principalele specii lemnoase producătoare de propolis sunt: plopul, fagul, pinul, bradul, prunul, salcia, ulmul, stejarul, castanul, frasinul și arinul, dar probabil că albinele vizitează și alte specii pentru a recolta acest prețios material (Mărghitaș, 20057). Alte studii citează: albinele vizitează plante din familia coniferelor, plopi (Populus sp.), precum și alte specii, ca fagul (Fagus sylvatica) și castanul (Aesculus hippocastanum), pentru a colecta rășini de pe
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
limitat [4]. Principalele specii lemnoase producătoare de propolis sunt: plopul, fagul, pinul, bradul, prunul, salcia, ulmul, stejarul, castanul, frasinul și arinul, dar probabil că albinele vizitează și alte specii pentru a recolta acest prețios material (Mărghitaș, 20057). Alte studii citează: albinele vizitează plante din familia coniferelor, plopi (Populus sp.), precum și alte specii, ca fagul (Fagus sylvatica) și castanul (Aesculus hippocastanum), pentru a colecta rășini de pe scoarța și mugurii acestor arbori. În Europa, principalele surse de propolis le reprezintă: alunul (Alnus spp
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
2006, Propolisul, în cap VI. Produsele apicole, Apiterapia în planningul familial, teză de disertație, Arad, 2006, 174-178. 6 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 243. 7 Mărghitaș LA, Produsele apicole și principalele lor însușiri terapeutice, cap. Propolisul, în Albinele și produsele lor, 2005, 370-381. 8 Mateescu C, Apiterapia sau cum să folosim produsele stupului pentru sănătate, cap.1 Apiterapia în problemele de nutriție, subcap. Propolisul, 2005, 40-44. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 11 la acest interesant produs
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
31, 264-266, 1996. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 16 Acest tip de propolis conține fenoli: flavonoid agliconic (flavone și flavonone), acizi fenolici și esterii lor (Bankova et al, 200225). În general, orice compus identificat în exudatele vegetale pe care le colectează albinele, poate fi regăsit în propolis. Cea mai mare parte a componentelor prezente în exudatele vegetale sunt încorporate în propolis fără a fi alterate, deși este posibil ca unele glicozide să fie supuse unei hidrolize enzimatice efectuată de albine prin secrețiile
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
le colectează albinele, poate fi regăsit în propolis. Cea mai mare parte a componentelor prezente în exudatele vegetale sunt încorporate în propolis fără a fi alterate, deși este posibil ca unele glicozide să fie supuse unei hidrolize enzimatice efectuată de albine prin secrețiile lor salivare în timpul colectării exudatelor sau în cursul adăugării de ceară pentru obținerea propolisului (Mateescu și Dumitru) Compușii individuali sunt prezenți în unul sau mai multe eșantioane de propolis care provin de la una sau mai multe specii vegetale
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de activitate antimicrobiană a diferitelor sorturi de propolis (Metzner et al., 197535, 197736, 197937). Conținutul mare de acizi liberi ai rășinii imprimă propolisului o reacție pronunțat acidă, indicele de aciditate al acestuia fiind mult mai mare decât al cerii de albine (Mărghitaș, 2005); 5% acizi: alifatici: pimaric, rezinici, abietic, butiric, 2-metoxibutiric, succinic, crotonic, angelic, fumaric, bohenic, acetic, benzil-acetat, izobutil-acetat, izopentil-acetat; steroli ai acizilor alifatici: palmitic, cerotic, stearic, oleic, linoleic, miristic, lignoceric (Andrițoiu, 2005). 32 7,5-35%: ceruri vegetale și ceară de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Mărghitaș, 2005); 5% acizi: alifatici: pimaric, rezinici, abietic, butiric, 2-metoxibutiric, succinic, crotonic, angelic, fumaric, bohenic, acetic, benzil-acetat, izobutil-acetat, izopentil-acetat; steroli ai acizilor alifatici: palmitic, cerotic, stearic, oleic, linoleic, miristic, lignoceric (Andrițoiu, 2005). 32 7,5-35%: ceruri vegetale și ceară de albine (Andrițoiu, 2005; Mateescu, 2005). 33 Aceștia fac parte din constituenții cei mai caracteristici ai rășinilor naturale (Mateescu et Dumitru). 34 Acidul benzoic atinge 1.33-20% și alături de acidul cinamic este una dintre substanțele cele mai caracteristice din rășina de Styrax
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]