9,188 matches
-
trânti pe Prescott pe podea, lângă pat, rupse în grabă un cearșaf și cu fâșiile obținute îl legă și-i puse căluș. În vârful picioarelor, coborî din nou în living-room. Zdrăngănitul neîncetat al ustensilelor de bucătărie avu darul să-i alunge crisparea. După toate aparențele, femeia nu auzise nimic. Gosseyn traversă livingul, se opri o clipă cumpănind cum va proceda, apoi păși cu îndrăzneală în bucătărie. Femeia tocmai scotea ceva de la făcut din cuptorul electronic. Dintr-o aruncătură de ochi, Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
unui impuls creator, a unei dorințe de perfecționare care ― deși încă vie ― nu se va mai repeta niciodată în același fel. Dintr-odată, secole întregi de amintiri de neânlocuit erau spulberate. Trebui să facă un efort serios pentru a-și alunga din minte această idee și emoția ce-l cuprinsese. ― N-avem timp de pierdut ― rosti el grăbit. Dacă distorsorul se mai află în Mașină, trebuie căutat, imediat. ― Îmi este imposibil să plec înainte de miezul nopții ― protestă Lyttle. Am primit cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
cât și simțurilor sale. Grosvenor își tălmaci automat gândurile tulburi într-un limbaj familiar: - Celulele cheamă! Celulele se tem! Celulele cunosc, vai, durerea! În lumea Rimilor e întuneric. Depărtează-te de acest Rim... Umbre, tenebre, vârtejuri... Celulele trebuie să-l alunge... Dar nu au puterea. Era firesc să încerce o apropiere de ființa ieșită din beznă adâncă, fiindcă nu știau că-i un dușman... Noaptea e din ce în ce mai întunecoasă. Toate celulele ar vrea să dea înapoi... Dar nu pot... Grosvenor își dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
dădură peste un trup întins pe pardoseala metalică: parcă ar fi fost țintuit acolo de focul albastru. - Sloboziți-l! Porunci căpitanul. Doi oameni înaintară încet și atinseră trupul. Văpaia albastră se năpusti asupra lor, ca și cum ar fi vrut să-i alunge. Oamenii începură să tragă trupul și izbutiră să-l smulgă din cătușele de foc, apoi îl duseră cu un ascensor până la etajul al zecelea, care nu fusese energizat. Grosvenor porni într-acolo odată cu ceilalți. Așezat pe podea, trupul continua să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
o bucată de carne unui animal carnivor? îl întrebă Grosvenor. Animalul se agață de ea, nu-i așa? Ba chiar se bate pentru bucata de carne. Sunt convins că, în clipa când își va da seama că încercam să-l alungăm, inamicul nostru va rezista cu înverșunare. - Înțeleg, spuse McCann. Mai ales că, trebuie să recunoști, șansele dumitale de a câștiga în alegeri sunt egale cu zero. - Ba aș câștiga! replică Grosvenor. Poate că nu mă vei crede, dar în realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
un țârâit strident. Când capul pleșuv al plutonierului se ivi în rama ușii, ceru să fie introdus Petre, zis Rusu, vizitiul familiei Inger, pe care l știa om dezghețat. Își aminti iar de reclama cofetăriei plasată lângă anunțul lui, dar alungă gândul cu mâna, ca pe-o muscă. — Te-am chemat să-mi povestești tărășenia de ieri. Vizitiul își cam răsucea căciula, iar degetul tăiat părea că zvâcnește. Zise hotărât: — Omu-i de la balamuc, să trăiți. Io cred că el l-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pe timp de un an, suprimând sărbătorile, mâna culegătorului face cam 6 mii de kilometri. Aproape până la New York. — Crezi că Nicu Filipescu o să fie condamnat? întrebă Pavel ridicând capul, ca și cum ar fi simțit frământările colegului său și voia să le alunge. — Un fost primar? Greu de crezut, deși s-ar putea, pentru că niciodată n-am văzut opinia publică mai aprinsă, nici măcar atunci când tot el a hotărât demolarea bisericii Sărindar, ții minte ce praf înghițeam când veneam încoace, iar cei de la Adevĕrul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
în aceeași clipă, un lătrat. La ușă, pașii ordonanței și ai patrupedului ajunseră deodată, ca la un concurs de alergare, iar când soldatul îi luă pălăria, un splendid ogar barzoi sări cu labele pe pantalonii de uniformă ai polițistului. Îl alungă, deși era prietenos și avea ceva extrem de aristocratic, cu capul lui vioi, alungit, și cravata de păr din jurul gâtului. Își lăsă bastonul cu cioc argintiu în vasul din hol și intră, ca întotdeauna la vizitele lui de lucru, în bibliotecă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
săraci cu duhul sunt mai fragezi, mai pregătiți pentru apropierea de asta decât cei care au o logică de fier, care-i separă de... Nu-și duse gândul până la capăt pentru că barzoiul sărise cu labele pe genunchii lui. Generalul îl alungă cu greu și-și îndemnă prietenul să-i povestească. Costache îi spuse că, după ce a cercetat încoace și ncolo, aproape la întâmplare, toate misterele se leagă de o icoană cu luceferi pe umeri care fusese cândva la biserica Sărindar. După
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
misterele se leagă de o icoană cu luceferi pe umeri care fusese cândva la biserica Sărindar. După dărâmarea bisericii, ea ajunsese la fostul Mitropolit Ghenadie Petrescu. De aici lucrurile se-ncurcă. Fie mai înainte, fie în ziua când Mitropolitul fusese alungat, în tevatura creată, cineva sustrăsese icoana. Altă variantă e că Ghenadie a dat-o unui episcop care a murit și de acolo urmele se încurcă. Cum-necum, icoana a ajuns într-o casă de fier la care existau cel puțin două
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cuvinte. Până să răspundă el, cineva din mulțime spuse: - Am auzit că ușa aceea poate fi deschisă numai de către cei care nu vor să le facă vreun rău oamenilor dinăuntru. Cuvintele îl șocară atât de tare pe Fara încât îi alungară năuceala. Glasul îi deveni aspru: - Asta e ridicol! Dacă ar exista asemenea uși, le-am avea cu toții. Noi... Se întrerupse fiindcă își dădu deodată seama că el, personal, nu văzuse pe nimeni încercând să deschidă ușa. Și, dată fiind șovăiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
a făcut o greșeală, dar nu știa pe deplin în ce consta aceasta. De multă vreme, de când Cayle refuzase să lucreze în atelierul lui, simțise cum înțelegerea acestui fapt atinsese un punct culminant. Toată ziua, în atelier, încercă să-și alunge acest gând obsedant și să insiste asupra ideii: "Oare toate astea vor merge mai departe ca și până acum? Să stea cu Cayle în aceeași casă, fără măcar să se uite unul la altul când se întâlnesc, să se culce la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
se trezi obosit și nefericit. Ieși în oraș și se plimbă fără țintă pe străzi. Când se trezi în fața "Palatului Gologanilor", un celebru local de jocuri de noroc de pe celebrul "Bulevardul Șansei", văzu în asta posibilitatea de a-și mai alunga deprimarea. Cedă deci atracției zgomotoase și intră în localul viu colorat. Conform unei clauze care viza exclusiv acest bulevard și jocurile oferite, proprietarii "Palatului Gologanilor" aprinseseră firmele luminoase, care înștiințau modest că "oricine are posibilitatea să intre cu un gologan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
altul, nu știu cum se face, dar tinerii care în mod normal își cumpără un grad în armată au auzit că ceva nu e în regulă și foarte mulți rămân deoparte. Încep să cred că există o conspirație în favoarea Arsenalelor care-i alungă chiar și pe puținii amatori potențiali. Ochii Împărătesei aruncau văpăi verzi. Se vedea bine că e furioasă și că nu mai izbutește să se înfrâneze. Se întoarse către Cayle: - Cayle Clark, zise ea, cu glas tunător, cât ți s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
mai huliganice, îi scotociră buzunarele, ușurându-l de tot câștigul. Ca de la o mare distanță, îl auzi din nou pe grăsan: - Nu fi naiv. Nu e nimic neobișnuit în ceea ce s-a întâmplat. Toți jucătorii au fost storși. Au fost alungați nu numai de la joc, ci și din clădire. Mia de oameni aflați acum aici au fost angajați pentru asemenea ocazii și ne costă câte zece unități fiecare. Asta nu face în total decât zece mii, dar tu ai câștigat de cincizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
acest judecător care se interpuneau între Împărăteasă și supusul ei loial, Fara Clark. Îl chinuia un gând pătimaș: " Dacă Împărăteasa ar ști ce se întâmplă aici și cât de nedrept sunt tratat, ar... Dar oare chiar așa ar face?" Își alungă din minte cumplita îndoială tocmai când vocea cadiului îl trezi din această reverie. - Apelul reclamantului se respinge, cu condamnare la plata a șapte sute de unități cheltuieli de judecată, urmând ca acestea să fie împărțite între tribunal și avocatul apărării în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
un întuneric de nepătruns, era aceeași, neschimbată. Mesele se serveau la ore fixe. Clark dormea, visa și se mișca normal. Gândurile îi deveniră mai directe și mai hotărâte. Nu avea nici un fel de îndoială. Un om care izbutise să-și alunge spaima de moarte nu putea da greș. Soarele străpungea din ce în ce mai puternic bezna, aruncând raze în spirală. Marte părea că se retrage, devenind apoi doar un punct, un punct roșiatic într-o mare a nopții - greu de identificat printre miriadele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
acțiuni. Era o atitudine devansată, și deci greșită. Arsenalele exercitau o putere psihologică asupra membrilor lor. De obicei, când cineva dorea să se desprindă, i se răpeau amintirile vitale, i se dădea o primă în funcție de vechimea în muncă și era alungat cu binecuvântările organizației. Dar Lucy reprezenta un contact-cheie, mai ales în vremurile acestea, de mare criză. Conflictul dintre îndatoririle ei față de magazine și situația personală nu trebuia lăsat să creeze probleme prea mari. Hedrock se încruntă din nou, încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
bărbat de-acuma! Nu mai poți să stai cu copiii la templu! Palmele îi ajungeau la genunchi și i se schimba vocea. Se simțea atât de stângaci că venea la templu s-ascundă ce îl nemulțumea. Tată-său și bunicu-său alungaseră din inima lor „imnurile de slavă ce dădeau ocol lumii largi a făpturii“. Jos, în Yazd, era lună șiită de doliu și pe naclele ca niște vârtelnițe ce stăteau în mijlocul piețelor, așezaseră pânza neagră. Tatăl lui, din zelos al focului
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ci orice suflet viu care voia să se ascundă ori să uite că și el mai trăiește acolo: un televizor mergea singur între două vitrine ticsite cu Red Bull și Coca-Cola. Lângă lac, vrăbiile care se scăldau în țărână dispăreau alungate de vânt. Tăceau broaștele și greierii în lan, iar Omar își auzea respirația. Treceau astfel ore ale fricii ori ale unei singurătăți încordate, care se dizolva chiar la limită, când simțea că înnebunește. În asemenea treceri era străin, presimțea că
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Grăsunul apăru dinspre dreapta, unde, într-o încăpere mai mică decât mansarda, își improvizase biroul. — E ceva? zise îngrijorat. — Cred că mi-a venit o idee, îi spuse rușinat că deodată dăduse buzna. Vezi fâșia asta golașă din fața vitrinelor? Ne alungă clienții... — Homare, e noapte, ce tot vorbești? Dar, în timp ce privea împreună cu prietenul lui în direcția pompelor de benzină, fu ca al doilea ochi, ca a doua ureche a aceluiași corp: — Știi că ai dreptate? Cum de ne-a scăpat asta
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
demersul fenomenului referindu-se la contrarii (deosebirea dintre Dumnezeu, care știe ce este binele și răul și Adam și Eva care doar stau în Paradis), cu trimiteri spre control (Dumnezeu este stăpânul absolut, poate controla cunoașterea oamenilor și îi poate alunga pe Adam și Eva din Paradis) mai ale către subaltern (Adam este subaltern divinității, Eva, creată din coasta lui Adam este subalternă bărbatului). - în mână se ascund semne ale destinului omului în stat: Mișcările corpului se fac simțite și într-
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
descoperire și sfâșiere: La patruzeci de ani - în așteptare vei umbla ca și-acum printre stele triste și ierburi, la patruzeci de ani sugrumându-ți cuvântul te-i pierde în tine - în căutare. Prin ani un vânt o să te tot alunge subt cer, vei mânca miere neagră și aplecat vei tăcea. La patruzeci ca pe-un țărm vei ajunge unde fără-ncetare vei aștepta să vie la tine celălalt țărm, jaf veșnic voindu-te pentru păsări din cealaltă zare. Pe șaptezeci
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
posedă cuvântul), demersul fenomenului referindu-se la contrarii (deosebirea dintre Dumnezeu, care știe ce este binele și răul și Adam și Eva care doar stau în Paradis), la control (Dumnezeu este Stăpânul Absolut, poate controla cunoașterea oamenilor și îi poate alunga pe Adam și Eva din Paradis) și la subaltern (Adam este subaltern divinității, Eva, creată din coasta lui Adam, este subalternă bărbatului). Gesturile mâinii, de deschidere și de închidere, pot fi substitute ale limbajului verbal, depinzând de tehnici tradiționale în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
numele de creștin, păcatul nu-i va fi imputat dacă aleargă în școala lui Calixt. Această regulă de conduită plăcu multora din cei care aveau conștiința rănită și care fuseseră refuzați de numeroase secte, și de unii pe care îi alungaserăm din Biserică în urma unei condamnări, alergară la ei pentru a lungi rândurile lor. Calixt a decis că, dacă un episcop comitea păcat, și mortal, nu trebuia să fie depus. Din acest moment, episcopii, preoții și diaconii care încheiaseră două sau
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]