5,136 matches
-
astăzi. Un singur gând m-a consolat: anume acela că, probabil, epuizăm și ultima redută a maniheismului: pe cea morală, după cum, ceea ce a urmat alegerilor din 1996 a dus în scurt timp la epuizarea maniheismelor politice și a așeptărilor mesianice. Amurgul maniheismelor ne va ajuta să judecăm oamenii individual, pentru ceea ce au făcut și fac. După cum ne va ajuta să judecăm partidele politice și guvernările după rezultate și nu după părinții fondatori. Mă tem că nici unul dintre noi nu o să mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
duminicală de pe străzi. Ajung însă la un miracol trăit intens, ca în copilărie. Spre seară am luat un feribot de la capătul lui Battery Park să mergem pe Hudson până pe o insulă vizavi de Gemeni. Manhattanul rămăsese în spate, sclipind în amurg. Stăteam cu ochii pe Statuia Libertății și pe apa fluviului, până s-a înnoptat. Când feribotul s-a rotit spre „casă”, în fața noastră s-a arătat o strălucire pe care nici nu am putut-o visa: insula de granit scăldată
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
libertate și drepturi Autonomia și păcatele contra ei Etica mioritică Ratare da, ratați, ba Amărîții, elitismul și cultura fără civilizație Iti trimit un ficat! Catastrofa la români Minciuna împotriva binelui public Partea a III-a Cetățenii și guvernanții Retorica autosacrificiului Amurgul maniheismelor De la democrația de vitrină, la vitrină Cultul parastaselor Sărăcia cetățeniei Sleirea civică Reportaj banal. O țară corcodușieră subminată de ideologia integrării A face, a te complace Săracii și agenda publică Apel la cetățenia responsabilă Ieftini și înapoiați sau exotismul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
strop de fericire. Ce-mi folosește o fericire care renunță să fie trează și să țină minte ce-a iubit? Eu plîng sau rîd, dar tu ce poți mărturisi, Calypso? Tu și stîncile? Privește luminile și umbrele alungite ale acestui amurg. La un asemenea ceas, soarele e parcă plin de regrete. La fel sînt și eu. Există, Calypso, clipe cînd nimic nu e mai omenesc și mai duios ca o părere de rău, dar tu n-ai cum să simți acest
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
stîrnește simțurile și le Îndeamnă să surîdă obosit și pervers, fiind profetul altor soluții decît măsura. Însuși Dionysos e În acel moment puțin obosit față de timpul cînd lua În posesiune totul cu frenezie În dansuri epuizante și orgii primitive. Acum, amurgul e ca vinul blînd și nelămurit trist; iar sîngele se amestecă cu vinul și fierb Împreună. Muzica și strigătele ascuțite ajung la un veritabil delir În timpul ceremoniilor cînd fidelii zeului poartă frunze de stejar, ramuri de salcie Înmugurită și torțe
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Pentru cei care au visat reîntoarcerea Într-un paradis pierdut populat cu statuile sculptorilor antici, socotind că Evul mediu a trădat acest paradis, constructorul de catedrale gotice ar fi un izgonit. O asemenea eroare cred că nu mai trebuie dovedită. Amurgul artei antice era un fapt Împlinit cînd istoria a Început să macine statuile și templele grecești. Zidul gotic s-a lansat pe verticală nu dărîmÎnd templele antice, ci Între ruinele acestor temple. Era o speranță pe care omul singur o
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
care Înaintează el este timp. Istoria lumii și istoria lui. Sensibilitatea lui monstruoasă a făcut universul friabil. Iar În urma lui statuile Încep să surîdă frivol ca să-și Înfrunte oboseala. Începe lunga decadență a culturii grecești. Primul care i-a anunțat amurgul a fost el, Belerofon. Pasul său ezitant se aude În aceste statui care-i evocă drumul. TÎnăr, a combătut și a exterminat un monstru teribil. Himera; un monstru de rasă divină, rudă cu sfinxul, cu cap de leu, trup de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de ce trebuie să regretăm totdeauna prea tîrziu ? Și doar l-am văzut pe Dionysos strîngînd În pumn un bulgăre de țărînă În care sîngele era amestecat cu lumina. Dar atunci n-am Înțeles gestul lui. Iar acum, soarele acesta În amurg Îmi umple parcă mîinile de sînge. Și umblu iarăși cu sîngele Himerei pe mîini. Mi le frec cu nisip, dar sîngele nu se curăță. Nisipul nu uită decît ceea ce vrea el. Ar fi trebuit să știu acest lucru cînd eram
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
acum spre viață o privire plină de melancolie. Lumina țipă sub gheara umedă a unui nor, pădurea se umple de amintiri și de sînge ca o fiară lovită de un zeu pentru care o rană e un spectacol ca și amurgul... Ca titan, eu n-ar trebui să simt ca un olimpian, Însă a trecut destul timp ca ura să fie uitată. Pandora mi-a adus cutia ei În dar de nuntă și mi-aduc aminte că atunci mi-am zis
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe el, cu picioarele bine înfipte în asfalt și diploma de bacalaureat în buzunar, ba chiar și o facultate gen utilaj tehnologic, îmbunătățiri funciare, poate chiar un „Ștefan Gheorghiu“. Era clar că, dincolo de pereții blocului nostru, în clipele incerte ale amurgului, Flutur Veronica renăștea misterios sub forma unei încercate și apreciate specialiste în arta interzisă a amorului programat. Într-o după-amiază de octombrie, m-am dus la Florentina să căutăm râme pentru disecția de la zoologie. Florentina locuia la comun, într-o
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Nobel pentru Strindberg" În toamna anului 1978, invitat de René Coeckelberghs și Gabriela Melinescu, cu ocazia lansării traducerii suedeze a nuvelei Pe strada Mântuleasa, Eliade revede Suedia, Uppsala („De-abia azi am văzut cât e de splendidă Catedrala, luminată de amurg, s-ar spune, îmbrăcată în aur...” 3) și mai ales Stockholmul, partea veche a orașului și casa memorială a lui Strindberg, fondată în 1973, într-un apartament de la etajul uneiclădiri din strada Drottningsgatan 85. Venit pentru a completa ramificațiile propriului
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]