26,366 matches
-
rus și doi, că nu arăta a fantomă, în general. Îngână, cu gâtul uscat: - Ce zice ăsta, șefu’? Răspunsul veni tot de la arătarea care strângea în mâini portiera: - Ja care, nașparlo! Simțindu-se apărați de caroseria mașinii, Iadeș și Chisăliță apucară de bară și traseră în partea cealaltă. De data asta, proptită și dintr-o parte și din cealaltă, capota nu se urni, dar nici nu se mai zgâlțâi. Cei doi icniră de-aici, celălalt, din partea opusă, mârâind ca un dulău
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
avea un neg mare și scorțos ca o ciupercă de lemn lângă nara stângă, celălalt lângă nara dreaptă. Se pieptănau cu cărare, netezindu-și părul cu degetele rășchirate, unul într-o parte, altul în cealaltă. Cel cu ochiul stâng albastru apuca, mai ales, cu mâna stângă, celălalt, după cum îi arăta ochiul, cu dreapta. Poate că și dacă ar fi știut să scrie, unul ar fi scris de la stânga spre dreapta, creștinește, iar celălalt, arăbește ori evreiește, de la dreapta spre stânga. Încât
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
care o chinuiește pe bătrână primește încurajări de pe margine: „Mai invarteste-o, măi invarteste-o... avionul...". În tot acest timp, dezorientata, bătrână o ia la fugă, în încercarea de a scăpa. Nu are nicio șansă: individul aleargă după ea, o apucă de umeri și începe să o învârtă din nou.
Îngrozitor! Cum terorizează acești tineri o bătrână - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/38190_a_39515]
-
să-i retragă sprijinul unui ministru liberal, dar în acest moment asta nu se va întâmpla, nici cu Eugen Nicolaescu, nici cu altcineva. Dacă vreodată vom retrage sprijinul politic, ceea ce nu este deloc exclus, vreunui ministru liberal, nici nu o să apucați să vă întrețineți cu sursele pentru că asta va fi făcută public, imediat, civilizat. Nu este cazul nici cu dl Nicolăescu, nici cu altcineva”, a spus Antonescu. Crin Antonescu a precizat că este mulțumit de cum gestionează Eugen Nicolaescu ministerul Sănătății și
Antonescu: Nu este exclus să retragem sprijinul unui ministru, dar acum nu e cazul by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38222_a_39547]
-
câte o mână sau fără câte un ochi de pe front, truda lor de a mă educa într-ale războiului pentru când îmi va veni rândul și totuși, socotind și câte voi mai fi uitând, nu știu nimic. Căci n-am apucat să stau sub ucigătoarea grindină roșie. în iadul acelor vâlvori n-am intrat. Dar în apropierea imediată a lui, am conceput un nemăsurat respect față de viața omenească, am rămas cu ideea că războiul este cea mai drăcească punere la cale
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
de milă la gîtul unui cal biciuit, a vrut să fie Siegmund, luptînd împotriva lui Wotan și năzuind la dobîndirea inelului, dar a sfîrșit prin a fi Alberich, gnomul descompus de boală și maltratat de slăbiciune. În viață nu a apucat să aibă o Brünnhilde, chiar dacă trei femei l-au protejat de-a lungul timpului: Cosima Wagner, Lou Salomé și sora Elisabeth-Förster Nietzsche. În totul și-a făcut din viață un simulacru eroic prin care a slăvit exact valorile pe care
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Lăsat fără jucăria OTV și cu mintea odihnită, Dan Diaconescu s-a apucat de scenarii care vizează politica. Într-o emisiune de la Realitatea TV, acesta a lansat un scenariu "senzațional": Victor Ponta va candida la alegerile prezidențiale de anul viitor în tandem cu Traian Băsescu, căruia îi va lăsa liber postul de premier
Scenariul lui Dan Diaconescu: Ponta, preşedinte şi Băsescu, premier by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37499_a_38824]
-
uși ca să explorăm , nu ca să închidem lumina. Nu mă intrebați ce voi face pentru ca încă nu am un răspuns! Am tot timpul din lume să spun " sunt tânăr, doamnă!" și să mă gândesc ca grădinar va ajunge acela ce va apuca pensia. Vreau să mă odihnesc puțin ca să pot să " Gândesc liber" în coordonate sa spațio-temporale definite. PRO TV sunt mândru câ am fost al tâu! Viitor fii mândru că îți voi aparține!”, a scris Spetimiu Sărățeanu.
Încă o lovitură pentru PRO TV. După 18 ani, părăsește postul by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37588_a_38913]
-
în fibrilație profesional-patriotică: „ - Boris Sarafoff trebuie prins! Prins de noi! A! criminalul! Dar de data aceasta nu mai scapă! El va fi prins de cei trei bravi jurnaliști, cari-l vor da pe mâna justiției implacabile și incapabile a-l apuca fără ajutorul lor. Dacă în trista afacere bulgaro-macedo-română, justiția a făcut colosale servicii presei, apoi, în schimb, presa, prin cei trei valoroși membri ai ei, va fi făcut un serviciu imens justiției, dându-i în mână pe numitul Boris Sarafoff
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
am impresia că ai dat de lucruri interesante la bibliotecă și că ai să te întorci încărcat de noutăți documentare. Bravo dumitale! Eu n-am ajuns nici până azi să duc la capăt portretul lui Ionel Teodoreanu, deoarece m-am apucat între timp să mai fac unele întregiri la studiul meu despre Romanul francez postproustianz, în vederea unei publicări în Viața Românească. La nausée a lui Sartre, pe care n-o citisem, mi s-a părut o carte extraordinar de semnificativă în
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
a suferit un transplant de ficat care i-a salvat viața. Sentința - pe jumătate malițioasă, pe jumătate laudativă a criticii de specialitate - a fost: „o asemenea carte nu scrii decît o dată în viață. Norocul lui David Wagner e că a apucat s-o scrie.” Născut în 1971 în Andernach și crescut la Bonn, Wagner a făcut studii de literatură și de istoria artei la Bonn, Paris și Berlin. A fost ani de zile colaborator la „Die Zeit” și la „Frankfurter Allgemeine
Premiile Tîrgului de la Leipzig () [Corola-journal/Journalistic/3773_a_5098]
-
având doar recunoștința specialiștilor și garanția (vai, cât de puțin mai contează!) consemnării în tratatele de istorie literară. Iată însă că un distins cercetător, dintr-o generație nu tocmai tânără, pasionat de universul scrisului românesc, Stan V. Cristea, s-a apucat, de unul singur, să realizeze bibliografia - deloc lesnicios a fi sistematizată - unuia dintre cei mai importanți prozatori ai noștri de după război (dacă nu cumva chiar cel mai important), Marin Preda, pe care cu exagerată modestie o intitulează doar Repere bibliografice
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
problemele cu angajații de la Mechel sau Oltchim", apreciază Elena Udrea. În finalul postării, fostul ministru al Dezvoltării din Cabinetul Boc, prezintă și o "concluzie simplă: Guvernul Ponta nu a reușit încă să dea măsură propriei incompetențe, pentru că nu s-a apucat de muncă. E un dezastru ce urmează să se întâmple, iar aroganța de care dă dovadă este fitilul acestei bombe cu ceas reprezentată de USL", notează Elena Udrea. În conferința de presă susținută, vineri, de către președintele Traian Băsescu, acesta le-
Vezi cum îi traduce Udrea lui Ponta laudele lui Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37915_a_39240]
-
CSAT ca statul să vândă un pachet majoritar de acțiuni, nu o participație minoritară cum era stabilit inițial, iar atenționarea sa legată de acest proces este un simplu bluf. "Președintele, din considerente strict politico-electorale, deși nu avem alegeri imediate, se apucă să-mi spună că nu e bun cu CFR Marfă. Președintele a fost tot timpul în CSAT, tot timpul, implicat în privatizarea CFR Marfă, de trei ori a fost pe ordinea de zi, n-a scos-o niciodată,prima dată
Ponta: Băsescu a fost mereu implicat în privatizarea CFR Marfă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36146_a_37471]
-
nici eu nu ne-am ținut de cuvânt, probabil, din cauza evenimentelor din decembrie 1989, care ne-au surprins pe amândoi. L-am revăzut în ianuarie 1990 la Paris, când, în bulibășeala istorică de la Assamblée Nationale, niciunul dintre noi n-a apucat să evoce înțelegerea veche de șase ani. Necrologul de la care pleacă însemnările de față arată cât de bine îl cunoștea Cioran pe Noica. (Radu Cosașu mi-a dat un telefon în care s-a mărturisit entuziasmat - mi-a permis să
Cei trei din Piața Furstenberg by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3618_a_4943]
-
că în urmă cu câteva luni cineva a făcut-o: Kevin Jackson, Constellation of Genius. 1922: Modernism Year One (Hutchinson, 2012, 544 p.). O lucrare foarte utilă, perfect informată, chiar dacă analizele sunt - inevitabil - superficiale ori irelevante. Ei, dacă aș fi apucat eu să-mi termin capodopera... Lăsând gluma (amară) la o parte, am resimțit ca pe un triumf personal faptul că, într-o anchetă din anul 2000 a suplimentului cultural al ziarului „Washington Post”, bazată pe opțiunile unui număr mare de
Așteptându-l pe Gatsby by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3621_a_4946]
-
fie fidel flerului mistic. Din acest motiv, Paștina e un pictor cu virtuți religioase în ale cărui tablouri nu e nici urmă de dogmatică bisericească. Nu a încercat niciodată să picteze icoane, poate din aceeași candoare de a nu se apuca de ceva pentru care nu era pregătit tehnic, deși sub unghiul curățeniei lăuntrice Paștina e peste pragul iconarilor. Pe de altă parte, cînd l-a nemulțumit înfățișarea unui tablou, nu l-a aruncat și nici nu l-a distrus, ci
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
micile fenomene culturale de azi cu oarece semnificație”. Numai că din cronicile lui Cistelecan, publicate anterior în cadrul rubricilor din „Cultura”, „Vatra”, „Familia” sau „Argeș”, nu prea reiese - cu puține excepții - că acești scriitori au devenit critici propriu-ziși, chiar dacă s-au apucat să comenteze cărțile colegilor. Dimpotrivă. Înainte de toate, Magna cum laude se constituie într-un manual de moravuri ale scriitorului devenit critic peste noapte. Cronicile lui Al. Cistelecan inventariază, în fond, toate bovarismele, naivitățile sau stereotipiile de lectură ale scriitorilor intrați
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
însuși în acest joc complex de pertractări și retractări, nu se poate hotărî cu privire la diagnostic. Câteodată, de dragul show-off-ului dialectic, cronicarul alunecă de-a dreptul în contradicții. Despre George Vulturescu ni se spune, de pildă că, „dintre poeții care s-au apucat de critică (...) e singurul cu comportament de critic”, afirmație nu doar exagerată, ci, se va dovedi mai jos, de-a dreptul falsă, de vreme ce redactorul-șef al „Poesis”-ului nu reușește să identifice niciun criteriu de organizare a poeților comentați, iar
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
cu T, nu mă gândesc la politică, prea ne-a intoxicat, și-mi spun: e bine, e bine de trăit! Îi scriului A.M. că cine nu e în stare să dea la iveală decât răul propriu, nu răul unanim, se apucă de jurnal. Citesc un interviu cu Philippe Lejeune, cel cu Le pacte autobiographique, și aflu că „nimeni nu poate să prezinte despre sine o imagine cu adevărat negativă”. Nici nu-mi propun. Dar nu știu cât de creditabil e Philippe Lejeune... După
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3647_a_4972]
-
la școală s-a petrecut ceva solemn și emoționant, care m-a marcat pentru toată viața. Tata mi-a adus o carte. M-a luat numai pe mine într-o cameră, din spate, unde dormeam noi, copiii, și s-a apucat să-mi explice. Era The Arabian Nights (O mie și una de nopți), într-o ediție pentru copii. Pe copertă era o poză colorată, cred că era Aladin cu lampa fermecată.” Vor urma, tot în ediții pentru copii, poveștile fraților
Tinerețea lui Canetti by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3381_a_4706]
-
l-ați făcut?” - a fost o întrebare care i-a pus în dificultate pe mulți dintre politicienii români. Iată ce răspunsuri au dat aceștia din urmă. Ion Iliescu, fost președinte al României: „Ultimul? Ce înseamnă ultimul? Nu vreau să mă apuc să dau caracterizări gesturilor mele”. Crin Antonescu, președintele Senatului: „Dacă ești patriot, încerci în fiecare zi să faci gesturi sau să ai un gând”. Mircea Toader, liderul deputaților PDL: „Ultimul meu gest patriotic... Sigur, l-am avut pe stadion, când
Care a fost ultimul gest patriotic făcut? Răspunsul politicienilor români by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33843_a_35168]
-
cerească-n larg crivat îmi pare, Pe care-n stăpânire tot îl ia; Și la perete, strâns ca-n iad, cel care Neputincios, n-a fost respins de ea. Drumeț răpus de-un șarpe la izvoare, Unde-nsetat n-a apucat să bea. Iat-o, respiră visu-i îngeresc. Eu răsuflarea-mi țin, să n-o trezesc. XV. Cel care-așa ceva nu mai pățise Își spuse: ”Musai să pricepi, mă tem, De ce își face mirele cruci și se Tot roagă să
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
poate și mai mult trebuie să-i fi frapat pe concetățenii lui, faptul că Dante nu exercita nici o profesie. Că nu avea suficient capital să intre în lumea financiară ori mercantilă este una, dar nimic nu-l împiedica să o apuce pe drumul micilor afaceri, vînzări-cumpărări, al speculațiilor bănești, drum urmat de tatăl lui și de aproape toți membrii familiei. Și nici să pornească măcar pe calea profesiilor intelectuale, foarte solicitate la Florența (Brunetto Latini, de pildă, era notar și tot
Marco Santagata: Dante. Romanul vieții lui Dante by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3382_a_4707]
-
a arătat pe predicatorii credinței și pe dascălii Bisericii. Eu mă uitam de jur împrejur să văd pe cel pe care îl doream, pe marele Ioan. După ce mi-a arătat pe toți și mi-a spus numele fiecăruia, m-a apucat iarăși de mână și m a scos afară. L-am urmat întristat că n-am văzut împreună cu părinții pe cel întru sfinți, Ioan. La ieșire, cel ce stătea la {\footnote 59 Anne-Marie Malingrey, Jean Chrysostome. Lettre d´exil a Olympias
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]