6,861 matches
-
valorifică, la cote superioare, dacă viitorul sprinter învață și adoptă o formă de reacție, numită „reacție de tip motor”, în loc de „reacția de tip senzorial”. La reacția de tip senzorial starea de latență este mai mare. (Zatiorski,V., M., 1980, citat Ardelean, T., 1991). Esența acestei căi de îmbunătățire a vitezei de reacție, pe plan psihic, constă în faptul că orice acțiune intenționată a omului este precedată de o stare de preparație, numită setul anticipativ. La start, acest set anticipativ trebuie să
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
viteza obținută un timp cât mai lung. În realizarea acestei faze, o importanță crescută o are „acțiunea mușchilor extensori ai labei piciorului”, atenția fiind îndreptată spre „obținerea unei contracții maxime la acest nivel (al gleznei)”, așa cum specifica și Alexandrescu, Tatus, Ardelean (1983). Laba piciorului ia contactul cu solul pe pingea, în ușoară flexie dorsală. Acțiunea „de cedare” în momentul luării contactului și de transformare într-o reacție de impulsie se realizează la nivelul zonei metatarsiene, a cărei ultimă împingere influențează, în
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
grație 2005 Gând de final În loc de preambul: Arheologie feminină (întrebările aparțin Magdei Cârneci) Observator Cultural, nr. 47, 16 ianuarie, 2001 Scurtă prezentare personală (adusă la zi): De 50 de ani sunt persoană ca femeie în diverse metamorfoze: nepoata unor țărani ardeleni, fiica învățătoarei Emilia Bîrsan și a colonelului artilerist Mihai Bîrsan, mama lui Andrei, soția lui Adrian, prietena prietenilor mei, colega colegilor mei, profesoara elevilor și studenților mei. Am scris cărți de filosofie feministă, de teorie politică feministă, de etică, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
unei politici de industrializare pentru a nu mai rămâne la cheremul Occidentului. Este perioada În care el Își va intensifica preocupările pentru soarta românilor din Transilvania, participând la inaugurarea palatului Astra de la Sibiu sau primind În vizită la Florica delegați ardeleni precum: Octavian Goga sau Miron Cristea. Desigur că miezul discuțiilor din acest Împrejurări era unirea istorică a tuturor românilor. Cât privește concepția socială a lui Ion I. C. Brătianu, aceasta constituie o prelungire a ideilor părintelui său de ocrotire a clăcașilor
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Gazeta d'Augsburg (Viena), 1866. L'etoile Belge, 1866. Legalitatea, 1866. Monitorul Oficial, 1866, 1867, 1868. Ordinea, 1866. Poporul, 1866. Reforma, 1866. Românul, 1866, 1867. Tribuna României, 1859. Trompeta Carpaților, 1866, 1868. Vocea Națională, 1866. Lucrări / articole generale și speciale Ardelean, Ion, Irimia, Vasile, Bondea, Gheorghe, Mușat, Mircea, Românii la 1859. Unirea Principatelor Române, vol. I, București, Editura Enciclopedică, 1984. Asandului, Gabriel, Istoria evreilor din Romania 1866-1938, Iași, Institutul european, 2003. Barbu, Daniel, Republica absentă, București, Editura Nemira, 1999. Idem, Politica
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
350; Silviu L. Damian, op. cit., p. 28; Românii în relații internaționale 1699-1939,... p. 99. 234 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 256. 235 Vlad Georgescu, op. cit., p. 157. 236 Ion Ardelean, Vasile Irimia, Gheorghe Bondea, Mircea Mușat (coord.), Românii la 1859. Unirea Principatelor Române, vol. I, București, Editura Enciclopedică, 1984, p. 68. 237 N. Corivan, Din activitatea emigranților români în Apus (1853-1857). Scrisori și memorii, București, Editura Cartea Românească, 1931, pp.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
La Congresul militarilor moldoveni din 20-26 octombrie formulează condițiile de autonomie a Basarabiei și este cooptat În Biroul de Organizare a Sfatului Țării. La 6 ianuarie 1918 când la Chișinău o formațiune militară rusească (Frontodeelă atacă un eșalon de militari ardeleni sosiți pentru a lupta pe frontul românesc, A. Crihan protestează și este arestat. Reușește să evadeze și se refugiază la Iași unde cere autorităților militare românești să intervină În apărarea autorității naționale constituite recent la Chișinău. La 27 martie votează
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
în fiu până azi - a fost întemeiat în timpul războiului romano-dac, de ostașii romani, care, sătui de război, s-au retras cu fetele dace, furate de prin împrejurimile orașelor: Bălgrad, Napoca și Potaisa în această vale adâncă și ponoroasă». Lecțiile Școlii Ardelene despre originea musai latină au ajuns până aici și au rămas. Râul Ponorului se ascunde sub pământ la Vânătare și iese din nou la lumină la Huda lui Papară. Părintele Bradea vrea să continue monografia de unde s-a oprit predecesorul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mareșal a fost introdusă într un tub de aluminiu de forma bastonului de mareșal. În ziua de 1 decembrie 1918, familia regală a fost primită cu fast în București, în timp ce la Alba Iulia se scria actul final al dorinței românilorunirea ardelenilor cu Patria-Mamă. După slujba religioasă, comandanții armatei în frunte cu generalul Constantin Prezan, s-au așezat lângă ministrul de Război, Eremia Grigorescu, în fața regelui Ferdinand. MOMENTUL este măreț și emoționant. Ministrul Grigorescu, citind Cartea de mareșal l-a emoționat și
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
au cazat prizonieri, au fost mutilați groaznic, prin comportarea nedemnă a militarilor maghiari. Totuși am rezistat în aceste lupte, deoarece trebuia această regiune apărată cu orice preț de înaintarea armatelor germano-hortiste, fiind leagănul din totdeauna și pentru totdeauna al românilor ardeleni. După o liniște aparentă de câteva zile, din pădurea din apropiere apărură rânduri de dușmani pe ambele dealuri, trăgând focuri de mitralieră și arme automate cu mișcarea spre râulețul de pe malurile căruia era o vale unde era poziția noastră. Noi
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
cu bărbăție. Lumea privește, admiră și plânge. Sunt lacrimi de bucurie, lacrimi fecunde, care prind laolaltă, într-o comunitate de simțăminte, pe români și pe francezi’’. În anul 1917, efectivele armatei române s-au completat cu câteva detașamente de voluntari ardeleni și bucovineni, care, în Piața Gării Iași, au fost întâmpinate cu multă căldură și emoție de generalul Prezan, iar în Piața Unirii de o mulțime entuziasmată. Momentul 8 iunie 1917, este descris de Constantin Kirițescu: ,,În Piața Unirii, în jurul statuii
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
situația din zonă se deteriorează, populația cere sprijinul soldaților români pentru a-i apăra de acțiunile violente maghiare.107 Încă din ianuarie, Prezan a în ființat Comandamentul General Teritorial, comandant general -Ion Boeriu, Corpurile de armată 6 și 7, regimentele ardelene de voluntari. Pe 7/20 martie 1919, Prezan este informat de Berthelot privind hotărârea Conferinței de la Paris, de a creea o zonă neutră și o comisie interaliată de control. Forțele maghiare trebuiau să se retragă dincolo de linia de demarcație, începând
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
Pintea. Apare, la Editura Helvetica din Baia Mare, volumul II din Caietele de la Rohia, intitulat N. Steinhardt în amintirea contemporanilor, îngrijit de același F. Roatiș. La Editura Aula din Brașov apare, în Colecția Canon, monografia N. Steinhardt, autorul acesteia fiind George Ardelean. 2001. La Editura Dacia din Cluj-Napoca apare, îngrijit fiind de Ioan Pintea, volumul Eu însumi și alți câțiva. Apare volumul III al Caietelor de la Rohia, la Editura Helvetica din Baia Mare, în îngrijirea lui F. Roatiș, cu titlul N. Steinhardt în
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Evdokimov, Paul, Ortodoxia, Traducere I. Popa, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996. Glodeanu, Gheorghe, Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, Editura Litera, București, 1999. Goma, Paul, Culoarea curcubeului '77, ediție îngrijită de Florin Ardelean, Editura Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 1993. Grossu, Nicole Valéry, Binecuvântată, fii închisoare, traducere de Mioara Izverna, Editura Univers, 1997. Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos, Editura Christiana, București, 2006. Iorgulescu, Mircea, Eseu despre lumea lui Caragiale, Editura Cartea Românească, București, 1988
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Zaharia Sângeorzan, op. cit., p. 122. 6 Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 211. 7 Idem, Ibidem, p. 316. 8 Teșu Solomovici, Istoria evreilor din România. 2000 de ani de existență, vol. I, Editura Teșu, 2007. 1 George Ardelean, Nicolae Steinhardt și paradoxurile libertății: o perspectivă monografică, Editura Humanitas, București, 2009, p. 248. 2 Nicu Steinhardt în dosarele Securității: 1959-1989, Coordonator Clara Cosmineanu și Silviu B. Moldovan, Editura Nemira, București, 2005, pp. 193-194. 3 George Ardeleanu, Nicu Steinhardt și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pe Alexandrescu; unele straturi ale vocabularului se erodează și dispar văzând cu ochii, altele cunosc o progresie spectaculoasă. Căderea în desuetudine a slavonismelor și turcismelor, declinul influenței neogrecești, afirmarea viguroasă a celei franceze, consecințele pe termen lung ale ideilor Școlii Ardelene - iată doar câteva linii care participă la definirea imaginii, reflectată stăruitor în conștiința socială a vremii. „Drept aceea nu este de mirare - scrie Albina românească (1844, nr. 96) - dacă șepte milioane de români sânt cuprinși de febra filologică și necontenit
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ochi, la Biblioteca Academiei (III 298532), două cartoane imprimate pe ambele fețe, cu clară destinație didactică (au fost și găurite în vederea atârnării pe perete, iar o însemnare de mână precizează: „Table instructive, 1843“). Iată lista literelor mici: 19 Lupta Școlii Ardelene pentru afirmarea romanității noastre aduce firesc la ordinea zilei chestiunea adoptării alfabetului latin. „[...] până vor scrie românii cu slove cirilicești - observă Petru Maior, invocând cu prioritate argumentul etimologic - [...] niciodată nu vor fi vederoase cuvintele latine în limba română“; „De câte ori mi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
52 Vlad Georgescu, Politică și istorie. Cazul comuniștilor români, 1944-1977, München, 1981. 53 Andrei Pippidi, Rezerva de speranță, București, 1995, p.136-144. 54 Al. Zub, Istorie și finalitate, București, 1991; Camil Mureșan, op. cit., Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, București, 1997; Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, București, 1994; Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, București, 1997. 55 Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, București, 1997. Același autor a editat și niște culegeri de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
exemplificări, în februarie 1968, răspunzând unor însemnări mai vechi din Tribuna clujeană care-l evocau pe Gib Mihăescu, Nicolae Crevedia, căsătorit cu nepoata regretatului romancier, a ținut să aducă o serie de rectificări amintirilor publicate de Dan Smântânescu în gazeta ardeleană. Prieten cu Gib Mihăescu, cunoscător îndeaproape al vieții acestuia, Nicolae Crevedia a respins, cu argumente solide și exemple grăitoare, portretul creionat de Dan Smântânescu autorului Donnei Albe în Tribuna, afirmând, voalat, că profesorul de la Conservatorul din București și fostul colaborator
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Cercului literar de la Sibiu și poeții bucureșteni grupați pentru puțin timp în jurul revistei "Albatros". Laolaltă cu cerchiștii, poeții albatrosiști s-au opus tendinței promovării unui tip de literatură angajată, oficială, fie că era în cauză poezia tradiționalistă ("pășunistă") a refugiului ardelean de după Dictatul de la Viena, fie că era deja vizibilă o prefigurare a ceea ce avea să se instituie oficial, la sfârșitul deceniului al cincilea, sub denumirea de realism socialist. Este vorba despre o generație numită "pierdută", "reformată", "a războiului", "amânată", "patruzecistă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Urmele celor de la "Albatros" sunt mai stridente; cele ale cerchiștilor, mai mediate. Eu aș merge însă pe scor egal." Al. Cistelecan și "Gruparea bucureșteană "Albatros" a fost insurgentă, afișând un radicalism etic și estetic de tip avangardist. Cercul literar, fiind ardelean, este mai așezat/temperat, având o viziune organicistă asupra dezvoltării culturii și un program de creație constructiv.", Dumitru Chioaru, Cercul literar de la Sibiu, Cuvântul, nr. 3/martie 2007. 44 Dinu C. Giurescu, România în al Doilea Război Mondial: 1939-1945, Editura
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai mare decît cea a unui simplu observator. Probabil fiindcă (vulgar spus) se fripsese cu ele, le simțise falsitatea, „rafinăriile” i se par dezgustătoare. Cînd am scris partea de mai sus a „glosei”, nu citisem încă „Ziarul unui vechi student ardelean: A. (Artemiu) Homorodeanu (1876)”, publicat în mai multe numere din „Cuget clar”, 1934. Fiu de preot din Borșa, fire serioasă, ușor pedantă, la data din titlu, autorul studia medicina în Franța, după ce trecuse prin Italia și Belgia. în același timp
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de la cei deprinși să se manifeste firesc, neconvențional. Lucrurile se verifică la scara întregii culturi. Atitudinile pedante nu se potrivesc cu începuturile și, prin urmare, sînt combătute. Oameni tineri, patruzecioptiștii se ridică, inevitabil, împotriva „pedantismului” (adică a tezelor unor profesori ardeleni ce susțineau un sistem lingvistic „purist”, etimologist), resimțit ca o eroare și ca o frînă în comunicare și în dezvoltarea literaturii. Ar fi regretabil - zicea Alecsandri - ca romînii, aflați atunci la începutul „deșteptării”, „să cadă în ghearele pedantismului”3). După
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
om politic; RÎul Sadului - Sava Popovici Săvoiu (1878-1906), pictor memorialist și Victor Iliu (1912-1968) cineast și ziarist; Sadu - s-a născut Ioan Inochentie Miku Klein (1692-1768) promotorul luptei politice a românilor din Transilvania, Samuil Micu (1745-1815) unul din corifeii Școlii Ardelene, Ioan Piuariu - Molnar (1779-1815) iluminist și medic român; Săliște - Oprea Miclăuș, Moise Macarie și Moise Mucenic, luptători pentru drepturile naționale ale românilor, Ioan Lupaș (1880-1968), Andrei Oțetea (1894-1977), Ioan Moga (1902-1950), Mihail Macre, Onisfor Ghibu (1883-1976) istorici , Ioan Picu Pătruț
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fluiere); - izvor de apă sărată denumit Saramura de pe Tocile; - aici s-a născut Ioan Inochintie Micu Klein (1692-1768) - promotorul luptei politice a românilor si Ioan Pinariu Molnar (1779-1815) - iluminist și medic roman precum și Samuel Micu (1745-1806) unul din corifeii Școlii ardelene; - tabăra de elevi Sadu V. - pensiuni turistice : Cerbul Carpatin, Daniel, La Bușteni, Yelow House, Perla Sibiului, Valea Sadului, Vlada. SĂLIȘTE. - comună formată din 10 sate; - m. m.: monumental eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (satul FÎntînele); - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]