56,438 matches
-
manageriiă doresc să atragă fonduri de la alte părți, numiți principali (instituții de credit, acționari, investitori, angajațiă la un anumit cost (dobândă, dividend, bonusuri salarialeă (Watts și Zimmerman, 1978a, pp. 112-134ă. În acest caz, rolul auditorului vine În sprijinul principalului prin certificarea informațiilor financiare oferite de agenți, contribuind semnificativ la reducerea asimetriei informaționale. Unele opinii afirmă Însă că necesitatea de servicii de audit financiar se poate explica numai prin prisma a doar trei teorii: teoria motivațională, teoria agenției și teoria asigurării (Dănescu
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
se poate vorbi de prezența Într-o primă formă a auditului financiar Începând cu adoptarea Legii contabilității nr. 82/1991, publicată În MO nr. 265/27.12.1991. La articolul 29 se stipula că, Bilanțurile contabile sunt supuse verificării și certificării de cenzori, contabili autorizați sau experți contabili, după caz, În condițiile stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor. Modificările ulterioare ale acestei legi din 2008 prevăd deja obligativitatea auditării situațiilor financiare anuale ale firmelor care intră sub incidența acestei legi. De
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
practică a acesteia prin emiterea unui Regulament de aplicare În 1994 determină publi carea unor norme de referință de CECCAR În cadrul Conferinței Naționale nr. 3 din 23 octombrie 1995. Pe baza acestui prim regulament, numit Norme de audit financiar și certificare a bilanțului contabil, se Încearcă acoperirea unui gol normativ-metodologic În domeniul auditului, precum și asigurarea unor reguli precise de lucru, aliniate la normele europene și internaționale, privind auditul legal și contractual În vederea certificării bilanțului contabil la agenții economici (Florea et al
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
prim regulament, numit Norme de audit financiar și certificare a bilanțului contabil, se Încearcă acoperirea unui gol normativ-metodologic În domeniul auditului, precum și asigurarea unor reguli precise de lucru, aliniate la normele europene și internaționale, privind auditul legal și contractual În vederea certificării bilanțului contabil la agenții economici (Florea et al., 2008ă. Dorința de armonizare cu standardele internaționale de specialitate, precum și dezvoltarea pieței de capital din România determină organismul profesional (CECCARĂ să publice, În urma Hotărârii Conferinței Naționale nr. 98/24 din 27 ianuarie
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
obiectivele auditului au vizat În principal susținerea și garantarea adevărului patrimonial, particularizat, Însă, În fiecare perioadă din evoluția auditului, cu o serie de subobiective specifice epocii respective: protejarea averilor, verificarea Încasării corecte a taxelor, detectarea fraudelor, verificarea registrelor, prevenirea fraudelor, certificarea situațiilor financiare, evaluarea sistemului de control intern, exprimarea unei opinii privind acuratețea situațiilor financiare auditate. Cu timpul, cererea de servicii de audit, explicată printr-o serie de teorii, a determinat dezvoltarea pieței de audit și apariția marilor firme de consultanță
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
asupra poziției și performanței financiare a firmei reprezintă dezideratul principal al tuturor stakeholder-ilor. Conform codurilor de bună practică promovate de guvernanța corporativă (corporate governanceă (Rezaee, 2007, pp. 49-59ă și dorinței de a reduce asimetria informațională dintre principali și agenți, responsabilitatea certificării situațiilor financiare ale firmei revine Întru totul auditorului financiar. Acesta este privit ca un specialist recunoscut, independent, a cărui opinie obiectivă vizează aprecierea conformității situațiilor financiare raportate cu un cadru contabil de referință (IFAC, 2009, pp. 77-80ă. Din perspectiva teoriei
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
controlului. 6.2.7. Evaluareatc "6.2.7. Evaluarea" Are în vedere măsurarea și aprecierea stării finale a clasei în urma încheierii demersurilor rezolutive. E bine să fie configurate seturi de indicatori relevanți pentru a evita distorsiunile în apreciere și pentru certificarea nivelului final. O întrebare se ridică însă aici: când se poate spune despre o criza că s-a finalizat? Nivelurile de conștiință ale indivizilor fiind foarte diferite, iar efectele cu care criza s-a soldat nefiind prea ușor de creionat
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acțiunile anumitor actori limitează sistematic capacitatea de alegere a altora (constrângându-i Într-un fel sau altul). Instituționalizarea se realizează fie prin mimetism (când acțiunile actorilor cu prestigiu sunt copiate de alții În căutare de legitimitate), fie prin legiferare, autorizare, certificare etc. Acțiunile presupun investirea permanentă de resurse (energie, efort etc.) pentru a se realiza, În timp ce, odată instituționalizate ele dispun de mecanisme de reproducere proprii, fiind caracterizate prin stabilitate (Douglas, 2002; Scott, 2004). Acțiunea presupune existența unor semnificații subiective (sub forma
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
agent. Pe de altă parte, Într-o abordare fenomenologic instituționalistă, Meyer și Jepperson (2000) argumentează În favoarea ideii construcției sociale a agenților și principalilor. Agenții datorează capacitatea responsabilă de acțiune unui proces de Împuternicire imanent, În același timp desacralizant, În baza certificărilor și acreditărilor sociale. Totodată, principalii reprezintă grupuri definite funcțional, prin intermediul intereselor recunoscute ca legitime. În conformitate cu practicile raționale ale societății, În special cunoașterea fundamentată științific, agenții pot folosi capacitatea de acțiune social dobândită nu doar În urmărirea intereselor sinelui, ci și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și interese nu include și autorizarea de acțiune responsabilă În privința respectivelor resurse și interese. Capacitatea de acțiune este dobândită prin educație și Încredințată actorilor care au acreditările necesare. Tendința de separare a proprietății de control și apoi a controlului de certificare este consistentă tendinței de diferențiere funcțională a societăților moderne. Managerul a funcționat ca instituție socială a societăților moderne, o instituție modelată cognitiv (practici, rutine), dar și valoric (responsabilitate, autonomie, individualism). Urmare a procesului de construcție instituțională, el devine actorul investit
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de a acționa. Instituțiile se referă atât la legitimitatea scopurilor, cât și, date fiind acestea din urmă, la mijloacele tehnice (În societățile moderne, În special științifice), social definite, de a acționa. Expansiunea profesiilor, programelor, tehnologiilor ce presupun licențiere, autorizare sau certificare ca mijloace standardizate pentru a atinge anumite scopuri sociale arată gradul instituționalizării acțiunii sociale de-a lungul unor principii raționale, prestabilite și comun Înțelese de actorii sociali. Dacă, spre exemplu, ne referim la desfășurarea unor activități comerciale de producție, prin
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
linii raționale - nevoile pentru anumite produse nu sunt realități În sine, ci, la rândul lor, construcții sociale; e) standardizarea calificărilor (input-urilor) celor care participă Într-un proces de muncă comun pentru a fi compatibili și complementari - instituționalizarea profesiilor, calificărilor, certificărilor. Coordonarea nu este Însă un rezultat al presiunilor către eficiență, ci, În primul rând, rezultatul instituirii mecanismelor de legitimare a activității umane organizaționale. Instituirea se realizează În plan cognitiv, prin acceptarea unui demers social ca făcând parte integrantă din logica
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lung ale ingredientelor bunului respectiv asupra sănătății. O astfel de tehnologie, științific certificată, construiește Înțelegerea comună a unui produs alimentar social acceptabil și responsabil. Altminteri, clienții, profani În domeniu, nu sunt În măsură să evalueze calitatea unui produs, În lipsa unor certificări sociale, din partea unor actori autorizați. Ei vor fi astfel Încredințați că un anumit procedeu, științific Întemeiat, de elaborare a produsului este corect și benefic pentru ei și Își vor „Întemeia” preferințele, pe acest principiu. Dispozițiile și utilitățile sunt astfel social
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să lucrăm. De asemenea, diversificarea nu se reflectă doar la nivelul activităților ci și al strategiilor: am Întâlnit firme ce se implicau În proiecte de calificare a resurselor umane (cu finanțări din partea diverselor organisme), În proiecte de obținere a unor certificări, de investiții tehnice pentru fazele de proiectare etc. Dezinstituționalizarea modelului actual axat pe controlul relațiilor cu contractorii externi și interni este iminentă În contextul presiunilor venite dinspre actorii sociali puternici: statul și forța de muncă. Schimbările produse vor avea probabil
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de a emite presupoziții și a anticipa performanțele viitoare ale elevilor, luând În considerare rezultatele Înregistrate; această funcție este necesară pentru a organiza și a planifica secvențele didactice următoare; se asociază funcției de diagnoză, cele două funcții fiind complementare; - de certificare a nivelului de cunoștințe și abilități ale elevilor la sfârșitul unei perioade lungi de instruire (ciclu de Învățământ); - de selecție a elevilor pentru accesul Într-o treaptă superioară de Învățământ sau Într-un program specific de instruire; - motivațională, adică de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și reala colaborare a acestor structuri. Un rol deosebit de important îl prezintă și sensibilizarea opiniei publice (mass-media, societatea civilăă la problematica socială complexă a vârstnicului. IV. Propuneri Modificarea Legii nr. 17/2000, astfel încât toate persoanele vârstnice aflate în dificultate, conform certificării efectuate prin anchetă socială și prin aplicarea grilei de evaluare a nevoilor, să beneficieze, indiferent de venituri, de servicii sociale acordate la domiciliu. Motivarea personalului calificat în protecția sociomedicală prin crearea unor locuri de muncă în domeniul serviciilor sociale pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
forțe ale evoluției, cum ar fi selecția naturală sau mutațiile, vor intra în joc, determinând modificarea frecvenței alelelor. O’Neil (1997) aduce în discuție predicțiile legate de modificările frecvențelor alelice într-o populație în perioada premergătoare legii Hardy-Weinberg. Astfel, înainte de certificarea științifică a ecuației echilibrului stabil Hardy-Weinberg, se credea că, în timpul evoluției unei populații, genele dominante ar trebui să înlocuiască treptat alelele recesive, până aproape de extincția acestora. Modelele matematice ale modificării frecvenței genelor elaborate pe baza ecuației Hardy-Weinberg, dublate de studii
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
rolului factorilor implicați în sănătate și boală; 4) educație și formare - vizează implicarea celor deja formați în acest domeniu atât în pregătirea noilor generații de profesioniști pentru a deveni consilieri genetici, cât și în dezvoltarea lor profesională (formare continuă). Primele certificări în consiliere genetică au fost oferite de către American Board of Medical Genetics, începând cu anul 1981. Formarea profesională a celor care au fost acreditați era diversă: geneticieni, medici, psihologi. Condițiile de certificare includeau cel puțin un program de master în
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și în dezvoltarea lor profesională (formare continuă). Primele certificări în consiliere genetică au fost oferite de către American Board of Medical Genetics, începând cu anul 1981. Formarea profesională a celor care au fost acreditați era diversă: geneticieni, medici, psihologi. Condițiile de certificare includeau cel puțin un program de master în domeniul profesional al aplicantului și un raport complet și detaliat a 50 de cazuri de consiliere genetică. În anul 1992, American Board of Genetic Counselling a preluat de la American Board of Medical
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
un program de master în domeniul profesional al aplicantului și un raport complet și detaliat a 50 de cazuri de consiliere genetică. În anul 1992, American Board of Genetic Counselling a preluat de la American Board of Medical Genetics rolul de certificare în domeniu. Noile criterii impuse cer ca toți cei certificați în consiliere genetică să fie absolvenți ai unor programe de master acreditate specific în consiliere genetică. 7.4. Anatomia consilierii genetice Anatomia consilierii genetice relevă câteva componente importante: 1) diagnostic
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Copilului se referă la următoarele aspecte: copiii cu handicap Întâmpină dificultăți serioase În obținerea transportului și a accesului În clădirile publice, inclusiv În spitale și școli; În practică copiii cu handicap au acces limitat la educația de bază; procesul de certificare a gradului de handicap ar fi degradant; cu excepția doctorilor, lipsesc experții calificați profesional care să Îngrijească copiii cu handicap. Aceste Îngrijorări au determinat Comitetul să propună o serie de recomandări României: să revizuiască politicile și practicile existente În domeniul copiilor
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE PRINCIPII ŞI REALITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liviu A. MĂGURIANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2123]
-
instituții (lipsa rampelor, a autobuzelor); lipsa sprijinului psihologic Încă din maternitate; slaba motivare materială a asistenților personali; lipsa de cooperare Între specialiști În punerea unui diagnostic; dificultate În procurarea aparaturii pentru copiii cu probleme; timp mult pierdut pentru diagnosticare și certificare; lipsa serviciilor RESPITE-CARE; lipsa profesorilor itineranți. Obstacole din perspectiva organizațiilor guvernamentale: lipsa resurselor umane și a materialelor de lucru; puține resurse informaționale; pregătire psiho-pedagogică deficitară pentru copii; insuficienta cunoaștere a legislației de către profesioniștii din școala de masă; absența serviciilor de
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE PRINCIPII ŞI REALITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liviu A. MĂGURIANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2123]
-
care, periodic, instituția identifica, concepe, gestionează și îmbunătățește procesele? OBSERVAȚII FAVORABILE OBSERVAȚII NEFAVORABILE Instituția IP a implementat ISO și și-a procedurat activitatea (identificare procese și elaborare proceduri, cu alocarea resurselor necesare). În prezent, are loc auditul intern în vederea obținerii certificării. Pasivitate în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Nu se combate opoziția nejustificată a statului. 5.2 Care sunt modalitățile prin care instituția dezvolta și furnizează serviciile orientate către cetățeni/clienți? OBSERVAȚII FAVORABILE OBSERVAȚII NEFAVORABILE Încurajează implicarea
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
spune adesea, oamenii sunt asigurați că doctorul va fi calificat, competent și corect. Însă dovezile din studiile privind efectul licențelor de practică, în medicină sau în alte profesii, arată chiar contrariul acestui lucru. În timp ce piețele tind să genereze gradații de certificare, licențele de practică sunt binare; fie ești, fie nu ești licențiat. Mai mult, în profesiunile licențiate se întâmplă adesea ca licențele să fie revocate dacă profesionistul licențiat adoptă "un comportament neprofesionist", care este de regulă definit ca incluzând publicitatea! Dar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o multitudine de căi pentru furnizarea informației și generarea cooperării mutual benefice între participanții la piață. Piețele furnizează un cadru pentru ca oamenii să descopere informația, inclusiv forme de cooperare. Publicitatea, birourile de credit, reputația, piețele de mărfuri, bursele, birourile de certificare și multe alte instituții apar în interiorul piețelor pentru a servi obiectivul facilitării cooperării mutual benefice. Decât să renunțăm la piețe deoarece sunt imperfecte, ar trebui să căutăm mai multe căi de a folosi piața pentru a îmbunătăți starea imperfectă a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]