6,287 matches
-
adăugat apă; l’au entropizat adică. Pentru asta, François Villon le-a menit cumplite pedepse: ...de paloș, de baltag și de cuțit de țeapă și de furcă otrăvită... ...să fie dați grămadă la pământ... ... tăiați la beregăți să-i rupă chinul și’n fund de iad să stea cât mai curând crâșmarii care ne botează vinul!... Doar că, miloși din fire, bețivii Evului Mediu au găsit altă soluție: paharul din lemn de iederă, prin porii căruia apa de prisos se scurge
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
va rodi. Îi cer - numai lui - iertare pentru că-i complic viața, și-l oblig să găsească un alt taur pe care să-l ia de coarne. Taurul fiind mijlocul, nu scopul. Scopul rămâne același: iubirea și slujirea mamei, al cărei chin nu trebuie să rămână fără sens. Ascultă Cristi. Chiar dacă vei Încredința eterului ceea ce-ți pare acum că visezi - mieunatul meu -, dar crezând totuși În ele, nu uita că lupta continuă; peste câteva secunde nu voi mai fi. Caută-ți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vândut, un sortiment cât mai diversificat, ca specie și soi. Deh! „Clientul nostru, stăpânul nostru“, trebuie satisfăcut. Lucru pe care-l plătim noi, cei aflați În plus... un plus, culmea, planificat, pentru care ne-ați trezit la viață, dar pentru chin și moarte. N’ar fi fost mai - și vă blestem din nou prin asta - creștinește să mă fi vândut pe când Încă nu eram, cerând cumpărătorului - pe care oricum l’aș fi răsplătit cu merișorul meu - să spună ce vrea și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fiind aduse și colonizate cele mai declasate elemente rusești, criminali, bandiți, pușcăriași de toate felurile, scoși din închisori și stabiliți cu domiciliul în Basarabia. Suferințele românilor basarabeni nu se pot descrie în cuvinte, oricât s-ar încerca acest lucru, groaznicele chinuri prin care au trecut fără voia lor și fără nici o vină nu pot fie iertate și nici trecute cu vederea. Cei vinovați de toate crimele acestea nu mai sunt pe lume ca să-și poată primi pedeapsa binemeritată. Românii de astăzi
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fârtaților, c-apăi chiar așa mă cheamă, Pătru Ciornei. Sânt dintre moți; am fost ortacul lui Horia. Am luptat cu dânsul până l-au prins tâlharii împărătești în pădurea Scorogetului. N-am văzut cum l-au nimicit tiranii pe Horia, cu chinul roții, la Alba Iulia-n cetate. Dar am auzit. Și asta, no, asta am s-o țin minte cât oi trăi. Horia a fost omul cel mai deplin pe care l-am cunoscut. Un înțelept. Și-a primejduit zilele, grijindu-se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
complicație. Printre brazii Făgărașilor doar amintirile îi mai prefigurau când și când, umbrele ortacilor săi despre care știa însă, sigur că cei mai mulți nu se mai aflau printre cei vii. Ei fuseseră executați, cei mai mulți prin împușcare, alții prin lipsa rezistenței la chinurile fizice la care fuseseră supuși în timpul anchetelor, între zidurile reci de pușcărie. Deși prietenii, cunoscuții pe care-i întâlnea după liberarea sa din spațiul concentraționar în care fusese torționat vreme de șapte ani, încercau să-l atragă în discuții, el
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care nu este altcineva decât Hercule, eroul din mitologia greacă înzestrat cu o forță fizică uriașă, cel care a fost înălțat de zei în Olimp dobândind nemurirea, în momentul când voia să se urce pe rug pentru a scăpa de chinurile pricinuite de cămașa otrăvită trimisă de soția lui. Heracle este cel care se întâlnește cu Prometeu și îl ajută să se elibereze din lanțurile în care îl ferecase Zeus, după câte îmi aduc aminte. Ai răbdare, că ajungem și acolo
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
vine nu vine; mă iubește nu mă iubește etc. Tot restul derulării minunatei iubiri dintre cei doi stă sub semnul acestei lentori aparente, sub care se poate intui un noian întreg de fericire edenică, de bucurii, iar mai târziu de chinuri și de scufundări în neant. Este o diferență ca de la cer la pământ între atitudinile care vor urma de aici înainte și ceea ce a fost până acum; căci una este să te închini l-amanta [...] de lemn,/ În sfânta mănăstire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
grădina copilăriei, așa cum stă în bobul de rouă chipul întregului Univers. Cât de fericit este acela a cărui viață se desfășoară pe tărâmul limitat al locului său natal! Pretutindeni găsește spontan comportarea cea mai firească față de oameni. Este scutit de chinul relațiilor bazate pe aprecieri pur intelectuale, de tortura ezitărilor date de orgoliul pe care-l trezesc. Și fără multe căutări și lipsuri îl învăluie condițiile cele mai firești; el le întâmpină cu o mulțumire anticipată 195. Deși n-a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-se prin papuri lăsau pe valuri fulgi 174. Permanența vie a suferinței, dusă de undele timpului până la maturitate, se manifestă pregnant într-un florilegiu stilizat cu numele-pecete Floare de tei, concepută prin 1880: Floare de lac,/ De-atunci cuprins de chin/ Eu sufăr și m-alin,/ Sufăr și tac175. Totuși, în Miron și frumoasa fără corp176 se-ntâmplă un fapt cu totul aparte: imaginile alunecă spre poveste, structura lor de adâncime dobândind dimensiuni suprareale: Deși știi că apa-i moale/ Totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sau nu, asta-i întrebarea 50. Când poetul în Odă (în metru antic) se chinuie mistuit de propriu[l] vis, când se topește în flacări ieșite din propriu[l] rug și când se roagă să-i revină nepăsare[a] tristă, chinul său este în fapt unul de un realism nedisimulat, organic, din care abia se mai întrezărește speranța în reînviere a iubirii omului obișnuit, neimplicat, în pielea căruia spera să se fi simțit cu mult mai bine: Pot să mai re-nviu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se vadă starea mizeră a satelor" până la flecuștețe de genul "să nu se mai scrie nimic de arbitri la matchurile de footbal." Funcționa, ca și pe vremea cenzurii comuniste, o lungă listă de cuvinte prohibite; trebuiau evitate vorbe precum dezastru, chin, nenorocire, disperare etc. (după 1950: înger, duh, Dumnezeu, sfânt...) Un proces oribil i-a fost intentat lui G. Călinescu, căruia i se reproșa că "Istoria literaturii..." n-ar fi altceva decât "o cinică sfidare și batjocorire disprețuitoare a sângelui românesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un pat. Noaptea-n vis văd chipul mamei Iertător și blând Tot cum îl știam odată Până n-a intra-n mormânt. Ea s-apropie de mine Și-mi spune ușor : Dormi în pace, puiul mamei Uită de-al vieții chin. Atunci un zgomot mă deșteaptă Vedenia-a zburat Eu rămân tot în celulă În lanțuri legat. Fă-mă Doamne iar odată Fă-mă iar copil Să o rog pe maica mea Să mă scape din chin. Câte sfaturi mi-a
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Uită de-al vieții chin. Atunci un zgomot mă deșteaptă Vedenia-a zburat Eu rămân tot în celulă În lanțuri legat. Fă-mă Doamne iar odată Fă-mă iar copil Să o rog pe maica mea Să mă scape din chin. Câte sfaturi mi-a dat mama Dar n-am ascultat. Acum stau în închisoare În lanțuri legat. Voi copii din țara noastră Voi ce aveți mame Și oricine vă sfătuiește Să-i dați ascultare !. M-am născut într-un bordei
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
aveți doi fii care sunt mândria dvs., a noastră cetățenii care gândim normal. Regret că n-ați găsit o femeie de ajutor, acum e foarte greu să mai faci și o baie singură, iar pentru o noră ar fi un chin. Asta este părerea mea și numai dvs. puteți decide. Îmi pare rău de dl. I.N.O. că și dânsul nu se simte bine, vârsta, trecerea grea prin viață s-au adunat, și-și spun cuvântul. Să știți, că se fac
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
va fi bine, iar dacă nu vă place acolo, nu vă reține nimeni să nu vă întoarceți acasă. Eu îmi fac o datorie de om, cunoscând și greutățile prin care trece poporul nostru azi, și ale copiilor și durerile și chinurile prin care trecem noi bătrânii, cu toată înțelegerea care ar avea-o copiii, la rândul lor să fie sănătoși și au să cunoască și ei cele scrise de mine. Cât vă privește, v-ați făcut datoria pe pământ, v-ați
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
vine tăicuțu El un bravnic General Care era în armată, Cu durerea de Georgică N-a putut fi suportată. Dar el n-a murit pe front Cât acolo a luptat; Ci el s-a pierdut de tot A murit în chinuri grele De copilul cel iubit. N-a trecut prea mult de-atunci Și-a căzut și mama ta, Șase ani te-ai chinuit Și-ai îngrijit-o și pe ea Până ea a decedat. Și ce chinuri, și ce jale
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
A murit în chinuri grele De copilul cel iubit. N-a trecut prea mult de-atunci Și-a căzut și mama ta, Șase ani te-ai chinuit Și-ai îngrijit-o și pe ea Până ea a decedat. Și ce chinuri, și ce jale, Dar, te-ai zbătut cu viața-n parte Și cu atâta durere Tu le-ai rezolvat pe toate. Acum ce-ți doresc eu ție, Bună și scumpă Marcela, Să-ți dea Domnul sănătate, Să mai lași munca
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ale morții, unii arși, accidentați, înecați, striviți, sinucigași,criminali, mușcați de câini, concertul chinuitor care se sau mâncați întâmplă sub toate formele, violuri cu crime și în rândul copiilor, tinerilor, bătrânilor, trăsniți, găsiți morți prin case cine știe în ce chinuri, în războaiele care au măcinat multe popoare, morți sau răniți, lăsați să moară pe câmpurile de luptă fără un ajutor, și câte avioane luând foc, vapoare scufundate, trenuri incendiate și multe altele. Ne povestea tăicuțul meu scump, fiind pe câmpul
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
un pat. Noaptea-n vis văd chipul mamei Iertător și blând; Tot cum îl știam odată Până n-a intra-n mormânt. Ea se-apropie de mine Și-mi spune ușor: Dormi în pace puiul mamei Uiți de-al vieții chin. Atunci un zgomot mă deșteaptă Vedenia-a zburat; Eu rămân tot în celulă În lanțuri legat. Fă-mă Doamne iar odată Fă-mă iar copil; Să-i dau viață mamei mele Să mă scape din chin. Cât am fost copil
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Uiți de-al vieții chin. Atunci un zgomot mă deșteaptă Vedenia-a zburat; Eu rămân tot în celulă În lanțuri legat. Fă-mă Doamne iar odată Fă-mă iar copil; Să-i dau viață mamei mele Să mă scape din chin. Cât am fost copil la mama Eu n-am ascultat; Acum stau într-o celulă În lanțuri legat. Deci, și într-o căsnicie trebuie să existe o absolută înțelegere și încredere. Să nu aplecăm urechea la orice intrigă, că se
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
tuș, încât și Ea, colega mea de birou, îl sorbea din ochi cu afecțiune și admirație și nimeni nici nu bănuia atunci, că din adânc, o formă de Parkinson îl rodea serios și nemilos și avea să-l doboare după chinuri cumplite și prelungite. Tovarășe profesor, i se adresă la un moment dat, volubilă și afectată, colega mea Elvira: de ce la noi nu se zice mai nimic, nici măcar la cursurile de istorie contemporană universală despre doctrina lui Mao-Tze-Dun? Hm! Cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aruncat? O fi de folos și altcuiva scrisul nostru? Nu e o îndeletnicire de prisos, în care nu putem strânge avere, dar ne consumăm mintea, sufletul, energia, timpul? Cine ne poate da răspunsul deplin că nu greșim, devenind robii acestui chin... sublim? 2 Credem că răspunsul la aceste întrebări ni-l poate da ori numai sugera viața lui însăși. Fiindcă, în cazul lui, mai mult decât al altora, scrisul a depins de viața sa. Eugen Dimitriu s-a născut la 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Înjurătură, aceeași mereu, pe care n-am auzit-o modificându-se În vreun fel cât mi-am făcut de lucru prin hangarul și curtea lui. Futu-te-n cur, spate, doar pe asta o știa, ăsta era tot oful și chinul lui. Așa se Întâmplă probabil de la o vârstă Încolo. Ești din ce În ce mai puțin prezent, deși nimeni n-ar putea spune că n-ai trecut și n-ai dat cu nasul pe-acolo. E mult până te-ai văzut ieșit din casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
am Întărâtat foamea. Mă mutasem la o masă din restaurantul gării și mă uitam din nou la ei prin geamul vitrinei. Priveliștea poporului făcea să-mi alerge mai iute sângele prin vine. Duhorile și mugetele lui dragi Îmi provoacă un chin și-un delir care mă Îndeamnă să torn benzină peste ei și să le dau foc, omoară, omoară, omoară... Ce-ați făcut cu poporul? Ce-ați făcut cu dragostea mea dintotdeauna, căreia zi și noapte i-am spălat picioarele cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]