5,356 matches
-
de deputat se va elibera, contra cost, un nou însemn. ... (4) După expirarea mandatului deputații pot păstra legitimația și însemnul distinctiv, dar nu au dreptul să poarte respectivul însemn. ... (5) Modelul însemnului se stabilește de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confecționarea acestuia se suportă din bugetul Camerei Deputaților. ... Articolul 235 Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Camerei nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. Articolul 236 (1) În cazul
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
cu utilizarea acelorași ștampile electorale. ... (4) Biroul electoral de circumscripție constituit pentru alegerile locale în comuna, orașul, municipiul sau județul, după caz, în care are loc referendumul local îndeplinește în mod corespunzător atribuțiile prevăzute de art. 28. ... (5) Cheltuielile pentru confecționarea buletinelor de vot pentru referendumul local sunt suportate din bugetul local. ... (6) În cazul prevăzut la alin. (1), prevederile art. 84 din Legea nr. 115/2015 se aplică în mod corespunzător.» ... Art. II. - Legea nr. 3/2000 privind organizarea și
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
publică în limita sumei de 20.000 mii lei pentru achiziția de autovehicule cu dotări specifice, autoutilitare, camioane, autoturisme și autobuze necesare desfășurării în bune condiții a activităților structurilor/instituțiilor din cadrul/subordinea ministerului, din veniturile proprii obținute din activitatea de confecționare și valorificare a plăcilor cu numere de înmatriculare cu fond reflectorizant, și să efectueze plăți în limita sumei de 20.000 mii lei. Articolul 27 În bugetul Ministerului Tineretului și Sportului, la capitolul 67.01 «Cultură, recreere și religie», titlul
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
detailate pentru turnarea în bronz a uriașei sale statui. Toată lumea era cu ochii ațintiți asupra uriașei statui, Michelangelo chiar a afirmat că va fi imposibil pentru Leonardo s-o toarne. În noiembrie 1494, bronzul destinat statuii a fost utilizat pentru confecționarea de tunuri care să apere orașul de invazia regelui Carol al VIII-lea al Franței. La începutul celui de-al doilea război italian, în 1499, trupele invadatoare franceze au luat la țintă modelul uriaș din lut al imensei statui. Odată ce
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
fel de făină, din care se realizează piureul de castane. Există o varietate de mămăligă corsicană (denumită polenta sau pulenta) care folosește ca ingredient de bază făină dulce de castane comestibile. Lemnul arborelui este frumos și durabil, fiind folosit la confecționarea de mobilă, butoaie, material pentru garduri sau chiar ca material de grinzi pentru acoperișul clădirilor, așa cum ar fi în Alpujarra, Spania. Datorită tendinței lemnului de a crăpa în lung și de a se curba accentuat în timp, folosirea sa la
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
substanță, poate apărea dermatita și conjunctivita. Efectele acute ale intoxicării cu fulminat de mercur includ iritarea mucoaselor, precum și manifestările obișnuite ale intoxicării cu mercur; cea mai comună manifestare cronică este dermatita rezultată în urma sintetizării, datorata expunerii la acest praf în timpul confecționării explozibililor, iar dermatita afectează fața și suprafața anterioară a brațelor. Compușii mercurici tind să fie mult mai toxici decât forma elementară, iar formele organice sunt extrem de toxice, fiind implicate în distrugerea renală și cerebrală. Cel mai periculos compus mercuric, dimetilmercurul
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
dovedit numeroasele documente din Arhivele Statului. Alături de documentele scrise, numele hândreștenilor dovedesc originile bucovinene ale acestora: Opăriuc, Crișmăruc, Manghiuc, Vasilencu. Satul este înconjurat de păduri de foioase și de pășuni. În prezent, principalele ocupații ale hândreștenilor sunt agricultura, zootehnia și confecționarea de mobilă. Satul numără 1208 locuitori, toți de religie ortodoxă. În septembrie 2012 au fost făcute descoperiri arheologice pe teritoriul satului Hândrești de către Mihai Vasilencu. După primele evaluări zona unde s-au găsit artefactele evidențiază existența unei foste așezări din
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
au participat la cele două războaie mondiale, precum și la Marea Unire din 1918.</br> Viața economică între cele două războaie mondiale își urmează cursul obișnuit, ocupația de bază fiind tot creșterea animalelor, iar în gospodăriile particulare, femeile se ocupau cu confecționarea hainelor, mai ales din lână, importante fiind covoarele din lână de oaie care se mai fac și acum în diverse culori și forme. Apar și meserii noi ale particularilor, care se ocupau de fierărie, tâmplărie, covăcie, precum și mici comercianți.</br
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
secolele XIV - XVI,cu ocazia unor dispute între familiile maghiare nobiliare Bethlen și Neczply, prima atestare documentara din 1364 prezintă așezarea sub denumirea de “Șeproș”- dupa legendă populară numele comunei Șepreuș provine de la cuvântul maghiar Sepros, Seprosok,Seprukoto care înseamnă “confecționări de maturi”,denumire ce pare a fi adevărată,deoarece în trecut hotarul comunei Șepreuș era dominat de existența unei păduri întinse de rachița (nuiele),din care se pare că locuitorii confecționau maturi de nuiele,pe care le comercializau în satele
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
din perioada feudală. Fiecare gospodar știa să-și lucreze singur casa, începând cu tăierea , cioplirea și fasonarea lemnului din pădure și terminănd cu clăditul corpului casei. Tâmplăria este un meșteșug bine diferențiat și specializat, desprins de dulgherie. Drănițitul constă în confecționarea draniței pentru acoperișuri. Cizmăria a fost și încă mai este o meserie căutată. Se repară încălțămintea dar se execută și opinci sau mici obiecte din piele: curele, genți, încălțăminte . Lumânăritul. Creșterea albinelor dădea posibilitatea obținerii materiei prime pentru producerea lumânărilor
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
toatala a satului, de 2223 ha, doar 32,9 ha îi revin zonei de locuit. Majoritatea populației este de religie ortodoxă. Una din ocupațiile tradiționale este reprezentată de prelucrarea pietrei de moară, o meseria mai rar întilnită în zona Transilvaniei. Confecționarea portului popular este un meșteșug ce se mai păstrează și astăzi. Costumele populare mai pot fi admirate cu ocazia unor sărbători religioase și a altor evenimente marcante de peste an, a târgurilor, nunților sau cu alte ocazii. Portul popular este asemănător
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
aproape drept ori cu niște curbe cu rază foarte mică (pieptiș); târtală=persoană care vorbește mult și fără rost; tort= fire toarse (lat.=tortus) pentru a fi folosite la țesut fie ca urzeală, fie ca băceală, ori mai rar pentru confecționarea de sfori (funii) speciale, brâne, brăcinare; țălnă= loc care se ară (rupe) primadată (huțulă-> țilinea=prima arătură a unui teren înțelenit). -"cu litera R" -rauă= rea ori rouă; râșniță= moară manuală de măcinat (râsnit) cereale. -"cu litera V" -vălău=vas
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
construcții principale se află cotețele pentru animale mai mici și alte anexe. Gardurile din fața gospodăriilor s-au diferențiat în timp datorită materialelor folosite și al tehnicilor de construcție. În general în jurul gospodăriilor au apărut de timpuriu, garduri de lemn. Pentru confecționarea lor s-au folosit conifere (molid, bred, pin). În a doua jumătate al secolului nostru, gardurile din lemn au fost înlocuite în fața a mai multe gospodării cu ziduri de piatră și cu garduri de fier. Casele din Periș au avut
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Mark apoi și la țărani mașini de semănat, prăsitoare de porumb dintre cele mai dezvoltate din acea perioadă. Pe langă ocupațiile de bază au fost practicate sezonier, ocupații secundare că plutăritul, vânătoarea, ocupații casnice cum ar fi prelucrarea fibrelor textile, confecționarea îmbrăcămintelor și pregătirea hranei zilnice. Foarte mulți copii și și femei erau trimise la slujit în diferite orașe că de exemplu Cluj -Napoca, București chiar și Budapesta. Portul popular a apărut și a evoluat fiind influențat cel mai mult de
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
și lâna. O a doua perioadă în evoluția portului popular a început odată cu dezvoltarea economiei de schimb. Intensificarea legăturilor cu orașele Reghin și Târgu Mureș, în care s-au dezvoltat meșteșugurile, au influențat evoluția portului popular, prin apariția fabricilor de confecționare a rochiilor, sorturilor, bluzelor, vestelor și implicit al îmbrăcămintei. Portul popular a fost încet schimbat cu aceste haine confecționate de către fabrici. De- a lungul istoriei în localitatea studiată au trăit împreună două naționalități, români și maghiari. Fiecare naționalitate avea portul
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
de 10.466 mp. Naționalitatea populației este pur română, iar ca și orientare religioasă prezente întâlnim ortodocși și adventiști. La început a fost exclusiv creșterea animalelor, vite, oi, apoi, având lemn la dispoziție, au început să se ocupe și cu confecționarea de unelte agricole și gospodărești: sănii, care, furci, greble, războaie de țesut, lăzi de zestre și altele pe care le comercializau în zona de câmpie în schimbul cerealelor sau banilor, fapt menționat și în „Monografia județului Mureș”, ediția 1980, la pagina
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
o constituia lucrul la pădure. Pădurea pe care o aveau în proprietate cuprindea o diversitate mare de soiuri: fag, frasin, paltin, molid, etc., care se utilizau ca lemn de foc sau în construcțiile de case. Meșterii în prelucrarea lemnului pentru confecționarea uneltelor gospodărești ( juguri, oiști, loitre la căruțe, sănii, etc.) erau locuitorii din cătunul ,Valea lui Ion”, o vale paralelă cu satul Livadia, pe dealul din apropiere. Acești oameni erau numiți ,bănieși”,denumire care exprima specificul meseriei pe care o practicau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
era o îndeletnicire care s-a dezvoltat mult în trecut deoarece se găsea din abundență argila (materia primă) la baza dealului din vecinătatea satului Livadia de Coastă care se numește “Glămee”și se știe că argila este materia primă pentru confecționarea vaselor de ceramică. Această îndeletnicire s-a dezvoltat totuși într-o măsură mai mică decât în localitatea vecină Baru. În bibliografia consultată (2) se fac referiri la perioada din deceniile 30-50 ale secolului XX când în Livadia erau trei cuptoare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
meșteșug, așa cum prezintă bibliografia consultată, după care olăritul a înregistrat un regres decăzând. Vasele obținute în urma muncii lor erau valorificate la târgurile care se desfășurau în jurul comunei Livadia. În localitatea vecină Baru erau mai mulți locuitori care se ocupau de confecționarea obiectelor de ceramică și aceștia aveau porecla de ,coadă de laboș” (coadă de cratiță). Meșterii olari din Baru produceau oale refractare de bună calitate și rezistente. În anul 1896 a fost construită Fabrica de Ceramică în Baru, în special datorită
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
păr sau ace cu gămălie pe care se așezau coșurile împletite, încărcate cu mâncare “spenea”. Îmbrăcămintea de blană purtată de bărbați în timpul anotimpului friguros, consta din cojoace confecționate din piele de oaie, capră sau animale sălbatice. Pentru prelucrarea pieilor necesare confecționării cojoacelor sau pieptarelor se folosea operația veche de secole a argăsitului (tăbăcitului). Cojoacele (bundele) aveau lâna în afară, de lungime mare până la încălțăminte ceea ce le permitea să fie folosite la dormitul în câmp, în pădure sau la stână, în preajma vitelor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete până la recolta viitoare, - coteț - lăcaș pentru păsări, - doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie, - fodori - manșete, - inie - ie, - ițe - componentă a războiului de țesut, - îmblăcit - operația de lucru cu blăciul, - jirebdie - ustensilă pe care se trecea firul de tors de pe rășchitor, - jolj - pânză de bumbac, - laboș - cratiță, - laibăr - vestă, - laște
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mic suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care cosașii țineau gresia folosită la ascuțitul coasei, - târnaț - coridor lung la case, construit în fața camerelor, - târși - crengi de copaci care aveau diverse întrebuințări ( fundații la clăile de fân, confecționarea greblelor pentru arături, etc.), - toartă - mâner de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de 2-3 m adâncime, care erau alimentate de izvoarele de la fund, în care se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
drepți și la fel de groși. Îi taie și îi aduc pe vârful dealului unde va fi ridicată coroana. După ce sunt curățiți de crengi aceștia poartă numele de durginețe. Totodată se aduc din pădure și mlădițe de fag care vor servi la confecționarea arcului coroanei și cetină de molid cu care se vor împodobi, împleti durghinețele. Mai sunt aduse și câteva crăcane care vor servi la ridicarea coroanei. Uneori pregătirile pot începe înainte de Sâmbăta Mare, ziua în care se împletește și se ridică coroana
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
porțiune de 150 cm de la baza durghinețelor. Aceasta va intra în pământ, așa că împletirea in acest loc nu este necesară. De la pământ în sus durghinețele au în general 10,5 - 11 m. După ce durghinețele au fost împletite se trece la confecționarea arcului. Acesta se face din mlădițe de fag și se prinde în continuarea celor două durghinețe, așezate paralel. Între durghinețe și arc se așază un par orizontal pentru fixare care depășește cu 20 - 25 cm în fiecare parte punctul de
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
de locuri de muncă. În actualele condiții economice de închidere a minelor și a carierelor se nasc noi orientări economice. Ca unități care pot fi încadrate în categoria celor de mică industrie particulară și prestări servicii sunt: ateliere de dulgherie, confecționare cruci, abator, moară, unități de mic comerț și alimentație publică, întreprinderi mici și mijlocii (SC Sistema Italia SĂ și SC Imob Exim SRL) specializate în prelucrarea lemnului. Pe raza comunei Lunca se întâlnesc următoarele unități publice: Consiliul local al comunei
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]