5,318 matches
-
chiar printr-un prisos de Înțelepciune parcă desprinsă din neștiute tratate pedagogice - ultimele cuvinte ale sinucigașilor limitează, mai ales prin voința formulării, orice Încercare de a le transforma În passe-partout-uri sapiențiale. Ele pun, de obicei, În discuție două domenii care copleșesc prin gravitate: nefericirea și libertatea 32. Viziunea de coșmar Îmblânzit sugerată de Nerval În ultima sa scrisoare („Căci noaptea va fi neagră și albă!”) ori saltul aproape tandru În moarte al lui Romain Gary („La revedere și mulțumesc!”) deschid un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
figură de stil, ci de o imagine reală, construită pas cu pas, de dorință, de acțiune, de experiența sinelui. Treptat, apropierea de această ficțiune devine cea mai palpabilă dintre realități, singura perspectivă din care eul se poate privi pe sine. Copleșit de amorful zilei fără semnificație, scriitorul se opune uniformizării, refugiindu-se În ceea ce va deveni eul său adevărat. Raportările nu se mai fac la ceea ce se află În imediata apropiere, ci la proiecția idealizată a existenței. Din perspectivă a existentului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o forță constrângătoare asupra libertății individului, o forță care-l frâna în procesul de autodezvoltare. Erau momentele în care mediul familial armonios, bazat pe încredere, toleranță, sprijin necondiționat, a fost așezat în umbra celor ce subliniau conflictele, neînțelegerile din familii. Copleșiți de stări de anxietate, depresie, îngrijorare, nesiguranță, incertitudine, stări generate de probleme diverse, cele de sănătate având un potențial stresogen major, membrii familiei, conștienți mai mult sau mai puțin de impactul pe care aceste probleme îl au asupra lor și
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
când fu într-o dimineață, se întoarse trist la tată-său și-i spuse cum priveghease până la miezul nopții, cum mai pe urmă îl apucase o piroteală de nu se mai putea ținea pe picioare, cum, mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era rădicat de două sulițe, și atuncea văzu că merele lipsesc." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " El simțise de mai-nainte că frații
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
când mama și tata, săracii, au capul plin de griji și se gândesc la neajunsurile vieții, pentru noi totul este numai lapte și miere. Parcă numai noi, câteodată, i-am face să zâmbească și să uite necazurile de care sunt copleșiți și se afundă în râsete când facem vreo boacănă. Ei, chiar și așa, tot ne iubesc! și le adună pe toate într-un sac mare, mare de tot, ca al lui Moș Crăciun, și nu-l uită, căci după ani
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
realizările. Deci, el se percepe ca fiind inferior, inapt, ciudat, fără valoare și indezirabil social. Toate acestea contribuie la simptomele prezente în depresie, cum ar fi supărarea, pasivitatea, autoacuzarea, pierderea plăcerii și dorințe suicidare. Mulți depresivi au senzația că sunt copleșiți de problemele zilnice. Diferite responsabilități care au fost considerate provocări interesante în perioada nondepresivă acum par să fie greutăți insuportabile. Unii pot să se simtă atât de copleșiți de aceste "greutăți insuportabile" încât ajung să vadă suicidul ca fiind singura
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
autoacuzarea, pierderea plăcerii și dorințe suicidare. Mulți depresivi au senzația că sunt copleșiți de problemele zilnice. Diferite responsabilități care au fost considerate provocări interesante în perioada nondepresivă acum par să fie greutăți insuportabile. Unii pot să se simtă atât de copleșiți de aceste "greutăți insuportabile" încât ajung să vadă suicidul ca fiind singura cale de a scăpa. Astfel, dorința de a muri și tentativele de suicid pot fi considerate o manifestare a dorinței puternice de a scăpa. Depresivul își vede viitorul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
când ei simt că urmează să aibă un atac de panică. Mulți subiecți au nevoie să experimenteze simptomele reale de panică în prezența terapeutului, înainte să înceapă a-și identifica propriile cogniții de catastrofare a acesteia. Ei sunt mult prea copleșiți de simptome când sunt în afara ședinței de terapie, pentru a acorda importanță gândurilor. Astfel, terapeutul trebuie să încerce să inducă simptome de panică pacientului pe parcursul ședinței de terapie, prin exercițiile acestuia de a-și evalua ritmul cardiac sau senzația resimțită
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
câteva portrete de evrei, surprinzând mentalitatea lor specifică. Experiența de ziarist se simte puternic aici, ca de altfel în toate scrierile lui L. Stereotipiile și procedeele gazetarului zădărnicesc de multe ori tentativele romancierului de a ajunge la psihologia personajelor. Pamfletul copleșește narațiunea, instalând un echilibru șubred între artă și șarja grotescă, iar pe alt plan ducând la distorsionarea adevărului despre oameni și evenimente. Autorul transcrie în multe dintre cărțile sale fragmente din articole apărute în ziare, discursuri ale oamenilor politici, decrete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
fapt doar o exagerare, negând orice intenție de a "desnaționaliza" minoritățile prin intermediul școlii. Totodată, Nistor conștientiza că problema minorităților este destul de spinoasă, dar în niciun caz nu ar fi putut sta în calea românizării, transpusă în "Uriașul, care a dormit copleșit de umilințe și nevoi", și care "începe să se miște, să-și încerce puterea mușchilor, să se întindă și să se ridice din letargia lui seculară, ademenit de puterea magnetică a zărilor de lumină"17. În Transilvania atmosfera este similară
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o superstiție, și nuvela fantastică Sărmanul Dionis a lui Eminescu, O. reface aceeași scenerie în jurul unei taine ce înfioară: puterea blestemului în prima, „mistice sisteme”, metempsihoza în a doua. Frazarea este curată, aici ca și în traduceri, dar autorul este copleșit de model. SCRIERI: Pâinea păcatului, București, 1905; Sărmanul Dionis (în colaborare cu Jean Bart și Const. Calmuschi), București, 1909. Traduceri: François Coppée, Pentru sceptru, București, 1898 (în colaborare cu D. Nanu). Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Gh. Orleanu, „Calendar literar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
versificată pe teme morale, dar și strădania de înviorare a abstracțiilor prin personificare. În Ceasornicul îndreptat i se cere timpului să întârzie când înfloresc valorile morale (frăția, dreptatea, iubirea) și, dimpotrivă, să alerge fără oprire când relele (nelegiuirea, discordia) îl copleșesc pe om. Însemnată, pentru că aliind pastelul, ruga, meditația și satira formulează metaforic filosofia practică a lui V., este poema Adevărul. Aici ideea unității, laitmotiv al viziunii sale lirice, este reprezentată de idealul „inelului de inele”, simbol al tăriei neamului, realizată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
ar avea arta, arătând mâna blândă, de a ascunde mâna aspră. Domnia lor va fi cu siguranță jubileul contribuabilului. Impozitul spun ei trebuie să atingă superfluul și nu necesarul. Nu vor fi bune vremurile acelea în care, pentru a ne copleși de binefaceri, fiscul se va mulțumi să ne știrbească superfluul nostru? Și asta nu e tot. Montagnarzii speră ca "impozitul să-și piardă caracterul opresiv și să nu fie decât un act de fraternitate". Bunătate din cer! Știam că e
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
himerice și futile, dacă nu chiar puerile. Că au trezit speranțe în clasa care muncește, care suferă și nu are timp să reflecteze, acest lucru nu este surprinzător. Dar cum pot ele să rătăcească publiciști merituoși? După aspectul suferințelor care copleșesc un mare număr dintre frații noștri, acești publiciști s-au gândit că ele sunt imputabile libertății care este justiția. Ei au plecat de la această idee că sistemul libertății, al justiției exacte, fusese pus din punct de vedere legal la încercare
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
studiu incomplet ne indusese ideea că Dumnezeu s-a înșelat; o cercetare mai exactă arată că el a pus armonie în lucrările sale. Oamenii pot continua să respire așa cum a dorit natura. Ce se va spune dacă primul profesor îl copleșește de injurii pe cel de-al doilea, spunând: "Sunteți un chimist cu inima dură, seacă și rece; predicați oribilul laissez-faire; nu iubiți umanitatea deoarece arătați inutilitatea aparatului meu respiratoriu." Iată întreaga noastră ceartă cu socialiștii. Și unii și ceilalți doresc
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
trebuințelor corpului și spiritului; înseamnă progres, înseamnă civilizație. Bogăția înseamnă admirabilul proces civilizator a doi admirabili agenți, mai admirabili chiar decât ea: munca și schimbul. Bun! Dar nu veți intona acum un ditiramb bogăției după ce cu o clipă în urmă copleșeați aurul cu imprecații? Îmi promiteți că veți fi interesat de ceea ce vă voi spune... Vă promit că voi avea răbdare. Este cam puțin. Este tot ceea ce am. Începeți să vorbiți și explicați-mi cum se face că o greșeală în privința
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
treacă tot restul legislației noastre. Considerând starea de spirit, mi s-a părut că un Comunism care, trebuie să o spun pentru a fi drept, nu are conștiința de sine și a implicațiilor sale, era pe punctul de a ne copleși. Mi s-a părut că acest Comunism (căci există mai multe specii) se prevala într-o manieră foarte logică de argumentația protecționistă și se mărginea la a trage concluziile. Ca urmare, mi s-a părut util să îl combat pe
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
căutându-și drepturile în el însuși, și printre drepturile sale el și-l arogă pe acela de a pondera profiturile, de a ține echilibrul între toate pozițiile și condițiile. Este foarte bine, îmi zic eu, în acest caz îl voi copleși cu reclamații și cereri, atât timp cât voi vedea un om mai bogat decât mine pe suprafața țării. Nu vă va asculta, mi se răspunde, căci dacă vă va asculta asta ar însemna Comunism și el se păzește să uite că misiunea
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
abuzurile libertății, ceea ce înseamnă însăși realizarea libertății. Ar asigura justiția pentru toți și nu ar mai promite fericirea nimănui. Cetățenii ar învăța să distingă între ceea ce este rezonabil și ceea ce este pueril să ceri statului. Ei nu îl vor mai copleși cu pretenții și solicitări; nu îl vor mai acuza pentru relele lor; nu își vor mai întemeia pe el speranțe himerice; și, în această arzătoare căutare a unui bine pe care el nu poate să îl dispenseze, nu vor mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu este suficient. În asemenea caz va apare tentația de a încerca să comprimați obiectivele formulate în agenda training-ului cu gândul că, poate, veți reuși să le realizați. Aceasta ar putea duce însă la rezultate neașteptate. Pe lângă toate, fiind copleșiți de prea multe lucruri, (planul este înfăptuit numai pe jumătate; nu există un sentiment de realizare, a apărut asemenea sentimente precum frustrarea, confuzia etc.), s-ar putea să fiți încercat de dorința de a refuza să mai continuați. Pentru a
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3135]
-
paradigmă a acțiunilor de împlinit. În lumina severă a unei cauze finale, bilanțul e adesea descurajant. Faptele mărunte, nesemnificative, în care s-a risipit și ale căror urme vrea să le acopere în grabă, ca un răufăcător, par să îi copleșească viața și atunci strigă: „Nu vreau să las urme, nu vreau să las”. Versurile din Nume, foarte clare, dar nu simple, dezvoltând imagini îndrăznețe, au un sunet grav, caracteristic, de plinătate interioară. Totul e aici plătit până la ultima monedă - poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
Shelley, D’Annunzio, J.-J. Rousseau, Amiel, Taine, Voltaire, Mistral ș.a.). O promisiune de orginalitate este și manuscrisul intitulat Jurnalul sorei Olimpia, datat 1931 și rămas necunoscut până în 1967, pagini de un umor savuros, ce întredeschid o ușă spre traiul copleșit de năravuri laice al unor tinere măicuțe și al stareței lor. A mai folosit pseudonimele N. Dumitriu, Ion Pravăț, George din Muscel, Van Ryd, Ion Retevei, Tugomir, Alma Deodor, I. Pretor, Eriantus. Descoperite întâmplător, însemnările Din carnetul unui medic de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
dedați la patima jocului și a beției, cu teologi ispitiți de "legea trupului", cu femei vinovate îndreptate prin nobleța soțului, în fine, cu micile cazuri de conștiință ale oamenilor umili de la țară: dascăli în luptă cu pofta de țuică, babe copleșite de ideea judecății divine ("Păcatele mele-s cât năsip în mare, și câtă frunză-n codru, și câte stele-s pe cer. Atât am greșit eu, părinte!"), bolnavi cuvioși care strâng bani pentru popă ca să li se cânte un "acaftist
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dorm Trăiesc o nouă viață într-un ținut enorm De plante și mărgeane. Puțina operă poetică a lui M. Săulescu (1888-1916) se caracterizează prin tonul prelung, vizionar, printr-o neagră presimțire a morții. Săptămâna luminată, dramă într-un act, e copleșită de aceeași ceață sinistră, plină de sugestii (eroii au, expresionistic, nume generice), fiind vorba de înăbușirea unui muribund înainte de Înviere pentru ca să poată beneficia de grația divină hărăzită morților din săptămâna patimilor. Luca I. Caragiale (1893-1921) a tradus din Edgar Poe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
coruptibilității întregului: ne aruncă într-o angoasă continuă care se autoalimentează, deoarece, când nu a mai rămas nimic care să fie incorupt, totul devine inconsistent și nu mai merită să trăim. Chiar și legăturile, în special cele de iubire, sunt copleșite de vârtejul corupției, astfel încât nu ne mai angajăm prea mult să le cultivăm, sfârșind prin a nu mai avea încredere în nimeni. Dar a nu ne încrede în nimeni transformă conviețuirea noastră într-un infern: totul devine un pretext pentru
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]