5,537 matches
-
de droguri, Ricardo Cooper se dă adesea drept jamaican, caraibian, iar alteori apare pe post de cuțitar negru de cartier. S-ar crede că toți își vor da curînd seama că Burnett este "în realitate" detectivul Crockett și că diferiții criminali pe care îi personifică Tubbs sînt "în realitate" măști ale detectivului Tubbs. Dar pe măsură ce se desfășoară episoadele, cei doi își asumă aceste identități de criminali și trec de la personajul "bun" la cel "rău" tot așa de ușor pe cît și-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
își vor da curînd seama că Burnett este "în realitate" detectivul Crockett și că diferiții criminali pe care îi personifică Tubbs sînt "în realitate" măști ale detectivului Tubbs. Dar pe măsură ce se desfășoară episoadele, cei doi își asumă aceste identități de criminali și trec de la personajul "bun" la cel "rău" tot așa de ușor pe cît și-ar schimba maieul 8. Asemenea identități duble indică un mare grad de artificialitate, ele arată că identitatea este construită și nu este un dat, că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
indică o dihotomie schizoidă în procesul de construire a identității celor două personaje principale și arată tensiunile existente în prezent în cadrul acestui proces. Așa după cum am mai arătat, Crockett și Tubbs sînt polițiști și jucători în multe episoade, jucînd rolul criminalilor pentru a-i prinde pe "adevărații" criminali. În sezonul 1988-1989, intriga speculează această dublă identitate, prezentîndu-l pe Crockett trecînd printr-o lunecare schizofrenică de la Burnett la Crockett și înapoi. Povestirea sugerează că este foarte ușor să fii prins și propriu-zis
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
construire a identității celor două personaje principale și arată tensiunile existente în prezent în cadrul acestui proces. Așa după cum am mai arătat, Crockett și Tubbs sînt polițiști și jucători în multe episoade, jucînd rolul criminalilor pentru a-i prinde pe "adevărații" criminali. În sezonul 1988-1989, intriga speculează această dublă identitate, prezentîndu-l pe Crockett trecînd printr-o lunecare schizofrenică de la Burnett la Crockett și înapoi. Povestirea sugerează că este foarte ușor să fii prins și propriu-zis să devii personajul pe care îl joci
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Dragnet (1951-9 și 1967-70), Sergentul Friday, interpretat de Jack Webb, a reprezentat modelul personalității morale, aspre, ascetice și autoritare, în vreme ce personajul Elliot Ness din The Untouchables (1959-63) jucat de Robert Stack era realmente de neatins și incoruptibil pentru femei și criminali. Ambii erau figuri rigide și autoritare, aparent lipsiți de viață personală și chiar de individualitate sau de trăsături de personalitate mai complexe. Polițistul din FBI (1965-1974) era, de asemenea, impersonal, lipsit de identitate personală, ca și cei din filmele anilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de modestie și chiar de timiditate, dar și de șiretenie și de chichițe ale lui Columbo, tacticile de impresionare și chiar de intimidare ale lui Kojak, obiceiul lui Baretta de a se identifica cu "oamenii mărunți" și furia sa la adresa criminalilor care atentau la viața acestora, exploziile de revoltă morală ale lui Starski și Hutch le-au pus la dispoziție acestor tipuri de polițiști identități stabile, familiare mai puternic individualizate decît cele precedente, dar la fel de stabile și fixe. O asemenea stabilitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cît și femei le imită comportamentul. Spectatorul este determinat să considere comportamentul pronunțat agresiv, viril și adesea chiar sexist ca pe un model dezirabil. Cele două polițiste Trudy și Gina trebuie adesea să joace roluri de prostituate sau să seducă criminali și sînt prezentate în roluri stereotipe și negative de tîrfe și corupătoare. Ele sînt adesea expuse pericolului, trebuind să fie salvate de polițiști bărbați. Cînd este permisă o umbră de subiectivism, se îndrăgostesc adesea de criminali, așa cum se întîmplă cînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prostituate sau să seducă criminali și sînt prezentate în roluri stereotipe și negative de tîrfe și corupătoare. Ele sînt adesea expuse pericolului, trebuind să fie salvate de polițiști bărbați. Cînd este permisă o umbră de subiectivism, se îndrăgostesc adesea de criminali, așa cum se întîmplă cînd Gina îi împușcă pe pistolarii IRA sau cînd Trudy omoară un criminal extrem de periculos cu care a trebuit să se culce în timpul acțiunii sale sub acoperire. Un asemenea comportament "macho" este o replică la imaginile femeilor-războinic
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
corupătoare. Ele sînt adesea expuse pericolului, trebuind să fie salvate de polițiști bărbați. Cînd este permisă o umbră de subiectivism, se îndrăgostesc adesea de criminali, așa cum se întîmplă cînd Gina îi împușcă pe pistolarii IRA sau cînd Trudy omoară un criminal extrem de periculos cu care a trebuit să se culce în timpul acțiunii sale sub acoperire. Un asemenea comportament "macho" este o replică la imaginile femeilor-războinic cu un rol din ce în ce mai important în filmele de la sfîrșitul deceniului șapte și din deceniul opt (Alien
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Cu toate acestea, imaginile ce înfățișează stilul de viață îmbelșugat al răufăcătorilor sînt atît de atrăgătoare și de captivante încît serialul are, din punct de vedere moral, un caracter ambiguu, învestind atît identitatea profesională a polițiștilor, cît și identitatea de criminal a răufăcătorilor cu o anumită valoare pozitivă acest caracter ambivalent fiind accentuat și de identitatea dublă a lui Crockett și Tubbs, care joacă roluri de răufăcători înstăriți, dar și de polițiști profesioniști în cadrul aceluiași episod. O asemenea ambivalență accentuează poate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
încearcă să-și păstreze caracterul uman și integritatea. Ca în proza de scandal, intriga cuprinde elemente de roman de dragoste punctat de decepții, cu gangsteri posesori ai unor tehnologii sofisticate, cu personaje ce ilustrează o întreagă gamă de răufăcători, de la criminalii din cadrul marilor companii la pungașii de stradă, prostituatele întreținute de gangsteri și femeile viclene cu o moralitate dubioasă, cu elemente specifice culturii punk și altor subculturi de opoziție, cu prezentarea unor complicate structuri de corporații, cu drame ale unor familii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tot ce urmează derivă din acestea. Așa cum notează Csicsery-Ronay: "cîte formule de povestire pot construi, bazate pe un protagonist tînăr, cu instincte autodistructive, dar sensibil cu un (implant/proteză/talent telectronic) ceea ce face ca forțele răului (megacorporații/catacombe pline cu criminali/poliție) să-l urmărească (peisaje urbane pustiite/enclave luxoase elitiste/stații spațiale excentrice) dominate de grotesc (tunsori/haine/automutilări/muzică rock/hobbiuri sexuale/droguri/jucărioare telectronice/ arme noi/halucinații exteriorizate) reprezentînd (moravurile/modelele) unei civilizații moderne ajunse în faza finală
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Mulțimi colorate, mulțimi extravagante, care au stîrnit întotdeauna vervă și au solicitat imaginația martorilor rămași, printr-o minune, sobri. Ei descriu isprăvile mulțimilor fie ca un fel de vagabondaj al unei cete de nebuni, fie ca tîlhăriile unei bande de criminali. Poveștile ating proporții dantești cînd autorii încep să relateze sub semnul lui "ca și cum ar fi fost acolo", imensele coloane de zeci, mii și sute de mii de oameni, cruciații sau ereticii Evului Mediu care, fascinați de o iluzie comună, și-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se opun autorităților și acționează într-un dispreț total față de lege. La sfîrșitul secolului al XIX-lea, mulțimile se multiplică. Acțiunile lor neprevăzute încep să alarmeze autoritățile. Atunci a început să se vorbească despre "mulțimi criminale", despre această adunătură de criminali colectivi care amenință securitatea Statului și liniștea cetățenilor. Imposibilitatea de a le prinde, de a le face să suporte rigorile legii, de a atribui unei persoane definite responsabilitatea generală a actelor lor deconcertează juriștii transformînd în noțiune arbitrară orice lege
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cîțiva indivizi, simpli participanți sau uneori bieți spectatori nevinovați, la fel de diferiți de acest monstru furios cum e valul lin de o furtună dezlănțuită. Nu întîmplător Lombroso figurează printre primii oameni care-au dorit să explice comportamentul mulțimilor, teoria lui despre criminalul înnăscut fiind deja celebră. După el, mulțimile sînt alcătuite din indivizi cu tendințe delincvente sau, cel puțin, ele urmează astfel de indivizi. Pretinde că psihologia maselor poate fi abordată simplu, ca o parte a "antropologiei criminale, criminalitatea fiind caracteristica internă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu încetează niciodată să creadă că condiția lor se poate schimba, că trebuie să se schimbe. Speranța aceasta le dă puterea fantastică de a săvîrși fapte fie mărețe, fie cumplite. Ea face dintr-o mulțime fie un erou, fie un criminal colectiv. "Toate popoarele lumii, scrie Le Bon, se închină, unei singure divinități, deși sub o infinitate de nume: speranța. Toți zeii lor nu sînt decît un singur zeu"182. Adorîndu-l cu o atare constanță, mulțimile sînt receptive la credințele legate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pusă în evidență de către Tarde, este consecința naturală a reproducerii unui act al său sau al altcuiva, executarea unui act lăsînd în căile nervoase urme care facilitează repetiția și incită chiar la repetarea respectivului act"401. Tarde a descris tendința criminalului de a-și retrăi crima în imaginație sau de a se întoarce la locurile crimei și de a-și repeta isprava. A făcut din aceasta un caz particular al tendinței mai generale de a repeta, conștient sau nu, acte și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Mulți istorici au observat, ca o coincidență stranie: cei care joacă pe scenă moartea, de mai multe ori, o perioadă lungă de timp, nu au un sfîrșit liniștit. Celebra prezicere "ăsta n-o să moară în patul lui!", aplicabilă în general criminalilor, se pare că rămîne valabilă și pentru comedieni. Să ne reamintim spre exemplu, de Molière: în ziua celei de-a patra reprezentații a Bolnavului închipuit, se simte foarte rău; cu toate acestea, urcă pe scenă. În timpul spectacolului, are un spasm
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
esențiale ale vieții religioase: cer și pământ; credință și prietenie; preoția și suferința umană; despre moarte și înviere; despre iertare, se constituie în trepte de înduhovnicire (îmbisericire) a conștiinței umane, ca singura formă de luptă împotriva comunismului devastator, ateu și criminal. Această formă discursivă pentru care a optat Părintele Gheorghe Calciu se înscrie în actul de mărturisire a credinței, care implică realiter curaj, atitudine și asumarea jertfei mântuitoare. Forma acestui tip de discurs teologic, în buna tradiție antimiană, axată pe subminarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
satanism instituționalizat, pe cinstirea sfinților și martirilor români anticomuniști din temnițe și din Mișcarea de Rezistență de Munți, pe relevarea ideii lor de jertfă ca răscumpărare a tuturor păcatelor națiunii. Să încetăm cu acele predici de preamărire a călăilor și criminalilor națiunii române, cu acele predici căldicele de plonjare în trecutul cât mai îndepărtat cu putință, pentru a fugi de istoria recentă punctată de crimele și ororile comunismului. Preoții români ar trebui să aibă mereu în vedere afirmațiile Părintelui Justin Pârvu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a primit euharistia, sfânta împărtășanie. În De dominica oratione, 24, ura este considerată originea tuturor violențelor. Ideea preluată din episodul lui Cain și Abel îl duce pe scriitorul creștin la concluzia că nu doar cel care comite fapta este un criminal, ci și cel care are inima plină de ură. Gravitatea acestei atitudini constă în refuzul darurilor lui Dumnezeu: dreptatea și pacea. În aceste condiții, omul care nu se regăsește în sintonie cu Creatorul său și din reflex își urăște fratele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Nu pot să încalc poruncile dumnezeiești și să ascult de oameni fără credință. De fapt, în armata acestei lumi, pe unde am fost văzut rătăcind timp de douăzeci și șase de ani, nu am fost prezentat superiorului meu ca un criminal și nici ca un om certăreț. De șapte ori am participat la război, nu m-am împotrivit niciodată cuiva cu autoritate peste mine și nici nu am maltratat pe vreunul supus mie. Împăratul nu m-a văzut niciodată greșind, și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din Dresda a unei drame de H. Sudermann (Penele de șoim), discuțiile din mediile literare franceze privind romanul Helbeck of Bannisdale de Humphry Ward, ecourile prilejuite de susținerea la Sorbona a doctoratului lui Pompiliu Eliade, apariția studiilor despre „nebuni și criminali în literatură” ale lui Cesare Lombroso (notele îi aparțin, pe cât se pare, lui C. Rădulescu-Motru) ș.a. În D. sunt tipărite și discursurile parlamentare ținute de B. Delavrancea, începând cu cele din toamna și iarna anului 1897 și sfârșind cu acelea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
subconștientul (unconscious soul, în limba engleză) acestei țări"82, privire care a accesat, fără posibilitatea de a o uita vreodată, "o imagine rar revelată a sufletului, a naturii americanilor"83. Chapman devine nespus de tranșant: este vorba de "inima unui criminal ceva rece și îngrozitor"84. " Am văzut, zice pastorul, moartea în inima acestui popor"85. Ne cutremurăm, desigur, în fața acestei declarații, mai ales că Chapman ne asigură, fără urmă de îndoială, că ceea ce a văzut "nu este o iluzie. Este
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
prin urmare ele trebuie luate în considerare în orice calcul politic rezonabil și realist. Astfel că până și Mearsheimer îngăduie existența "unor motive bune pentru a aplauda invazia Cambogiei din 1978 de către Vietnam, din moment ce l-a înlăturat de la putere pe criminalul Pol Pot" (1994/5:31). Realiștii sugerează adesea că cetățenii de rând și chiar politicienii, în special în regimuri democratice, tind să subestimeze costurile și astfel să supraestimeze spațiul disponibil urmăririi intereselor morale. Dar în măsura în care acesta este un adevăr, cei mai mulți
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]