7,252 matches
-
de proiectare illo tempore: noul rege civilizator stabilește legătura dintre cele două "stări" ale lumii ("a zidit un pod de piatră peste Dunăre, ca o minune... ", notează Costin în același loc) și începe a guverna teritoriul cucerit după legea romană (cronicarul nelăsând să-i scape nici acest prilej pentru a milita politic în fața puterii polone pentru lupta comună anti-otomană): Traian împarte acele pământuri și așează pe romani în Dacia Inferioară, iar în cetăți pune căpetenii, domini, din care se trag până
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
modele a unora dintre figurile voievodale, anecdotica și insolitul, completând fața "istoriei", țin de comploturi, de crime domnești sau boierești, de capturări și de evadări. Există însă și un al treilea nivel, cel al bizareriilor sau al zvonurilor, redate de cronicari în scene scurte, dar expresive și dinamice: pildele și istorioarele din Sama de cuvinte, zidirea cetății Poenari în vremea lui Țepeș (Velculescu 289), apariția unui urs în tabăra de la Camenița (în letopisețul lui Neculce), invazia sălbăticiunilor în timpul ciumei (în Letopisețul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
definitorii, în încercarea de a atenua dificultățile traiului pus sub semnul permanent al păcatului și al penitențelor. Urmărind acest chip în cronici și în letopisețe, se poate remarca o prezență sporadică în spațiul Moldovei, mai ales la cei dintâi mari cronicari (la Ureche, spre exemplu, există un singur portret feminin, al doamnei Ruxandra, soția lui Alexandru Lăpușneanu); mai târziu, Divanul lui Cantemir propune o reflecție doar aparent modernă asupra dihotomiei trup−suflet, implicit feminin−masculin, realizând de aici, de fapt, o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
statutul social al miresei, pețirea ei și părăsirea casei natale, femeia rămâne în evul mediu, mai mult ca niciodată, un simplu obiect al unei tranzacții, cu atât mai mult cu cât este amestecată puterea domnitorului. Atunci când fie Radu Greceanu, fie cronicarul Anonimului Brâncovenesc se oprește asupra unei figuri feminine, o face întotdeauna în tușe estompate și doar pentru a evidenția cutumele, strălucirea Curții și a familiei, dragostea și credința în care a fost crescută domnița, puritatea genealogiei și virtuțile moștenite: În
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Dimitrie Cantemir. Opere. Hronicul (ed. Stela Toma). Divanul (ed. Virgil Cândea). Istoria ieroglifică (ed. Nicolae Stoicescu). București: Ed. Academiei Române, 2003. ---. Descrierea Moldovei. Trad. Petre Pandrea. București: Minerva, 1986. Cronica anonimă despre Brâncoveanu. Ed. Mihail Gregorian. București: Ed. pentru Literatură, 1961. Cronicari munteni. Ed. Mihail Gregorian. București: Ed. pentru Literatură, 1961. 2 vol. Cronici brâncovenești. București: Minerva, 1988. Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI. Publicate de Ioan Bogdan. Ed. revăzută și completată de P.P. Panaitescu. București: Ed. Academiei, 1959. Miron Costin. Opere. Ed.
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
neagă tot ceea ce ei afirmă. Cunoaște iubind și posedând, cucerind și epuizând. Există un înțeles adânc în cuvântul "a cunoaște") aflat la loc de cinste în Scriptură, denumind actul dragostei.) Este dușmanul lor cel mai înverșunat, în măsura în care îi ignoră. Un cronicar povestește că adevăratul Burlador a murit asasinat de câțiva călugări franciscani, ce au vrut "să pună capăt desfrâului și nelegiuirilor lui Don Juan care, prin naștere, sta în afara oricărei pedepse". Apoi, au spus că a fost lovit de trăsnetele cerești
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
O panoramă, 309-310; Emil Manu, Destinul literar al zilei de 9 Mai, RL, 1985, 19; Eugenia Tudor-Anton, O carte despre război și pace, VR, 1985, 5; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 245-249; Ion Butnaru, „Reporterul este cronicarul epocii” (interviu cu Petru Vintilă), TR, 1986, 16; Mihai Ungheanu, „Muntele speranței”, LCF, 1987, 18; Fănuș Neagu, „Muntele speranței”, FLC, 1987, 19; Nicolae Manolescu, Un roman istoric, RL, 1987, 31; Romul Munteanu, „Muntele speranței”, FLC, 1988, 4, 1989, 5; Aurel
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Grigore Tăușan și I. Grozea). Cu aceeași regularitate apare cronica dramatică, ținută de Petre Locusteanu, actor și autor dramatic, Const. Rîuleț sau de I. Gruia. Comentariile dedicate literaturii recapătă spațiul avut în perioada când B. Delavrancea răspundea de alcătuirea gazetei. Cronicar literar este Ilarie Chendi; de multe ori intervine în analiza actualității sau în discuțiile de principii Izabela Sadoveanu (care debutează aici în calitate de critic literar în 1904; folosește și pseudonimul Evan). Tot ea publică în V.n. și o serie de portrete
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
dramei Vlaicu Vodă a lui Al. Davila, declanșată în 1905 și continuată ani în șir. Semnalul l-a dat o notiță aparent nevinovată, inserată anonim de Petre Locusteanu la rubrica „Informații”. Nu întâmplător, Al. Davila a fost mai mereu ținta cronicarilor dramatici de la V.n. și în calitatea lui de director al Teatrului Național din București. Frecvent figurează în paginile politice articole de C. Stere sau de G. Diamandy și, foarte des, comentarii aparținând lui Vintilă Brătianu. O contribuție susținută are Sofia
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
devreme decât s-ar crede, o conștiință de sine. Se are în vedere etapa în care autorul „capătă și conștiința că este scriitor, fie și în raport numai cu o anumită operă a sa, când el nu se consideră nici cronicar, nici istoric, nici comentator de texte religioase sau de morală”. Un riguros spirit de ordine rânduiește numeroasele mărturii deslușite până în cele mai neașteptate documente, selectând acele opinii care să se adune, asemenea unor linii de forță, în jurnalul ideii călăuzitoare
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
tripticul autor-operă-public. Din jurul acestor factori, la care se adaugă alții, variabili (presa, librăriile ș.a.), se încheagă imaginea mai amplă, de o anume prospețime, a unei culturi, cu dinamismul propriu și cu protagoniștii ei - de la primii, ingenui, stihuitori și de la bătrânii cronicari, de la sârguincioșii traducători și pedanții pedagogi „luminători”, de la trubadurii melancolici sau învăpăiații pașoptiști până la acei cărturari și poeți care, precum Ion Heliade-Rădulescu, ajung să încunune strădaniile unor generații anterioare și deschid perspective mai înalte cugetării literare, aureolată prin gândirea eminesciană
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
lui, din 1934, că „modernii nu pot înțelege personajele tragediei în sensul viziunii antice” și că „ei văd doar idei și simboluri, acolo unde erau credințe [...] văd cu ochii lor, în interpretarea lor personală, de veac și țară”. Umbrit de cronicarul dramatic, eseistul și cronicarul literar se dovedește - în perspectiva timpului - și un judicios receptor al valorilor contemporane românești. Aprecierile asupra prozei lui Mihail Sadoveanu, C. Stere, Liviu Rebreanu ș.a. își păstrează încă interesul, prospețimea. Ele au contribuit, nu în mică
WEISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290676_a_292005]
-
modernii nu pot înțelege personajele tragediei în sensul viziunii antice” și că „ei văd doar idei și simboluri, acolo unde erau credințe [...] văd cu ochii lor, în interpretarea lor personală, de veac și țară”. Umbrit de cronicarul dramatic, eseistul și cronicarul literar se dovedește - în perspectiva timpului - și un judicios receptor al valorilor contemporane românești. Aprecierile asupra prozei lui Mihail Sadoveanu, C. Stere, Liviu Rebreanu ș.a. își păstrează încă interesul, prospețimea. Ele au contribuit, nu în mică măsură, la impunerea în
WEISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290676_a_292005]
-
dau Ion Peretz (Domnul Tudor) și Oreste (Rugăciune). De relevat seria Figuri contimporane, semnată de Petre Locusteanu, care asigură și cronică literară, articolele despre teatru și actori, suita intitulată Impresii... nesubvenționate din Germania, ca și rubrică „Însemnări”, unde, sub pseudonimul Cronicarul Dâmboviței, redactorul scrie cu un condei acid despre viața culturală a capitalei, vizând îndeosebi oameni și moravuri din lumea literară. M. Pp.
ZIARUL MEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290734_a_292063]
-
franceză, dar și cu articole despre A. C. Swinburne sau despre literatura comparată), Pompiliu Eliade (cu un text asupra lui Richard Wagner), G. Tofan (cu medalioane ale compozitorilor bucovineni), un A.Z. (cu un text despre George Enescu) și, în sfârșit, cronicarii teatrali, cei ce urmăresc producțiile bucureștene - N.D. Cocea, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Aureliu Weiss, și ieșene - Octav Botez, C. Alexandrescu și G. Topîrceanu. Țintind să fie nu doar o revistă literară, ci și una științifică, V.r. alocă un spațiu
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
elimină pe cei care denunță infiltrarea masivă a PSP. Astfel, în octombrie, revoluționarul contestatar Hubert Matos este condamnat la douăzeci de ani de închisoare în cursul unui proces* în care Castro își atribuie rolurile de procuror, de judecător și de cronicar de presă. Represiunii inițiale declanșate în ianuarie de către Castro cu strigătul „în fața plutonului de execuție!” îi succede eliminarea implacabilă a opoziției democratice. în mai 1960, ziarele neconforme sunt închise și, puțin câte puțin, se instaurează informația stil Pravda, oferită mai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în anul 1738, în timpul celei de-a treia domnii a lui Constantin Mavrocordat, când au crăpat zidurile de la vechea curte domnească; case și biserici s-au dărâmat; lângă București, pământul s-a crăpat, formând o adevărată prăpastie. Despre acest cutremur, cronicarul Constantin Dapontes scria: “Miercuri, 31 mai, către orele 3 și jumătate din ziua, a avut loc la București un groaznic cutremur de pământ. Palatul domnesc s-a crăpat în mai multe locuri și s-au dărâmat case; la țară, câteva
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
de un stat de om, iar aici, în București, cel puțin, încât rar om l-a simțit”. * 11 octombrie 1829, ora 8 seara: cutremur mare în Basarabia, care s-a repetat de 3 ori. * 14 noiembrie 1829. Despre acest cutremur cronicarul Ion Dobre scrie: “S-au făcut un cutremur foarte mare, care cutremur cu puțin lucru s-au potrivit cu cutremurul din anul 1802, ce s-au făcut înainte de acesta, cu 27 de ani și o lună, tocmai în venirea (!) domnului Constantin
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
limba e aceeași peste tot. Toate teoriile vechi și nerealiste, ce sfidează orice rațiune firească, privind lichidarea în totalitate a unui popor, ori dispariția cu desăvârșire a unei limbi într-un timp nesemnificativ, raportat la timpul istoric, se dovedesc - vorba cronicarului Miron Costin - doar basne. În același timp demersul nostru este o invitație la a permite cercetării istoriei deschideri către alte domenii care pot lumina căi neînțelese și sortite altfel a rămâne neelucidate un timp imposibil de definit. Așadar iată că
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
unor portrete printr-un proverb: despre Ilieș Vodă, zice sugestiv Grigore Ureche : de departe era pom în florit, de deaproape, lac împuțit, iar Bogdan cel Orb, fiul lui Ștefan era: ca o matcă de albine pentru norodul său. Atunci când însă cronicarul se lasă furat de narațiune, și când acțiunea se petrece în trecut, autorul urmărește inconștient o anume cadență a povestirii, ce imprimă melodicidate și frumusețe povestirii implicând ’’concizie și precizia exprimării, un caracter lapidar al exprimării’’(Istoria Limbii Române-Al
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
deranjantă vorbire a ignoranților din zona Munteniei în special, care fac acest dezacord, ci ca o formă de politețe a vorbirii, semn de respect pentru auditoriu, ori pentru eroul povestirii, în buna tradiție a graiului local popular folosit frecvent de cronicari:’’ Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire la Putna, care era de dânsul zidită’’. Inversiunea, „Fost-au acest Ștefan vodă, un om nu mare la stat,” sau despre Petru vodă, pribegind, după
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire la Putna, care era de dânsul zidită’’. Inversiunea, „Fost-au acest Ștefan vodă, un om nu mare la stat,” sau despre Petru vodă, pribegind, după alungare de la domnie prin Ardeal, același cronicar, Ureche spune:’’ lăsat-au drumul, și s-au dat spre munți, unde cunoscând că nici acolo nu se va putea amistui, au gândit să treacă spre Țara Ungurească’’, aduce în prim plan unele idei prinse în cuvinte cheie, ce impune
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
plan unele idei prinse în cuvinte cheie, ce impune insistența accentului, ca valoare temporală crescută asupra acestor termeni. Întâlnim aceeași tendință de a exprima sintetic ideile, ca rezultat al frecvenței în vorbirea locală a timpului, nu ca un efort al cronicarului. Același Ștefan e caracterizat prin puține cuvinte, al căror sens complet astăzi ar trebui, în limbaj standard să cuprindă câteva fraze: era ’’un om întreg la fire’’;.’’la lucru de războaie meșter..rar război de nu biruia’’. Este frecventă și
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
ca trăsătură generală ce se păstrează și azi în vorbirea populară din multe zone, reducerea formelor cuvintelor în vorbire, în special prin omiterea sunetelor inițiale, ori finale, sau prin prezența unor construcții morfologice și sintactice, care nu alterează sensul. Zice cronicarul: “nime’ din domni, nici mai nainte, nici după aceia, l-au ajuns”.Vom întâlni și construcții morfologice arhaice cu infinitivul înloc de conjunctiv, de asemenea exprimate sintetic, pe care așa cum am amintit le-am găsit în graiul unor populații ce
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
ce acționează din zorii existenței limbii respectiv a celei dacoromâne, văzută în evoluția ei în timp, sunt și expresiile foarte vechi, care au valori de superlativ absolut, pe care le-am întâlnit în cele mai vechi scrieri, bine reprezentate la cronicari, lucru despre care am vorbit, dar care arată că orice limbă are legile ei în evoluție, timpul de sedimentare a formelor în comunicare, anularea sau impunerea unor forme în funcție de necesitățile de comunicare. În grai local se aud și acum expresii
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]