5,534 matches
-
20 de ani, să spună ceva. Că vorba lui V asil e Iancu „orice tipăritură... făcută cu osârdie „informativă”, ...cu onestitate profesională, înseamnă... nu numai „ceva”, foarte mult pentru sine, cât mai ales pentru colectivitatea loca lă, pentru prieteni și cunoscuți, sfera de interes lărgindu se, deși, un ele dintre aceste opere nici nu ajung uneori în biblioteca publică, instituție adesea lipsită de fonduri pentru a le achiziționa. La acestea poate fi adăugat și faptul că nici achizitori de profesie nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dar și îndrumătorul vizitatorilor în cele două zile de acces a acestora (p.374 375 din „Mari personalități...”). Rămas la o singură sursă de informare, Ioan B aban repetă adesea că autorul luat în discuție, fie e „un puț in cunoscut”, fie e un ...”oarecare”, fără a stărui pentru „identificare...” Dau doar câteva cazuri. Despre Gheorghe Chiper - Dinograncea (p.103) „se cunosc puține date” și acelea „din surse nu prea sigure”, trimițându-ne la bibliografia de referință - Vasilica Grigoraș, care și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
esențial: acest Liviu Flonda și „Lumina ” pu blicau textul în cauză, atunci când „practic „Jurnalul” lui Mihail Sebastian era necunoscut.” Cu alte cuvinte, Flonda nu era chiar un „oare care ”, știa ce face. Corectăm la „Lumina” (p.258) și numele „puțin cunoscutului astăzi” din Isahia Răcăciuni, în corectul prenume Isaiia, adăugând și că la revistă au publicat și G.Tutoveanu, Gica Iuteș, Vladimir Cazacu, I. Paloda (Weinfeld) și Th. Călin Delapraja, tipograf, prietenul și corectorul de t exte din cărțile și publicistica
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din lobul temporal, despre care neurologia modernă a descoperit că nu știe absolut nimic din ce face, Însă uneori atîrnă. Dar principala Îndatorire a personajelor este să se comporte firesc, indiferent de stare, minerală sau organică. Așa că te gîndești la cunoscuți, la părinți, rude, locuri și Întîmplări unde se pot comporta ele natural, fără efort intelectual cu grimase, dacă nu ți s-a-ntîmplat nimic interesant ai feștelit-o, imaginația te lasă Întotdeauna drept În mijlocul unei fraze peste pod, și-atunci te concentrezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Carr. Bietul băiat a întrebat în fiecare zi de d-stră.... Gândul că Harold s-a interesat de mine m-a mișcat atât de profund, încît mă podidiră lacrimile. Mi se părea că sunt singur, părăsit undeva fără prieteni și fără cunoscuți, și mi-era teamă de moarte. Mă vedeam mort aici, la cinci săptămâni depărtare de țara mea, și gândul acesta mă paraliza, frica îmi înghețase obrajii. ― Ce ai? întrebă ciudat doamna. ― Nimic; vreau să mă rad, minții eu, căci mi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Nu știu, Suzy. Nu văzut la el de săptămÎni deja. — De ce nu le duceți la hotel ca să Încercați să le vindeți turiștilor? — Poate. Am dus o dată. — Ar trebui să duceți În fiecare zi. — Prea mult mers. În timp ce Suzy vorbea cu cunoscuții și-și făcea lista cu ce avea nevoie, cei doi pădurari se duseseră În spatele magazinuluzi să vorbească cu domnul John Packard. Domnul John avea ochi albaștri-verzui, era brunet și avea mustață; avea mereu aerul că ar fi intrat din greșeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Dumitru. Stai! Stai! Adică pe mine mă faci mincinos și pe Didina sau Dina - cum o alinta patronul - o crezi? Ia seama, Dumitre! Dar Georgel ce spunea? a întrebat Ion Cotman. El? El nu spunea nimic. Incă o căina față de cunoscuți. „Sărăcuța Didina! Tare mult mai muncește. Da’ și patronul, ce om de treabă! O aduce acasă cu birja, chiar și după miezul nopții...câteodată!” Aflați, dragii mei, că patronul o lua cu el și peste hotare, când avea de făcut
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a originii urâtului și a modalităților sale de expresie artistică. Înlesnind conexiunea existentă între sublim și grotesc, în urma publicării anterioare a volumului Istoria frumuseții, Umberto Eco aduce în discuție controversatele origini ale conceptului de “urât” prin analiza sa, Istoria urâtului. Cunoscutul semiotician afirmă, astfel, că "diversele manifestări ale Urâtului de-a lungul secolelor sunt mai bogate și mai imprevizibile decât se crede îndeobște"; mai complexe, așadar, decât manifestările frumuseții. Analiza lui Eco se orientează treptat de la extremele noțiuni ce materializează, în
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
bătuse la ușa lui, degeaba. Câinele urla încontinuu și, asta-i dăduse fiori. L-au găsit mort în propriul pat. Șederea în casa părinților, după ce colindase locurile familiare pe când fusese copil, discuțiile prelungite cu preotul, cu învățătorul rus, cu toți cunoscuții, nu o spunea, dar nu-i priiseră. Era obișnuit din școală să facă mereu ceva, și tata - lucru de mirare, parcă se sfiia să-i mai ceară ajutorul la treburile gospodăriei. Și din cauza asta simțea că nu-i mai era
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
câine credincios”... ― Sărut mâna, Lia! Încotro la ora asta, pe așa o ninsoare? A tresărit. În față avea un bărbat cu o mustață cât doi hulubi, care purta omătul căzut cu dărnicie... De sub marginea cușmei mițoase Îi zâmbeau doi ochi cunoscuți. ― Ce faci, Petrică? Eu mă zbăteam În vârtejul gândurilor și de aceea nu te-am observat. Merg la Nicu, la spital. ― De ce mergi tu și nu vine el acasă? ― A fost operat azi dimineață. ― Despre ce operație vorbești, Lia? - a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
va avea vreo urmare presupusa supraveghere relatată de Petrică”. Bătaia din ușă l-a scos din șirul gândurilor. „E Gruia” - a gândit profesorul. ― Poftește! Ușa s-a deschis cu „aer obraznic”, ne semănând cu felul de a o deschide cei cunoscuți... „Cine o fi?” - s-a Întrebat profesorul, așteptând să se arate cel care aproape a dat ușa de perete... ― Bună ziua, profesore - l-a salutat căpitanul Vătrai, rămânând În ușă. ― Bine ați venit. Intrați și spuneți-mi cărui fapt datorez vizita
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
frustrată, de nemulțumită era din cauza turbionului în care intrase lumea altfel știută, lumea "bine". Paradele tancurilor sovietice, marșurile lumpenproletarilor, jurnalele de actualități cu discursuri agresive, Ana Pauker aplicînd jus talionis (sașii și șvabii deportați în lagărele de muncă din URSS), cunoscuți și prieteni arestați pentru "cercetări speciale". Noile constrîngeri o traumatizau. Cartelele. Reformele monetare. "Stabilizările" făcuseră din fiecare un paria financiar. Cine mai garanta averea cetățeanului? Și istoria aducea valuri din ce în ce mai mari. În turbion s-au dus și mareșalul Antonescu, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ai crescut pe genunchi. Tare-mi ești anapoda, Iordana". Iubirea mea imposibilă devenea posibilă. Ca în instantaneul cu margini ondulate, luat în cofetăria Nestor, distrusă de cutremurul din '77. Îmi cumpărasem dintr-o consignație o perucă înspicată. O droaie de cunoscuți (Iordan Marievici triumfa în toate sălile de concert; Filarmonicile erau imperiul lui; el rege al sunetelor) credeau și ziceau că-s fiica lui. Că mi-i tată. Șuvițele albe ale perucii mă aduceau mai aproape de vîrsta lui. Dacă aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
plictisită. Nu m-am gândit că, la o prezentare de carte, pot fi atâția oameni interesanți. Nu știam că la o lansare de carte pot fi prezenți și muzicanți care cântau atât de frumos. Nu am știut că pot veni cunoscuți, profesori, colegi, elevi din școala în care a învățat doamna Ludmila. Au venit să o susțină, să se bucure împreună cu ea de succesul obținut. Toți care erau acolo se bucurau împreună cu ea. Era foarte frumos și bine. Eu am plecat
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
și mai acuzator comunismul care a depopulat satul românesc tradițional de acel element denumit generic talpa țării.” Nu a fost pentru nimeni o surpriză apariția în peisajul editorial bârlădean al celui de al treilea volum al Călătorului Al. Mânăstireanu. Prietenii, cunoscuții, admiratorii, foștii colegi de breaslă, foștii elevi știau că neastâmpărul creației nu-l va părăsi pe temerarul Călător. Personal, sunt convins că și de acum încolo efervescența gândirii și pasiunea scrisului îl vor însoți. Cele trei volume se constituie într-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
am programat să urmăresc în mod special emisiuni care să vină cu fapte noi și concluzii concordante cu relatările scoase la lumină. De câtva timp, am urmărit special acele emisiuni în ce-mi vorbeau de cel ce ne-a făcut cunoscuți lumii prin traducerea operei sale în peste 60 de țări. Deci, Eminescu nu este numai al nostru, ci a devenit universal. Îmi aduc aminte din timpul studiilor universitare că Eminescu a fost anatemizat, pur și simplu, de regimul comunist și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai mult citat, decât citit. Fapt îmbucurător, moderatorul emisiunii promite că va relua discuția pe această temă în emisiuni viitoare, pentru o cât mai amplă informare a românilor care trebuie să cunoască adevărul privind asasinarea poetului ce ne-a făcut cunoscuți în întreaga lume. La 162 de ani de la moartea poetului, actualul guvern al României a hotărât ca 15 Ianuarie - ziua de naștere a Poetului să fie „Ziua culturii naționale”. În încheierea emisiunii s-a cântat în mod excelent „Mai am
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pe care o traversa societatea românească la acest început de secol. Ele se regăsesc în practicile vechiului regim de a pune la dispoziția boierilor sau a mănăstirilor - în concordanță cu rangul sau cu întinderea moșiei - a unui număr de birnici, cunoscuți sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
oricine te poate înțelege. Cauți persoane care sunt ca tine, care au același mod de a gândi, aceleași visuri și speranțe, în ochii cărora vezi sinceritate, bunătate, spirit de sacrificiu. Ne-am mutat într un cartier nou, departe de cei cunoscuți și de prietenii de joacă. Mă simțeam singură, dezamăgită de decizia părinților. Universul meu se făcuse mic și camerele apartamentului, deși spațioase și atrăgătoare, parcă mă sufocau. Am ieșit afară contemplând apusul de jăratic al soarelui în simfonia de păsărilor
ANTOLOGIE:poezie by Diana Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_675]
-
urmă, Lily păruse Încântată de ideea de a pleca din oraș pentru o bucată de vreme și a lăsa În urmă toate Întrebările și bârfele cu care ar fi trebuit să se confrunte ori de câte ori s‑ar fi Întâlnit cu vreun cunoscut. Dădusem un anunț despre apartament pe Internet, la craigslist.org, și Îl descriam ca fiind un perfect „apartament de Închiriat pe durata vacanței de iarnă“ care să permită vizitarea New Yorkului și, spre surpriza și uluirea amândurora, un cuplu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
căpetenia împărăției Persiei mi-a stat împotriva douăzeci și una de zile; însă iată că Mihail, una din căpeteniile cele mai de seamă, mi-a venit în ajutor, și am ieșit biruitor acolo lîngă împărații Persiei. 14. Acum vin să-ți fac cunoscut ce are să se întîmple poporului tău în vremurile de apoi. Căci vedenia este cu privire tot la acele vremuri îndepărtate." 15. Pe cînd îmi spunea el aceste lucruri, eu mi-am plecat ochii în pămînt, și am tăcut. 16. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
glorie o să răzbească prin orice mijloace și o să obțină tot ce-și dorește, veți vedea. Deocamdată se antrenează, face vocalize“. (miercuri) Mă obsedează acel nucleu obscur de spaimă, nutrind În subconștient metamorfozele bizare ale visului; ești undeva, aștepți pe cineva cunoscut, o rudă sau un prieten, nu te preocupi de nimic, nu te paște nici o primejdie; te lăfăi Într-o nepăsare crasă, ești ca o balegă de cal aburind la marginea drumului până vine roata carului și o turtește. Deodată, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Să mergem, dragul meu, prin lumi nespuse de nici un dor, de nici o amintire, spre-o lume-a noastră... stranie minune ce-o să se cheme veci de veci iubire... 4 noiembrie 1964 (miercuri) Îmi place mult să merg cu autobuzul... Ce cunoscuți Îmi sunteți, oameni care urcați și coborâți aceleași scări, stați pe aceleași locuri, schimbați aceleași priviri... Aveți fețe preocupate... doar un picior sau o talie frumoasă vă mai smulg din ochi o sclipire. Iar când autobuzul a ajuns la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
el nu avea facultate. — Dar Îi păsa maică-ti, am râs eu. S-o lăsăm pe maică-mea. Neajunsul era că mă dorea și zi, și noapte lângă el. Nu puteam să răsuflu, nu puteam sta de vorbă cu un cunoscut, hop și Dan Între noi. Urmau după aceea scenele... Apoi Împăcările... N-o duceam rău, Însă. — Și deodată a venit Doru... Doru este colegul nostru de grupă, un tip bine făcut, chiar frumușel și plin de personalitate masculină. — Da, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu ca să fac pomană altora. Pomană poate să facă statul, dacă vrea... În colțul străzii, țăranii se opriră și se sfătuiră până ce îi pătrunse frigul la os. Porniră prin vifornița ce se înverșuna spre Gura Moșilor, unde Petre avea un cunoscut bun, de la Costești, care ținea un han și care-i va găzdui mai ieftin. Îmbucară din merindele de acasă și iar se sfătuiră până târziu noaptea, în odaia de lângă bucătărie ce le-o dăduse hangiul. Și a doua zi, cum
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]