6,268 matches
-
Domnul Munteniei, Constantin Brâncoveanu, favoriza schimbul de scrisori între Austria și ambasada ei din Constantinopol, iar Domnul Moldovei, Constantin Cantemir(1685-1693), între ambasadorul Franței la Constantinopol și Polonia. De asemenea, domnii români permiteau trecerea prin Țările Române a consulilor, a curierilor și trimișilor străini, punându-le la dispoziție cai și olace după trebuință. Din porunca Domnului Munteniei, Gheorghe Duca(1673-1678), doi curieri din Ungaria, care duceau scrisorile la Adrianopol, au primit în anul 1674, “din conac în conac, câte doi cai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
între ambasadorul Franței la Constantinopol și Polonia. De asemenea, domnii români permiteau trecerea prin Țările Române a consulilor, a curierilor și trimișilor străini, punându-le la dispoziție cai și olace după trebuință. Din porunca Domnului Munteniei, Gheorghe Duca(1673-1678), doi curieri din Ungaria, care duceau scrisorile la Adrianopol, au primit în anul 1674, “din conac în conac, câte doi cai de olac și bucate atât la ducere, cât și la înapoiere”. La fel, poruncise în anul 1638, Vasile Lupu(1634-1653), să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
seamă ale vremii. Iată ce a consemnat Paul de Alep, despre călătoria patriarhului Antiohiei, prin țările române, pe la mijlocul secolului al XVII-lea: “De cum am sosităla Galați-n.a.), sa dat de știre domnului printr-un călăraș sau olacăeste vorba de curierii gălățeni-n.a.), care transmitea știrile în interiorul țării și în afara ei, folosind cai de olac”. Ajuns la Tecuci “... pârcălabul acestui oraș ne-a făcut rost de căruțe și de cai de beilic, ne-a dat și un conacar. Cel care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de poștă, numite menziluri, dirijate de un căpitan de menzil, devenit apoi căpitan de poște. S-au construit clădiri, locuință pentru căpitanul poștei, camere pentru călători, adăpost pentru cai, furaje etc. La relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor, a persoanelor autorizate de domn și a altor funcționari în misiune. Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
el și alta pentru șeaua și geamantanul său, ceea ce face ca în o asemenea ocaziune sunt întrebuințați 70-80 cai. Prințul ia caii de la țărani pe un preț de nimica, ceea ce înmulțește serviciile, silniciile și asupririle. Prinții au două feluri de curieri, unii numiți călărași, cari fac drumul la Constantinopol, și alții lipcani, care nu se întrebuințează decât în interiorul țării, pentru a duce ordinle guvernatorilor și altor funcționari. Cei din urmă sunt plătiți după distanțele pe care le fac și după un
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
despre serviciile poștale din Moldova secolului al XVIII- lea, au rămas și de la misionarul englez Boscowich. Privitor la acest călător și funcționarea poștei, Nicolae Iorga arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai ambasadorilor, căci poșta ambasadorilor cu Turcia se făcea pe la noi. Între alții ... Curierii aceștia mergeau cu cea mai mare repeziciune, aducând știri însemnate, și lumea, când vedea că trece un asemenea călăraș, părăs’a drumul mare și se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Boscowich. Privitor la acest călător și funcționarea poștei, Nicolae Iorga arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai ambasadorilor, căci poșta ambasadorilor cu Turcia se făcea pe la noi. Între alții ... Curierii aceștia mergeau cu cea mai mare repeziciune, aducând știri însemnate, și lumea, când vedea că trece un asemenea călăraș, părăs’a drumul mare și se ascundea în păduri, se înfunda în șanțuri: pentru că obiceiul era să se schimbe calul obosit
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
să posede un permis, emis de hatmanul poștelor în București, de ispravnici în capitalele județelor și de autoritățile locale în comune. Pe la menziluri se întâmplau multe abuzuri și nereguli: menzilgii “dând cu foarte mare ușurință atât caii, cât și căruțele”, curierii “luau cu dânșii persoane străine, lucruri și mărfuri”, “ caii nehrăniți, necurățați”, “epistații casei menzilurilor erau adiafori” etc. Numeroase conflicte se produceau între conducătorii menzilhanelelor și mahalagii, care reclamau stricăciuni pe terenurile lor. Pe drumul spre Câineni, ca exemplu, conflictele au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
parveneau ambasadorilor celorlalte state acreditate aici”. Este o dovadă că serviciul poștal cu străinătatea funcționa foarte bine. De altfel, acest lucru rezultă și dintr-un raport, din anul 1793, al reprezentantului Franței la Istambul, care arată că a sosit “un curier din Valahia, de unde Poarta ... este informată înaintea tuturor asupra evenimentelor din Europa ... În ambele Țări Române, caii de poștă alergau numai în galop. Schimbați la relee, cu alți cai odihniți, se realizau deplasări rapide. Iată, descrierea unei călătorii cu căruța
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de la est de Carpați, punând astfel bazele statului moldovenesc de sine stătător. Sub Bogdan(1359-circa.1365), recunoscut de feudalii locali ca voievod și domn, începe organizarea administrativă a statului și odată cu aceasta, apare desigur și necesitatea înființării unui serviciu de curieri călări, care să transmită poruncile domnești și să primească știri din diferite părți ale țării. Mai târziu, când circulația curierilor sa intensificat și numărul lor a crescut, concomitent cu sarcinile ce le reveneau, ca urmare a organizării statale, s-a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ca voievod și domn, începe organizarea administrativă a statului și odată cu aceasta, apare desigur și necesitatea înființării unui serviciu de curieri călări, care să transmită poruncile domnești și să primească știri din diferite părți ale țării. Mai târziu, când circulația curierilor sa intensificat și numărul lor a crescut, concomitent cu sarcinile ce le reveneau, ca urmare a organizării statale, s-a simțit nevoia utilizării unor căruțe mici, la care se înhămau mai mulți cai, numite "olace", așa cum se numeau și cele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
puțin prin Ghimeș, se făcea legătura cu Brașovul. Pe drumurile respective cu ramificațiile lor, au circulat în toate direcțiile carele cu mărfuri ale negustorilor moldoveni și străini, tot felul de călători, soli și de bună seamă trimiși ai Domnului și curieri. Aceste trasee au înlesnit desfășurarea comerțului, schimburile de mărfuri între diferi te așezări, contribuind la creșterea și prosperitatea orașelor. Baia, Siretul și Suceava, au ajuns în a doua jumătate a secolului al XV-lea însemnate centre de tranzitare a mărfurilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și meșteșugarii în întinsele lor relații de afaceri, apoi tinerii care urmau studiile peste hotare, la Cracovia, Praga și Viena, clericii, populația de alte naționalități, unguri, sași, ruși, armeni, greci etc. care păstrau legături cu coreligionarii lor de peste hotare. Cu ajutorul curierilor și a trimișilor speciali, domnii Moldovei erau permanent în legătură, prin scrisori și solii, cu țările din Europa și în primul rând cu țările vecine. Au legat prietenii, lărgind relațiile Moldovei cu țările care aveau interese comune împotriva pericolului otoman
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scrisori și solii, cu țările din Europa și în primul rând cu țările vecine. Au legat prietenii, lărgind relațiile Moldovei cu țările care aveau interese comune împotriva pericolului otoman și nu numai. Desigur, aveau la dispoziție un număr mare de curieri. După moartea lui Ștefan cel Mare, Moldova a fost silită să recunoască suzeranitatea Turciei, ceea ce a determinat transformări importante în viața economică și social-politică. Serviciul poștal începe să fie organizat mai bine. Pentru a fi informați permanent asupra intențiilor ce
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și social-politică. Serviciul poștal începe să fie organizat mai bine. Pentru a fi informați permanent asupra intențiilor ce le aveau marii demnitari turci, Domnii Moldovei țineau la Constantinopol un reprezentant numit "capuchehaie". Relațiile cu Constantinopolul devenind din ce în ce mai dese și circulația curierilor călări sau în olace, mai frecventă, serviciul poștal rezervat necesităților statului, este pus sub autoritatea Marelui Postelnic, un fel de ministru al afacerilor externe, care între alte atribuții, se îngrijea și de corespondența Domnului, atât în interiorul țării, cât și cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
serviciul poștal rezervat necesităților statului, este pus sub autoritatea Marelui Postelnic, un fel de ministru al afacerilor externe, care între alte atribuții, se îngrijea și de corespondența Domnului, atât în interiorul țării, cât și cu străinătatea, fiind ajutat de vătafi și curieri. Misivele sosite de la Constantinopol erau transportate de curieri speciali, care făceau legătura între Galați și Iași, curierilor turci fiindu-le interzisă intrarea în țară.. Comerțul autohton devenind tot mai dependent de turci, își pierde treptat vitalitatea. Poarta otomană își exercită
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
autoritatea Marelui Postelnic, un fel de ministru al afacerilor externe, care între alte atribuții, se îngrijea și de corespondența Domnului, atât în interiorul țării, cât și cu străinătatea, fiind ajutat de vătafi și curieri. Misivele sosite de la Constantinopol erau transportate de curieri speciali, care făceau legătura între Galați și Iași, curierilor turci fiindu-le interzisă intrarea în țară.. Comerțul autohton devenind tot mai dependent de turci, își pierde treptat vitalitatea. Poarta otomană își exercită monopolul asupra comerțului extern al Moldovei. În secolul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
externe, care între alte atribuții, se îngrijea și de corespondența Domnului, atât în interiorul țării, cât și cu străinătatea, fiind ajutat de vătafi și curieri. Misivele sosite de la Constantinopol erau transportate de curieri speciali, care făceau legătura între Galați și Iași, curierilor turci fiindu-le interzisă intrarea în țară.. Comerțul autohton devenind tot mai dependent de turci, își pierde treptat vitalitatea. Poarta otomană își exercită monopolul asupra comerțului extern al Moldovei. În secolul al XVII-lea, serviciul poștal rămas tot sub autoritatea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Moldovei. În secolul al XVII-lea, serviciul poștal rămas tot sub autoritatea Marelui Postelnic, ajutat de mai mulți vătafi de călărași, capătă o nouă dezvoltare datorită atât problemelor administrative, fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași". Călărașii făceau legătura cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Viena și totodată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de mai mulți vătafi de călărași, capătă o nouă dezvoltare datorită atât problemelor administrative, fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași". Călărașii făceau legătura cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Viena și totodată asigurau tranzitul corespondențelor între diferite țări și curți. Călărașii din Rădăuți formau un corp de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dezvoltare datorită atât problemelor administrative, fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași". Călărașii făceau legătura cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Viena și totodată asigurau tranzitul corespondențelor între diferite țări și curți. Călărașii din Rădăuți formau un corp de trupă, menționați în documente, mai ales, începând cu sfârșitul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
misiunilor diplomatice în trecere prin Moldova și chiar în campanii. Cei din 1636, erau întrebuințați numai pentru trimiterea scrisorilor. Pe la începutul secolului al XVIII-lea, sunt pomeniți călărașii de Țarigrad, umblătorii de Hotin și de Soroca. Călărașii de Țarigrad sau curierii constantinopolitani știau bine limba turcă și la nevoie se deplasau la Constantinopol. „Îmblătorii” de Hotin și cei de Soroca sau curierii soroceni, erau trimiși la nevoie în Polonia și Rusia pentru transmiterea știrilor. Ei cunoșteau bine limba polonă și rusă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
secolului al XVIII-lea, sunt pomeniți călărașii de Țarigrad, umblătorii de Hotin și de Soroca. Călărașii de Țarigrad sau curierii constantinopolitani știau bine limba turcă și la nevoie se deplasau la Constantinopol. „Îmblătorii” de Hotin și cei de Soroca sau curierii soroceni, erau trimiși la nevoie în Polonia și Rusia pentru transmiterea știrilor. Ei cunoșteau bine limba polonă și rusă și ascultau de vătafi sau de mai marii lor. Starostele Ținutului Cernăuți, până la răpirea Bucovinei, avea la dispoziția sa umblători călări
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de olac, olacele și întreținerea cailor și a personalului, cădea tot în sarcina populației satelor și târgurilor, ca și înainte, cu excepția boierilor și funcționarilor, scutiți de această dare în natură. De caii și căruțele poștei, se foloseau deasemenea, trimișii și curierii străini, care circulau prin țară. Schimbul de corespondență între particulari se făcea ca în trecut, mai ales prin cărăuși, negustori etc., care prin îndeletnicirile lor erau obligați la călătorii dese. Cărăușii moldoveni sunt consemnați, de exemplu, în evidențele Liovului, încă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Cameniță". Tot în a doua jumătate a secolului al XVII-lea s-a creat pentru țăranii birnici o nouă obligație fiscală, "caii de menzil", "fânul de menzil". La menziluri se aflau caii și olacele necesare pentru a transporta mai departe curierii statului, funcționarii în misiune etc. și tot pe aici se scurgea o parte din corespondența particulară. Abuzurile în rechiziționarea de cai și căruțe sau furaje pentru nevoile poștei, au obligat un mare număr de țărani să părăsească satele așezate de-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]