5,324 matches
-
diverselor delicte cu violență În funcție de natura acestora și sexul victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale simple și grave și tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de viol (figura 5). Fig. 5. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Astfel, În cazul delictelor de omor, bărbații sunt victime Într-o proporție de 62
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale simple și grave și tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de viol (figura 5). Fig. 5. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Astfel, În cazul delictelor de omor, bărbații sunt victime Într-o proporție de 62,8%, iar femeile reprezintă doar 37,2%. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale simple și grave și tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de viol (figura 5). Fig. 5. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Astfel, În cazul delictelor de omor, bărbații sunt victime Într-o proporție de 62,8%, iar femeile reprezintă doar 37,2%. De asemenea, bărbații dețin ponderea covârșitoare În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
grave și tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de viol (figura 5). Fig. 5. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Astfel, În cazul delictelor de omor, bărbații sunt victime Într-o proporție de 62,8%, iar femeile reprezintă doar 37,2%. De asemenea, bărbații dețin ponderea covârșitoare În totalul victimelor cu vătămări corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și În delictele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delictelor de omor, bărbații sunt victime Într-o proporție de 62,8%, iar femeile reprezintă doar 37,2%. De asemenea, bărbații dețin ponderea covârșitoare În totalul victimelor cu vătămări corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și În delictele de tâlhărie (58,9%); În schimb, femeile sunt Într-o proporție de 90,0% victimele delictelor de viol. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
37,2%. De asemenea, bărbații dețin ponderea covârșitoare În totalul victimelor cu vătămări corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și În delictele de tâlhărie (58,9%); În schimb, femeile sunt Într-o proporție de 90,0% victimele delictelor de viol. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime Își aveau rezidența În mediul rural, mediu considerat, de regulă, ca fiind mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În totalul victimelor cu vătămări corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și În delictele de tâlhărie (58,9%); În schimb, femeile sunt Într-o proporție de 90,0% victimele delictelor de viol. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime Își aveau rezidența În mediul rural, mediu considerat, de regulă, ca fiind mai puțin ,,criminogen” și, implicit, ,,victimogen”, comparativ cu cel urban
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și În delictele de tâlhărie (58,9%); În schimb, femeile sunt Într-o proporție de 90,0% victimele delictelor de viol. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime Își aveau rezidența În mediul rural, mediu considerat, de regulă, ca fiind mai puțin ,,criminogen” și, implicit, ,,victimogen”, comparativ cu cel urban (figura 6). Fig. 6. Ponderea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime Își aveau rezidența În mediul rural, mediu considerat, de regulă, ca fiind mai puțin ,,criminogen” și, implicit, ,,victimogen”, comparativ cu cel urban (figura 6). Fig. 6. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Mediul rural deține ponderi superioare celui urban În privința victimelor delictelor de omor (65,7% față de 34,3%), viol (61,1% față de 38
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relevă că o mare parte dintre victime Își aveau rezidența În mediul rural, mediu considerat, de regulă, ca fiind mai puțin ,,criminogen” și, implicit, ,,victimogen”, comparativ cu cel urban (figura 6). Fig. 6. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Mediul rural deține ponderi superioare celui urban În privința victimelor delictelor de omor (65,7% față de 34,3%), viol (61,1% față de 38,9%) și vătămări corporale (58
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
implicit, ,,victimogen”, comparativ cu cel urban (figura 6). Fig. 6. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Mediul rural deține ponderi superioare celui urban În privința victimelor delictelor de omor (65,7% față de 34,3%), viol (61,1% față de 38,9%) și vătămări corporale (58,2% față de 41,8%), În timp ce mediul urban deține ponderea covârșitoare În privința numărului de victime ale unor acte de tâlhărie (74,0% victime În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
corporale (58,2% față de 41,8%), În timp ce mediul urban deține ponderea covârșitoare În privința numărului de victime ale unor acte de tâlhărie (74,0% victime În urban față de numai 26,0% victime În rural). Un indicator relevant care caracterizează starea victimelor delictelor cu violență Îl reprezintă consumul de alcool chiar de către victimă sau de către aceasta Împreună cu agresorul, În multe cazuri alcoolul reprezentând o condiție favorizantă a delictului, În sensul precipitării declanșării acesteia. Dacă În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență consumul de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
urban față de numai 26,0% victime În rural). Un indicator relevant care caracterizează starea victimelor delictelor cu violență Îl reprezintă consumul de alcool chiar de către victimă sau de către aceasta Împreună cu agresorul, În multe cazuri alcoolul reprezentând o condiție favorizantă a delictului, În sensul precipitării declanșării acesteia. Dacă În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență consumul de alcool era prezent Într-o proporție de aproximativ 10,0%, În cazul delictelor de omor proporția victimelor care au consumat alcool este destul de ridicată (figura
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care caracterizează starea victimelor delictelor cu violență Îl reprezintă consumul de alcool chiar de către victimă sau de către aceasta Împreună cu agresorul, În multe cazuri alcoolul reprezentând o condiție favorizantă a delictului, În sensul precipitării declanșării acesteia. Dacă În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență consumul de alcool era prezent Într-o proporție de aproximativ 10,0%, În cazul delictelor de omor proporția victimelor care au consumat alcool este destul de ridicată (figura 7). Fig. 7. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceasta Împreună cu agresorul, În multe cazuri alcoolul reprezentând o condiție favorizantă a delictului, În sensul precipitării declanșării acesteia. Dacă În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență consumul de alcool era prezent Într-o proporție de aproximativ 10,0%, În cazul delictelor de omor proporția victimelor care au consumat alcool este destul de ridicată (figura 7). Fig. 7. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și implicarea victimei În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dacă În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență consumul de alcool era prezent Într-o proporție de aproximativ 10,0%, În cazul delictelor de omor proporția victimelor care au consumat alcool este destul de ridicată (figura 7). Fig. 7. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și implicarea victimei În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși consumul de alcool nu poate fi considerat ca fiind o cauză a delictelor de omor, faptul că aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delicte cu violență consumul de alcool era prezent Într-o proporție de aproximativ 10,0%, În cazul delictelor de omor proporția victimelor care au consumat alcool este destul de ridicată (figura 7). Fig. 7. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și implicarea victimei În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși consumul de alcool nu poate fi considerat ca fiind o cauză a delictelor de omor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele omorurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
7). Fig. 7. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și implicarea victimei În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși consumul de alcool nu poate fi considerat ca fiind o cauză a delictelor de omor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele omorurilor sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că În privința acestui tip de delict, deosebit de grav, victima are și ea un rol În declanșarea agresiunii În urma consumului de alcool
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Prevenirea Criminalității). Deși consumul de alcool nu poate fi considerat ca fiind o cauză a delictelor de omor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele omorurilor sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că În privința acestui tip de delict, deosebit de grav, victima are și ea un rol În declanșarea agresiunii În urma consumului de alcool, fie singură, fie Împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști, teoreticieni și educatori ca fiind un mediu securizant
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre victimele omorurilor sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că În privința acestui tip de delict, deosebit de grav, victima are și ea un rol În declanșarea agresiunii În urma consumului de alcool, fie singură, fie Împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști, teoreticieni și educatori ca fiind un mediu securizant pentru indivizi, familia și mediul familial se confruntă, În ultima vreme, cu o recrudescență a unor forme diverse de violență și agresiune, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști, teoreticieni și educatori ca fiind un mediu securizant pentru indivizi, familia și mediul familial se confruntă, În ultima vreme, cu o recrudescență a unor forme diverse de violență și agresiune, inclusiv a unor delicte violente care au ca efect creșterea anuală a numărului de persoane victime ale violenței domestice. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), statisticile organelor de poliție relevă o creștere continuă a numărului de victime În urma comiterii asupra lor a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care au ca efect creșterea anuală a numărului de persoane victime ale violenței domestice. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), statisticile organelor de poliție relevă o creștere continuă a numărului de victime În urma comiterii asupra lor a unor delicte cu violență chiar În mediul intrafamilial (figura 8). Fig. 8. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). În perioada analizată, au fost Înregistrate un număr de 2 193 de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
domestice. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), statisticile organelor de poliție relevă o creștere continuă a numărului de victime În urma comiterii asupra lor a unor delicte cu violență chiar În mediul intrafamilial (figura 8). Fig. 8. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). În perioada analizată, au fost Înregistrate un număr de 2 193 de persoane care au devenit victime ale unor delicte comise cu violență În mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
8). Fig. 8. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). În perioada analizată, au fost Înregistrate un număr de 2 193 de persoane care au devenit victime ale unor delicte comise cu violență În mediul intrafamilial, ponderea acestora reprezentând 8,2% din totalul victimelor ce au avut de suferit În urma unor delicte cu violență. Spre deosebire de victimele delictelor cu violență din afara mediului familial, unde proporția dintre persoanele căsătorite și cele necăsătorite
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perioada analizată, au fost Înregistrate un număr de 2 193 de persoane care au devenit victime ale unor delicte comise cu violență În mediul intrafamilial, ponderea acestora reprezentând 8,2% din totalul victimelor ce au avut de suferit În urma unor delicte cu violență. Spre deosebire de victimele delictelor cu violență din afara mediului familial, unde proporția dintre persoanele căsătorite și cele necăsătorite era aproape identică, În cazul victimelor din mediul intrafamilial persoanele căsătorite dețin ponderea cea mai ridicată (58,5%), comparativ cu cea deținută
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]