5,208 matches
-
spectrul („Tontengeist”, „Ghost”, „Revenant”) care poate reveni pentru a tulbura somnul sau viața rudelor vii, pentru a le reproșa comportamentul sau pentru a le pedepsi neglijența, este ușor să ne imaginăm de ce este considerat un spirit rău. 4) Gallaxe "Galla" - demoni sumerieni cărora le corespund akkadienii Gallû. Sunt, de obicei, masculini. În mitul Coborârea lui Inanna/Iștarxe "Iștar" În Infernxe "Infern" acești demoni „nu cunosc nici hrană, nici apă (...), nu primesc ofrande și nu cunosc bucuriile sexuale”. Sunt niște demoni foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a le pedepsi neglijența, este ușor să ne imaginăm de ce este considerat un spirit rău. 4) Gallaxe "Galla" - demoni sumerieni cărora le corespund akkadienii Gallû. Sunt, de obicei, masculini. În mitul Coborârea lui Inanna/Iștarxe "Iștar" În Infernxe "Infern" acești demoni „nu cunosc nici hrană, nici apă (...), nu primesc ofrande și nu cunosc bucuriile sexuale”. Sunt niște demoni foarte violenți. 5) Iluxe "Ilu" lemnu - demon akkadian (sumeriană dingir-hul). Numele său Înseamnă „Zeuxe "Zeu" rău” și exprimă concret conceptul de demon. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Galla" - demoni sumerieni cărora le corespund akkadienii Gallû. Sunt, de obicei, masculini. În mitul Coborârea lui Inanna/Iștarxe "Iștar" În Infernxe "Infern" acești demoni „nu cunosc nici hrană, nici apă (...), nu primesc ofrande și nu cunosc bucuriile sexuale”. Sunt niște demoni foarte violenți. 5) Iluxe "Ilu" lemnu - demon akkadian (sumeriană dingir-hul). Numele său Înseamnă „Zeuxe "Zeu" rău” și exprimă concret conceptul de demon. Este masculin. 6) Lamaștuxe "Lamaștu" - demon feminin akkadian (sumeriana dDìm-mexe "dDìm-me"). Este o diavoliță care uneltește Împotriva gravidelor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Gallû. Sunt, de obicei, masculini. În mitul Coborârea lui Inanna/Iștarxe "Iștar" În Infernxe "Infern" acești demoni „nu cunosc nici hrană, nici apă (...), nu primesc ofrande și nu cunosc bucuriile sexuale”. Sunt niște demoni foarte violenți. 5) Iluxe "Ilu" lemnu - demon akkadian (sumeriană dingir-hul). Numele său Înseamnă „Zeuxe "Zeu" rău” și exprimă concret conceptul de demon. Este masculin. 6) Lamaștuxe "Lamaștu" - demon feminin akkadian (sumeriana dDìm-mexe "dDìm-me"). Este o diavoliță care uneltește Împotriva gravidelor și a nou-născuților. Este foarte temută, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acești demoni „nu cunosc nici hrană, nici apă (...), nu primesc ofrande și nu cunosc bucuriile sexuale”. Sunt niște demoni foarte violenți. 5) Iluxe "Ilu" lemnu - demon akkadian (sumeriană dingir-hul). Numele său Înseamnă „Zeuxe "Zeu" rău” și exprimă concret conceptul de demon. Este masculin. 6) Lamaștuxe "Lamaștu" - demon feminin akkadian (sumeriana dDìm-mexe "dDìm-me"). Este o diavoliță care uneltește Împotriva gravidelor și a nou-născuților. Este foarte temută, iar Împotriva ei se folosesc multe remedii, printre care și amulete, care o reprezintă cu cap
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nici apă (...), nu primesc ofrande și nu cunosc bucuriile sexuale”. Sunt niște demoni foarte violenți. 5) Iluxe "Ilu" lemnu - demon akkadian (sumeriană dingir-hul). Numele său Înseamnă „Zeuxe "Zeu" rău” și exprimă concret conceptul de demon. Este masculin. 6) Lamaștuxe "Lamaștu" - demon feminin akkadian (sumeriana dDìm-mexe "dDìm-me"). Este o diavoliță care uneltește Împotriva gravidelor și a nou-născuților. Este foarte temută, iar Împotriva ei se folosesc multe remedii, printre care și amulete, care o reprezintă cu cap de leu și sânii căzuți. 7
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sumeriana dDìm-mexe "dDìm-me"). Este o diavoliță care uneltește Împotriva gravidelor și a nou-născuților. Este foarte temută, iar Împotriva ei se folosesc multe remedii, printre care și amulete, care o reprezintă cu cap de leu și sânii căzuți. 7) Lilûxe "Lilû" - demon akkadian (sumerianul Lílxe "Líl"). Este masculin, dar există și o variantă feminină Lilștu (sumeriană, Ki-sikilxe "Ki-sikil"). Este un spirit al stepei, care nu are pace, fără o locuință fixă, care atacă femeile Însărcinate sau pe cele care alăptează. Împotriva lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o variantă feminină Lilștu (sumeriană, Ki-sikilxe "Ki-sikil"). Este un spirit al stepei, care nu are pace, fără o locuință fixă, care atacă femeile Însărcinate sau pe cele care alăptează. Împotriva lui Lilû și Lilștu existau descântece speciale. 8) Namtarxe "Namtar" - demon sumerian, Îi corespunde akkadianul Namtaruxe "Namtaru". Este masculin, iar numele său Înseamnă „Destinxe "Destin"”: În cazul său Însă, este vorba despre un destin funest, fiind principalul mesager și ministru al reginei infernului Ereșkigalxe "Ereșkigal". 9) Paz¿zuxe "Pazu>zu" - demon
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
demon sumerian, Îi corespunde akkadianul Namtaruxe "Namtaru". Este masculin, iar numele său Înseamnă „Destinxe "Destin"”: În cazul său Însă, este vorba despre un destin funest, fiind principalul mesager și ministru al reginei infernului Ereșkigalxe "Ereșkigal". 9) Paz¿zuxe "Pazu>zu" - demon akkadian fără corespondent sumerian. Este un demon masculin reprezentat cu patru aripi, aspect monstruos, coarne lungi, labe de leu și alte trăsături demoniace. Pe cât este de cumplit, pe atât este de temut. Uneori Însă apare ca duh protector. 10) R³biÌu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Este masculin, iar numele său Înseamnă „Destinxe "Destin"”: În cazul său Însă, este vorba despre un destin funest, fiind principalul mesager și ministru al reginei infernului Ereșkigalxe "Ereșkigal". 9) Paz¿zuxe "Pazu>zu" - demon akkadian fără corespondent sumerian. Este un demon masculin reprezentat cu patru aripi, aspect monstruos, coarne lungi, labe de leu și alte trăsături demoniace. Pe cât este de cumplit, pe atât este de temut. Uneori Însă apare ca duh protector. 10) R³biÌu - demon akkadian (sumerianul hul-dúb sau mașkimxe "mașkim
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
akkadian fără corespondent sumerian. Este un demon masculin reprezentat cu patru aripi, aspect monstruos, coarne lungi, labe de leu și alte trăsături demoniace. Pe cât este de cumplit, pe atât este de temut. Uneori Însă apare ca duh protector. 10) R³biÌu - demon akkadian (sumerianul hul-dúb sau mașkimxe "mașkim"). Este un demon masculin care, după cum o spune și numele, se ascunde pentru a spiona: acest lucru arată clar acțiunea sa subversivă și periculoasă. 11) Sibittixe "Sibitti" - demoni akkadieni (inim-bixe "inim-bi", În sumeriană), adică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu patru aripi, aspect monstruos, coarne lungi, labe de leu și alte trăsături demoniace. Pe cât este de cumplit, pe atât este de temut. Uneori Însă apare ca duh protector. 10) R³biÌu - demon akkadian (sumerianul hul-dúb sau mașkimxe "mașkim"). Este un demon masculin care, după cum o spune și numele, se ascunde pentru a spiona: acest lucru arată clar acțiunea sa subversivă și periculoasă. 11) Sibittixe "Sibitti" - demoni akkadieni (inim-bixe "inim-bi", În sumeriană), adică „cei Șapte”. Sunt un grup de ființe malefice, infernale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
apare ca duh protector. 10) R³biÌu - demon akkadian (sumerianul hul-dúb sau mașkimxe "mașkim"). Este un demon masculin care, după cum o spune și numele, se ascunde pentru a spiona: acest lucru arată clar acțiunea sa subversivă și periculoasă. 11) Sibittixe "Sibitti" - demoni akkadieni (inim-bixe "inim-bi", În sumeriană), adică „cei Șapte”. Sunt un grup de ființe malefice, infernale, colaboratori ai lui Ișumxe "Ișum", care, la rândul său, este colaborator al lui Erraxe "Erra" (Nergalxe "Nergal"), ajutându-l să semene nenorociri În Babilon. În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oamenilor, În jur de cinzeci de divinități, cum ar fi: Asarluhi/Mardukxe "Marduk", Assurxe "Assur", Damkinaxe "Damkina", Enlilxe "Enlil", Ea, Erraxe "Erra", Inanna/Iștarxe "Iștar", Nergalxe "Nergal", Ninurtaxe "Ninurta" etc. Numele de erou mai este dat și altor ființe divine (demoni, monștri etc.) sau unor grupuri de astfel de persoane. Dacă Înțelegem definiția eroului În modul În care este ea aplicată În accepția clasică - ființă semidivină (fiul al unui om și al unei divinități), căreia tradiția Îi atribuie fapte glorioase - și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
locuința de „dincolo” care le era destinată. Ajungerea În acest loc presupunea un drum lung și greu: Îndreptându-se spre occident, morții trebuiau să străbată un deșert cumplit, gol, care provoca foame și sete și era locuit de fiare și demoni agresivi; prin urmare, aveau nevoie de haine, sandale, burdufuri cu apă și merinde; ajungeau apoi la malurile Îngrozitoare ale râului Hubur (cf. En¿ma eliș, I, 133), pe care trebuiau să-l traverseze apelând la un barcagiu (pe nume ¾umut-tabal
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
practicată de vrăjitoare, vrăjitori și alte personaje asemănătoare (există diferiți termeni În acest sens): o magie În mod clar interzisă. Multe boli care trebuiau vindecate sau prevenite prin practică magică religioasă - În acest caz „magia albă” - erau atribuite spiritelor rele (demoni). Magia era numită În mod obișnuit kișpu(m) și era Încredințată preotului „descântător”, numit (w)³șipu(m). b) Descântecele (incantații, exorcisme) Riturile magice presupuneau acțiuni descrise și prescrise cu exactitate. Existau Însă și formule de rugăciune, numite „descântece” sau „incantație
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
personale 4 ori apartenența la un anumit grup permit identificarea. Din iconografia anatoliană nu lipsesc nici ființele compozite: l-am amintit deja pe zeul-spadă din camera B de la Yazilikaya; sfincșii plasați la porțile incintelor străjuite de ziduri (Boghazköy, Alaka Hüyük), demonii Înaripați cu funcție apotropaică, oameni-taur; oameni-munte etc. 4. PANTEONUL DE LA ¾ATTUȘA ȘI PANTEONURILE LOCALETC "4. PANTEONUL DE LA ¾ATTUȘA ȘI PANTEONURILE LOCALE" Înainte de constituirea statului hitit, Hattușaș a fost integrată Într-un sistem politic și cultural, bazat pe câteva centre mari
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu ne face să credem că nu existau divinități de sex masculin, chiar dacă identificarea lor rămâne problematică. O funcție cultuală trebuie să fi avut coloanele și copacii, frecvent reprezentați pe sigilii, În timp ce rămân fără răspuns așa-numitele „geniixe "genii"” sau „demoni” cretani, figuri antropomorfe cu cap de animal gravate pe sigilii. 3. DE LA MINOICI LA MICENIENITC "3. DE LA MINOICI LA MICENIENI" 1. Civilizația micenianătc "1. Civilizația miceniană" Fie că dezastrul din Thera le-a deschis sau nu grecilor mincenieni porțile civilizației
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din punct de vedere cantitativ miturilor ale căror protagoniști sunt zeii. Dacă Pindar, În I Olimpice (vv. 1-2), distingea Între zei, eroi și oameni, iar Platon, În Cratylos (397 C399 C), Îi așeza pe locul al treilea, după zei și demoni, dar Înaintea oamenilor, Hesiod (Munci și zile, 156-160) Îi considera hemitheoi, semizei. În periodizarea lui, aceștia urmau după stirpea de aur, din care și-au tras originea daimonesxe "daimones", după cea de argint și cea de bronz și precedau imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În pământ și dincolo de mormânt, care nu erau antropomorfizate și aveau aspect terifiant, adesea ambiguu În conotația lor sexuală: această străveche ambiguitate divină, de sex ca și de manifestare „concretă”, se va păstra pentru mult timp, nu numai În cercul „demonilor” care, În perioada istorică, alcătuiesc alaiul principalelor divinități etrusce, ci chiar În deus Etruriae princeps, acel Velqumnaxe "Velèumna"-Vortumnusxe "Vortumnus", zeu al sanctuarului federal al volsiniilor (Varro, De lingua latina, V, 46), pe care faimoasa descriere a lui Propertius (IV
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sexe (zei cosentes), fie, În sfârșit, asupra prezenței unor divinități „inferioare” (poate divinități „decăzute”) cu nume ca Geniixe "Genii", Favoresxe "Favores" sau Laresxe "Lares". În aceștia din urmă - ca și În nesigura caracterizare a „grupurilor de zeități” sau În prezența „demonilor” lumii infernale sau a cortegiului lui Turanxe "Turan"-Afroditaxe "Afrodita", desemnați cu numele de lasaxe "lasa", aflat poate În legătură cu cel latin de lar, urmat adesea de o specificare (de pildă, Lasa Vecuxe "Lasa Vecu"viaxe "Lasa Vecuvia", latinizată, așa cum vom
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
larixe "lari", mani și geniixe "genii", În mod verosimil cu funcții apropiate de cele imaginate pentru aceștia de romani. Și astfel, dacă Îi atribuim (așa cum este posibil pe plan lingvistic) numelui larilor latini un etimon etrusc (cf. etruscul lasaxe "lasa", „demon feminin”, Laris și Larq, pronume personale), am putea să Îl identificăm fără șovăire pe zeul Înarmat cu lance, Laranxe "Laran", despre care s-a vorbit mai sus, cu corespondentul etrusc al latinului Quirinusxe "Quirinus", strămoș colectiv (la Roma el era
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Hr. Etruria cunoaște, de exemplu, o multitudine de Caronixe "Caroni", cu desăvârșire necunoscută lumii grecești de la care ea a Împrumutat acest personaj. Așa cum ne Învață unele dintre cele mai semnificative morminte tarquiniene pictate, cum ar fi cele ale „Caronilor”, ale „Demonilor albaștri” și al „Cardinalului”, aceste ființe infernale posedă câteodată epitete diverse (Xarunxe "Xarun", Xarun cunculisxe "Xarun ÷un÷ulis", Xarun huqsxe "Xarun huès") și iconografii diferite - de pildă unele sunt Înaripate, altele nu - și, cu siguranță, au desfășurat În Hadesxe "Hades
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru ferecarea cu zăvoare mari a Închizătorii porților cetății, ceea ce demonstrează că, pentru etrusci, Caron nu este numai „cel care trece cu barca de pe un mal pe celălalt” (rol care Îi este totuși atribuit de iconografia funerară etruscă), ci și demonul neînduplecat ce Încuie pentru totdeauna În spatele defuncților intrarea În Hades. Acești Caroni se adaugă unei serii surprinzătoare de alte ființe infernale de origine indiscutabil locală, lase sau altele, Între care se remarcă Vanqxe "Vanè", un „Înger al morții”, deținător al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a", ființă monstruoasă cu aripi În formă de șarpe și cu cioc Încovoiat, avînd rolul de paznic al unor osândiți aparte. Asemănător cu ceea ce propovăduie textele orfice grecești, pentru etrusci călătoria prin adâncurile pământului era Într-adevăr pândită de acești demoni și plină de primejdii și de capcane; totuși, respectarea scrupuloasă a riturilor cuprinse În libri fatales și În libri Acherontici este În măsură să o facă mai ușoară și mai sigură. Însă la sfârșitul călătoriei, cel puțin privilegiaților elitei dominante
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]