11,536 matches
-
forme ale inteligenței, precum și aptitudini cognitive speciale. Astfel, Mc Kinnon descria două forme, și anume, inteligența verbală, la care cote mari au scriitorii, și inteligența spațială, descrisă ca o capacitate de a percepe și a opera cu aranjamente speciale, fațetă dezvoltată superior la arhitecți. Guilford, de asemenea, luând în considerare conținutul aptitudinilor, vorbește de patru tipuri de inteligență: concretă, simbolică, semantică și socială: 1. Inteligența concretă desemnează aptitudinile implicate în vehicularea informațiilor figurale (informațiile concrete percepute prin văz, auz, pipăit, care
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
stimulatoriu ridicat. Persoanele din această categorie au cel mai ridicat indice de creativitate și au deschidere spre multe domenii de activitate. 7. Tipul combinativ-fabulativ are la un nivel inferior capacitatea de a critica, iar funcția asociativ combinatorie îi este excesiv dezvoltată. Proiectele sale sunt în general, fanteziste, irealizabile. 8. Tipul combinativ-critic are în echilibru imaginația și gândirea de tip critic, acest echilibru fiind favorabil ideilor realiste și originale. 9. Tipul cumulativ-hipercritic are o funcție critică excesivă, și astfel, chiar dacă apar multe
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
pentru practician cel care învață sau cel care proiectează, organizează, controlează și evaluează calitatea și cantitatea învățării. În respectul diversității teoriilor învățării, al acceptării dificultății de a alege spre prezentare selectivă doar câteva teorii ale învățării frecvent întâlnite, practicate sau dezvoltate, sugerăm studiul atent al bibliografiei (Neacșu, Cristea, Negreț, Negovan precum și Hilgard și Bower, 1966 ). Esențializăm în tabelul ce urmează principalele modele și teorii aparținătoare, precum și autori sau exponenți (reprezentanți) ai domeniului. Menționăm că nu toate formulările sau denumirile unor teorii
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
presă, prin urmare rețelele de informatori erau hipertrofiate în raport cu serviciile din țările normale, supravegherea telefoanelor și interceptarea corespondenței se puteau face la discreția securiștilor, fără opreliști legale reale și sfidând Constituția, iar tehnica operativă, deși mai modestă decât în lumea dezvoltată, era exploatată la sânge. Între timp, am citit și eu interviul acela și, am impresia că, pentru situația de dinainte de 1989, cifrele și proporțiile pe care le amintește sunt ori cel puțin par plauzibile. Dacă are dreptate însă și în privința
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
la studii în străinătate. Universitățile au făcut și marea prostie de a înființa secții noi de la an la an, fără să își dea seama că multe nu mai funcționau. S-a mers pe o dezvoltare de tip societate socialistă multilateral dezvoltată: facem cît mai multe și cît mai diverse, în loc să vină și să spună că fac doar pe trei domenii, care să atingă vîrful. Și rezultatul este colaps, facem multe și proaste. Rezultatul: nu sîntem în top 500. (....) Agenda Lisabona, prin
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
universitățile americane atât de performante pentru că societatea americană este la fel! Liviu Antonesei: Societatea americană știe, în primul rând, că fără competiție și cunoaștere nu există dezvoltare, în nici o direcție. Să nu uităm că tot acolo sunt și cele mai dezvoltate cercetări legate de human capital, deci preocupate de rentabilitatea investiției în educație, indiferent dacă este vorba despre investițiile pe care le face statul, le fac firmele ori indivizii. De altfel, la începutul anilor '90, Gary Backer a luat premiul Nobel
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ca un mozaic format din grupări de fibre aparținând diferitor unități motorii. De obicei unitățile motorii se contractă și se relaxează pe rând. Cu cât o unitate motorie este mai mare (este compusă din mai multe fibre musculare), și forța dezvoltată va fi mai mare. Joncțiunea neuromusculară sau placa motorie este o formațiune anatomică specializată la nivelul căreia se realizează contactul dintre o fibră nervoasă motorie somatică și o fibră musculară striată sau o fibră nervoasă vegetativă și o fibră musculară
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este alcătuit din celule uninucleate, de dimensiuni reduse (20 50 µm lungime și 2 5 µm diametru). Fibra musculară netedă prezintă la nivelul sarcolemei niște structuri numite caveole, cu rol în creșterea suprafeței celulare, ce înlocuiesc tubii T, mai puțin dezvoltați decât la fibra musculară striată, un nucleu unic, aparat Golgi, reticul endoplasmic rugos, cu dezvoltare redusă, mitocondrii, filamente de actină și rare filamente de miozină, cu dispoziție neregulată. Între filamentele subțiri se găsesc filamente intermediare, desmina și vimentina. Corpii denși
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
reprezentată de tipul tonic, care nu este mult diferit de fibrele musculare primitive și chiar de cele netede. Cealaltă linie a apărut la vertebratele inferioare, în trecut; se bazează pe mecanisme mai costisitoare, ca impulsul propagat și pompa de calciu dezvoltată, care asigură o abilitate mare a producerii de energie și o mare velocitate funcțională, precum și pe o subordonare nervoasă dezvoltată. Aceste caractere definesc tipul tetanic, din ce în ce mai pronunțat filogenetic. Pentru evoluția funcției musculare studiile ontogenetice verifică unele supoziții ale studiilor filogenetice
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a apărut la vertebratele inferioare, în trecut; se bazează pe mecanisme mai costisitoare, ca impulsul propagat și pompa de calciu dezvoltată, care asigură o abilitate mare a producerii de energie și o mare velocitate funcțională, precum și pe o subordonare nervoasă dezvoltată. Aceste caractere definesc tipul tetanic, din ce în ce mai pronunțat filogenetic. Pentru evoluția funcției musculare studiile ontogenetice verifică unele supoziții ale studiilor filogenetice. Astfel, au fost puse în evidență numeroase modificări ale compoziției și metabolismului fibrei musculare produse începând din perioada embrionară până la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
poimâine etc). Scop: Fixarea reprezentărilor de timp - dimineață, prânz, seara - prin legare de acțiuni reprezentative, cotidiene: exersarea deprinderilor de exprimare corectă în propoziții. Sarcina didactică: Precizarea momentelor din timpul zilei în care se petrec diferite acțiuni și formularea de propoziții dezvoltate. 14 Reguli de joc: Copiii vor preciza momentul zilei în care se petrece o anumită acțiune - pe baza materialului ilustrativ. Formulează propoziții utilizând reperele de timp - dimineața, prânz, seara, în funcție de experiența de viață. Apoi, realizează un calendar al activităților zilnice
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
urm.). La început Ovidiu trebuie să fi avut intenția ca pornind de la origini răspândite peste tot să ajungă încetul cu încetul, urmărind marile etape ale istoriei poporului roman și evenimentele casei Fabia, până la epoca contemporană. Pe lângă diversele legende schițate, amintite, dezvoltate, legate de originea casei Fabia, pe care le-am trecut în revistă, Sulmonezul ne prezintă și alte pasaje importante pentru reprezentanții stirpei Fabia. Vrem să mai scoatem în evidență două elemente, după părerea noastră, foarte semnificative: primul îl constituie etimologia
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
nu se poate concentra într-o activitate, fie se manifestă printr-un "tic" gen bâțâiala din picior, jocul cu șuvița de păr și altele asemănătoare; toate acestea denotă neliniște, preocupare în legătură cu subiectul pe care urmează a-l discuta. Neavând încă dezvoltată încrederea de sine, le este greu să-și privească interlocutorul în ochi; adolescenții lupta adesea să stabilească un contact al privirii, în special cu adulții S-au constatat diferențe în privința unora dintre comportamentele nonverbale, în funcție de sex: zâmbetul și modul de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
antropologie medicală. În ultimii 20 de ani, această problematică a fost adresată autorităților, consiliilor și comitetelor care în prezent monitorizează, reglementează și fac recomandări privind noile tehnologii reproductive și genetice (NRGTs). Dezvoltarea rapidă a acestora este caracteristică mai ales țărilor dezvoltate economic, însă prin transferul rapid de tehnologie și informație NRGTs, acestea pot căpăta amploarea unui fenomen mondial. Ca și studiile altor autori, studiul nostru semnalează un decalaj între rapiditatea concretă a transferului tehnologic și asimilarea acestuia la nivel local ca
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
moral pentru reproducerea asistată, a cuplurilor căsătorite sau în uniune consensuală și vârsta potrivită pentru aceasta se fundamentează și pe aspecte sociale cu implicații asupra rutei de viață a copilului și nu numai. În România, ca și în alte țări dezvoltate, noile tehnologii reproductive au fost puse în practică înainte ca acestea să fi fost pe larg dezbătute, riscurile lor evaluate și înainte de a fi responsabil reglementate legislativ. Opinia respondenților poate fi o bază pentru colectarea de informații, planificarea și trasarea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
al treilea și al patrulea născut viu [39]. Vârsta minimă legală la căsătorie (vârsta nubilă), fiind de obicei diferită pe gen și variind de la o țară la alta, are importanță pentru fertilitate și pentru politica demografică. În general, în țările dezvoltate aceasta este mai mare, indicele de nupțialitate precoce fiind scăzut (Tabelul 111) Pentru România, se observă că în perioada 2000-2005 se amână vârsta căsătoriei atât pentru fete, cât și pentru băieți, în raport cu modelul cultural tradițional de nupțialitate, dar majoritatea persoanelor
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
globul. Cu începere din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca o consecință a industrializării, urbanizării, creșterii nivelului de trai și apoi a altor succese pe tărâmul ocrotirii sănătății, mortalitatea a început să coboare în țările considerate astăzi dezvoltate. Abia după un oarecare interval a fost antrenată și natalitatea într-o tendință descendentă. Între cele două războaie mondiale ambii indicatori tind să se stabilizeze și să evolueze paralel. 3. Scade natalitatea ca urmare a planificării familiale prin limitarea numărului
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
caracterizat prin reducerea natalității, care nu asigura pragul de înlocuire a generațiilor. A doua tranziție demografică se caracterizează printr-o relativă creștere a natalității (de exemplu, în Suedia se înregistrează tendința de creștere a familiilor cu 2-3 copii). Actualmente țările dezvoltate traversează ,,a doua tranziție demografică". Numărul mediu de copii pe femeie din 2004 identifică unele modele: * Model nordic Danemarca, Suedia, Finlanda 1,8; * Irlanda, cu media cea mai ridicată 2; Marea Britanie, vecină cu ea, doar 1,7; * Belgia, Olanda și
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
vecină cu ea, doar 1,7; * Belgia, Olanda și Luxemburg 1,7; * Sudul Portugalia, Spania, Italia, Grecia 1,3-1,4; * Germania, Austria 1,4; * Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia 1,2. Progresul economic și social nu este uniform între țările dezvoltate/slab dezvoltate, între urban/rural, între regiuni ale aceleiași țări, astfel încât și mortalitatea maternă este diferită. De exemplu, mortalitatea maternă medie este în țările dezvoltate de 13 decese la 100000 născuți vii, iar în țările slab dezvoltate este de aproape
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ea, doar 1,7; * Belgia, Olanda și Luxemburg 1,7; * Sudul Portugalia, Spania, Italia, Grecia 1,3-1,4; * Germania, Austria 1,4; * Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia 1,2. Progresul economic și social nu este uniform între țările dezvoltate/slab dezvoltate, între urban/rural, între regiuni ale aceleiași țări, astfel încât și mortalitatea maternă este diferită. De exemplu, mortalitatea maternă medie este în țările dezvoltate de 13 decese la 100000 născuți vii, iar în țările slab dezvoltate este de aproape 8 ori
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
uniform între țările dezvoltate/slab dezvoltate, între urban/rural, între regiuni ale aceleiași țări, astfel încât și mortalitatea maternă este diferită. De exemplu, mortalitatea maternă medie este în țările dezvoltate de 13 decese la 100000 născuți vii, iar în țările slab dezvoltate este de aproape 8 ori mai mare [38]. Primele 19 țări ca volum al populației în anul 2003 sunt prezentate în Tabelul 113. Așa cum se remarcă în Figura 81, distribuția populației nu este omogenă, marile aglomerări fiind prezente nu numai
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
înlocuire (2,2 copii). Figura 83. Evoluția ratelor specifice de fertilitate pe grupe de vârstă și rata totală de fertilitate între 1989-2004 Reducerea continuă a ratelor de naștere la adolescente (15-19 ani) este încurajatoare, fiind o țintă a multor țări dezvoltate. Legând conceptul de natalitate de cel de fertilitate, trebuie precizat că la femeile tinere se evidențiază o rată de fertilitate mai scăzută denumită ,,sterilitate a adolescentelor", cauzată de fecundabilitate. Se poate observă o creștere a vârstei medii la nașterea primului
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și macroculturale similare. Indiferent de epocă, standardele minimale, precum: accesul la hrană, îmbrăcăminte, locuință salubră, au influențat mortalitatea [6]. Reducerea bolilor infecțioase prin apariția antibioticelor a scăzut în general mortalitatea, însă inegalitățile se perpetuează ca urmare a diferențelor dintre țările dezvoltate și celelalte, ca urmare a politicilor sociale și sanitare. Este posibil ca această inegalitate de șanse în fața morții să se accentueze, având în vedere accesul limitat al indivizilor la mijloace de transport dotate și rapide în caz de urgență, la
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
87. Se remarcă gruparea țărilor în 5 zone: 1) Japonia, Suedia, Franța, Italia și Canada cu valori ale PIB și ale mortalității infantile invers proporționale comparabile; 2) Slovenia se detașează de țările est-europene, având rata mortalității infantile comparabilă cu țările dezvoltate, deși cu un PIB mai mic; 3) SUA cu rata mortalității infantile mai ridicată, deși cu cel mai mare PIB; 4) Ungaria și Polonia cu nivele similare relativ scăzute, dar sensibil mai ridicate decât zona a 5-a; 5) Bulgaria
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sunt Franța, Norvegia, Olanda prezintă o fertilitate peste media europeană. Conform datelor EUROSTAT, în anul 2005 rata medie de fertilitate în Europa a fost de 1,52, în Franța de 1,94, în țările nordice 1,8. Totodată, sunt țări dezvoltate din Europa unde se înregistrează rate de fertilitate mai mici decât media, cum sunt Italia (1,32), Grecia (1,28) și unele țări din vechiul bloc comunist: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia (1,2). Problema creșterii natalității prin măsuri forțate
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]