7,173 matches
-
mai multe. Și aflam! De tot hazul era în asemenea ocazii ambasadorul Chinei România fiind singura țară comunistă europeană reprezentată diplomatic la Santiago și China singura țară comunista asiatică! În 3000 de ani de imperiu nu se poate spune că diplomația chineză nu era de înaltă clasă și înalt rafinament, dar ambasadorul chinez de la Santiago parcă venea din altă parte. Ca reprezentant al unei mari puteri, care întotdeauna are în problemele mondiale o poziție interesantă, când apărea ambasadorul chinez la vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fost "întâlniți plimbându-se noaptea prin munți". Fiind convins că la acea oră și în acel loc nu puteau avea o întâlnire de afaceri, am explicat "Părții chiliene" că cei doi fuseseră într-o excursie și se "rătăciseră", gogoașă acceptată, "diplomații" fiind conduși la "reședință" de o patrulă a politicoasei poliții locale.) La despărțire, mi-au exprimat sincere mulțumiri și mi-au făcut un frumos cadou integrala simfoniilor lui Beethoven. Subțiri, băieții! Despre unele probleme ivite ulterior în raporturile Ambasadei cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Au fost multe și ocaziile în care ne simțeam bine împreună, la o aniversare, la o excursie în munți sau la ocean, la o partidă de pescuit sau seară de seară, la partide interminabile de tenis de masă. Însă în diplomație, profesie "subțire", unde te-ai aștepta ca totul să se deruleze cu zâmbetul pe buze și reverențe, loviturile "sub centură" sunt la ordinea zilei. Îmi amintesc în acest context de deviza "Congresului de pace de la Viena", de după războaiele napoleoniene, "Congresul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
sau cu trocul făcut în porturi (o sticlă de șampanie "Zarea" luată la noi cu 35 de lei se vindea la Viena cu 7 dolari). Pe motonavă erau și băieți cu ochii albaștri (între aceștia medicul, întâlnit după Revoluție printre diplomații romani din SUA!), iar alți ochi de aceeași plăcută culoare pândeau la Cernavodă și Constanța (orchestrele fiind asigurate de ONT Litoral). Dacă "hartiștii" nu dădeau "darul" erau săltați cu tot cu "agoniseală" și eu eram anunțat de la Constanța: "A plecat motonava spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cele ce urmează, cât de "cârpaci" erau meseriașii cu ochi albaștri. Așa cum am menționat, m-am ocupat, la MAE, câțiva ani cu însoțirea ziariștilor străini, invitați ai MAE sau care veneau cu delegațiile la nivel înalt. În perioada respectivă după diplomații străini, ziariștii străini care veneau în România erau cele mai bine păzite, urmărite și controlate persoane. Având în vedere necesitatea deținerii unei vize de intrare în România, ziaristul respectiv trebuia să se prezinte la Consulatul ambasadei noastre la Viena în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
43 de ani "în câmpul muncii", am fost onorat cu alegerea mea ca vicepreședinte al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră, devenind și autor a 6 cărți și al unor articole publicate în cele 4 volume ale seriei "Pagini din diplomația României". În 2008, la cererea expresă a conducerii MAE, deși eram pensionar din 2005, am fost solicitat să preiau, pentru un an, conducerea Ambasadei României de la Havana, fiind considerat "specialist" în problematica Americii Latine. Nu mai doream să am de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
doream să am de-a face cu "noul Minister" și cu "noii diplomați" (sigur și cu noii "cooperatori"), dar cei care mă solicitau, ministrul și directorul Direcției America Latină, îmi erau vechi tovarăși "de luptă" dintr-o perioadă de aur a diplomației românești, iar motivul invocat era că "niciunul din actualii diplomați nu acceptă să meargă în Cuba" (se pare că de prin 2005 noii diplomați aveau atitudini de domnișoare de pension, neacceptând în străinătate decât posturi în spațiile UE și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
carte? Pentru mine, om la locul lui de când mă știu, corect și responsabil, cu o carieră care m-a dus la cele mai înalte funcții diplomatice, dobândite prin strădanie, profesionalism și atașament țării, profund credincios profesiei de excelență care este diplomația, cartea aceasta este și o spovedanie, o împărtășanie, un act de curățire morală și spirituală pe care l-am crezut necesar. Mai este și un "memento" adresat foștilor mei colegi diplomați, unii implicați, mai mult sau mai puțin, în "păienjenișurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
lipsindu ne de un aliat de nădejde, care ne aproviziona armata noastră cu cele necesare și au destrămat alianța „Mica înțelegere”, fiind punctul nostru în susținerea politicii externe românești împotriva revizionismului. România a încercat o înțelegere cu Uniunea Sovietică prin diplomația primministrului Armand Călinescu, dar fără succes, din cauza lipsei de sinceritate a partenerilor cu care s-a stat de vorbă și încheierea Tratatului de neagresiune, cu anexe secrete, dintre Germania și Uniunea .. Sovietică, care ne-a lovit profund prin izolarea politică
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
explicat că U.S. caută soluția cea mai bună ca Londra și Washington să recunoască guvernul Groza. Regele cu calmul său a tot pus fel de fel de întrebări și a cerut o mai largă cooperare cu oameni politici consacrați în diplomație. Din primăvara anului 1946 relațiile dintre Casa Regală și sovieticii au tot slăbit. La recomandarea Moscovei, regele l-a onorat pe Petru Groza cu o înaltă distincție românească. De la Moscova a fost adus la București mareșalul Antonescu pentru a fi
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lipsindu ne de un aliat de nădejde, care ne aproviziona armata noastră cu cele necesare și au destrămat alianța „Mica înțelegere”, fiind punctul nostru în susținerea politicii externe românești împotriva revizionismului. România a încercat o înțelegere cu Uniunea Sovietică prin diplomația primministrului Armand Călinescu, dar fără succes, din cauza lipsei de sinceritate a partenerilor cu care s-a stat de vorbă și încheierea Tratatului de neagresiune, cu anexe secrete, dintre Germania și Uniunea .. Sovietică, care ne-a lovit profund prin izolarea politică
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
explicat că U.S. caută soluția cea mai bună ca Londra și Washington să recunoască guvernul Groza. Regele cu calmul său a tot pus fel de fel de întrebări și a cerut o mai largă cooperare cu oameni politici consacrați în diplomație. Din primăvara anului 1946 relațiile dintre Casa Regală și sovieticii au tot slăbit. La recomandarea Moscovei, regele l-a onorat pe Petru Groza cu o înaltă distincție românească. De la Moscova a fost adus la București mareșalul Antonescu pentru a fi
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Paris (mai 1866 - iunie 1867), devenind șeful acesteia, În urma retragerii lui Ion Bălăceanu (1867). În calitatea sa de secretar, apoi de șef al Agenției Române din Paris, Carp a intrat În contact cu cercurile oficiale franceze, dar și cu reprezentanții diplomației străine, căutând În diferite ocazii să prezinte trecutul și aspirațiile românilor. Reîntors În țară, a fost ales deputat din partea conservatorilor. A criticat guvernul pentru politica lui filorusă, văzând În Rusia un pericol iminent pentru statul român, considerând că izbânda politicii
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
În legătură cu regimul poliției fluviale pe Dunăre, ocazie cu care a avut mai multe Întrevederi cu contele Kalnoky și cu prințul Reuss ambasadorul german la Viena. În același timp, a acționat pentru Încheierea alianței cu Puterile Centrale, purtând tratative cu reprezentanții diplomației germane și austro- ungare, din dorința de a scoate România din sfera de influență a Rusiei, motivând tratamentul de care se „bucurase” aceasta din partea puterii țariste după terminarea războiului, drept "recompensă" pentru ajutorul dat la Plevna. În cadrul Întâlnirii cu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
I Petre P. Carp și orientarea politicii externe a României În anii 1870 - 1871 1. Activitatea politică și diplomatică În timpul războiului franco-prusac (1870-1871) De-a lungul carierei sale, aproape 50 de ani, Petre P. Carp a ocupat diferite funcții În diplomație, Într-o perioadă În care România trecea printr-o serie de prefaceri economice, sociale și mai ales politice. A ocupat funcția de secretar al agenției diplomatice române din Paris (mai 1866 - iunie 1867), agent diplomatic la Viena și Berlin (martie
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de o „inteligență metalică”. Alături de aceasta el era un bun cunoscător al culturii germane, având numeroase relații atât la Viena cât și la Berlin, o oarecare experiență politică, atuuri care-l indicau pentru unul dintre cele mai dificile posturi ale diplomației române. S-a impus cu repeziciune În cadrul corpului diplomatic din capitala Austriei datorită personalității sale deosebite, raportând la 13/26 iunie 1871 că ambasadorul Turciei l-a invitat personal la banchetul oferit cu prilejul aniversării urcării pe tron a sultanului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de Austro-Ungaria, datorită alianței Încheiată de cele două În 1879. O apropiere de Puterile Centrale era favorizată de importanți factori politici. În linii generale, opinia publică era ostilă și atitudinea ei nu putea fi neglijată, dar cum În condițiile unei diplomații secrete, deciziile erau luate de un număr mic de persoane, un rol important Îl juca atitudinea oamenilor politici. Unii dintre ei erau adepții apropierii de Puterile Centrale, În frunte cu Însuși Carol I care, fiind „un bun prusac și un
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
violență de C.A. Rosetti și chiar de unii conservatori, care l-au criticat pentru că Își permisese să traseze linia viitoarei politicii externe fără a consulta comitetul și partidul. Apropierea României de Puterile Centrale nu a fost doar rezultatul acțiunii diplomației românești așa cum s-a susținut, deoarece realizarea unei alianțe nu poate fi decât rezultatul unei acțiuni bilaterale. Creatorul Triplei Alianțe, Bismarck, a afișat de mai multe ori o atitudine de desconsiderare la adresa popoarelor din sud-estul Europei, după cum a manifestat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
desconsiderare la adresa popoarelor din sud-estul Europei, după cum a manifestat o evidentă duritate față de România În perioada imediat următoare cuceririi independenței. Dar, importanța pe plan internațional a noului stat independent de la Dunăre l-a determinat să-și modifice poziția, sfătuind diplomația vieneză, Încă din 1880, să-i acorde o mai mare atenție și să acționeze pentru o apropiere de aceasta, criticând În mai multe rânduri tonul adoptat de guvernul austro-ungar față de România, fiind conștient de existența unei competiții pentru atragerea ei
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
față de România, fiind conștient de existența unei competiții pentru atragerea ei de partea Austro-Ungariei sau Rusiei, cea din urmă putând promite Transilvania ca element esențial al strategiei naționale românești. Inițiativa apropierii României de Austro-Ungaria a găsit un ecou favorabil În cadrul diplomației austro-ungare, mai ales că aceasta urma să fie principala beneficiară a unei asemenea alianțe. Revenind la partea românească, este de recunoscut rolul jucat de Petre P. Carp În semnarea tratatului de alianță, acesta plasându-se pe aceleași poziții cu Titu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
săi despre cuvântările rostite la Iași și Întreba dacă era cazul să se adreseze ministrului de externe D.A. Sturdza, pentru explicații. Cuvântarea lui Grădișteanu - rostită În cadrul unei manifestări oficiale, a stârnit o vie reacție, mai Întâi a presei, apoi a diplomației din Austro-Ungaria, aducând relațiile româno-austro-ungare În pragul unei grave rupturi. Ceea ce atârna foarte greu era amenințarea directă a Germaniei lui Bismarck transmisă lui Brătianu de ministrul german la București, Anton Fr. Saurma, la 26 iunie 1883, care sublinia faptul că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
aceasta. Deoarece la sfârșitul lui ianuarie 1890 se punea problema Înlocuirii cabinetului, Goluchowski și Bülow au Încercat să-l determine pe Carp să accepte un portofoliu, reușind să mențină guvernul Manu-Lahovari, fapt care a fost perceput ca un succes al diplomației austro-germane. Inițiativa reînnoirii tratatului a aparținut diplomației austro-ungare. Goluchowski propunea drept soluții: fie intrarea În minister a lui Carp (care era un vechi prieten al diplomatului austriac), fie informarea lui Manu și Lahovari În legătură cu existența tratatului. Regele era de părere
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
se punea problema Înlocuirii cabinetului, Goluchowski și Bülow au Încercat să-l determine pe Carp să accepte un portofoliu, reușind să mențină guvernul Manu-Lahovari, fapt care a fost perceput ca un succes al diplomației austro-germane. Inițiativa reînnoirii tratatului a aparținut diplomației austro-ungare. Goluchowski propunea drept soluții: fie intrarea În minister a lui Carp (care era un vechi prieten al diplomatului austriac), fie informarea lui Manu și Lahovari În legătură cu existența tratatului. Regele era de părere că o Înnoire a tratatului nu se
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Început ca el să fie public, dar s- a lovit de „rezistența” regelui. Publicarea tratatului ar fi provocat nu numai o puternică reacție a opiniei publice românești, ci ar fi oferit și posibilitatea unei acțiuni mai puternice de influențare pentru diplomația rusă și franceză. La Începutul secolului XX, păstrarea alianței cu Puterile Centrale a fost facilitată de faptul că la conducerea guvernului s-au aflat pe rând, doi convinși partizani ai ei: Petre P. Carp și D.A. Sturdza. Primul, apropiat de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a fost facilitată de faptul că la conducerea guvernului s-au aflat pe rând, doi convinși partizani ai ei: Petre P. Carp și D.A. Sturdza. Primul, apropiat de Goluchowski și Bülow, s-a bucurat de o deosebită simpatie din partea diplomației austroungare. În cursul unei călătorii pe care a făcut-o la Viena și Berlin În ianuarie 1901, a fost tratat cu foarte multă atenție. Cu acest prilej, Carp a făcut o declarație care avea să determine numeroase comentarii. Spunând că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]