5,181 matches
-
În plus, a trebuit să facă față unui mare număr de refugiați din zonele cedate (Ungariei), în condițiile în care orașul și locuitorii nu erau suficient de înstăriți. Cu toate acestea, în oraș existau comercianți, mici meseriași, cca. 236 funcționari, dispensar, spital precum și instituții publice: prefectura, primăria, judecătoria mixtă, comisariatul de poliție, percepția fiscală, garda financiară, ocolul silvic, oficiul PTT, spitalul de stat, gara CFR, regimentul 35 artilerie, biserici, școli. În oraș mai funcționau o sală de teatru, cinematograf, hotel, cămin
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
în campionatul județean. Trebuie amintit ajutorul acordat echipei de primarul de atunci Vasile Codreanu și secretarul său, Florian Dacin. (Începuturile fotbalului beiușean - Autor: Viorel Codreanu) 7 cabinete medicale de familie, 11 cabinete medicale de specialitate, 10 cabinete medicale stomatologice, 4 dispensare medicale școlare, 8 farmacii, Centrul de zi ” Surorile Minime” - privat, Orfelinatul “Casa Iosif” - privat, Centrul de plasament “Casa Arc”, "Centrul de zi CIRESARII" care are in grija si cantina sociala a orasului.
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
Clinic Județean, Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" cu cea mai mare secție de pediatrie din județ, Spitalul Militar, Spitalul Clinic de Neurologie și Psihiatrie, primele două dispunând și de servicii de urgență. Pe lângă spitalele de stat sunt autorizate multe dispensare și cabinete medicale, un centru de recoltare și conservare a sângelui, Serviciul de Ambulanță, Spitalul și Centrul de Diagnostic și Tratament "Pelican", Spitalul "Arsmed", etc. Policlinicile și farmaciile întregesc sistemul sanitar local, iar multe dintre ele au programe permanente. Un
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
a căror înființare și-au adus o contribuție hotărâtoare personalități marcante ale vieții medicale gorjene, dintre care pot fi amintiți: dr. Alinescu, dr. Urbeanu și dr. Nicolae Hasnaș. La începutul anului 2002 în Gorj funcționau 7 unități spitalicești, 31 de dispensare madicale, o policlinică, 11 farmacii, 4 centre de sănătate și un sanatoriu TBC. Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, județul Gorj se află într-o poziție mai puțin favorabilă. Studiile și analizele regionale din ultimii ani plasează
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
câștigarea întrecerii socialiste pe ramură minieră, (1950 ) întreprinderea a avut șansa de a fi dotată cu mai multe mijloace fixe și mobile. În primul rând s-au construit mai multe clădiri de importanta majoră, cum ar fi: birourile noi cu dispensar si baia pentru mineri. Dispensarul a fost dotat printre altele cu cel mai nou aparat Roentgen și dispunea de saloane pentru bolnavii internați. În continuare s-a construit, cantina, școala cu clasele I-IV, un magazin alimentar, măcelărie, magazin mixt
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
minieră, (1950 ) întreprinderea a avut șansa de a fi dotată cu mai multe mijloace fixe și mobile. În primul rând s-au construit mai multe clădiri de importanta majoră, cum ar fi: birourile noi cu dispensar si baia pentru mineri. Dispensarul a fost dotat printre altele cu cel mai nou aparat Roentgen și dispunea de saloane pentru bolnavii internați. În continuare s-a construit, cantina, școala cu clasele I-IV, un magazin alimentar, măcelărie, magazin mixt, o cazarma (viitorul cinematograf , o
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
confesională. Localitatea dispune de 15 instituții de învățământ: 2 licee, 6 școli și 7 grădinițe, dar și de o casă de cultură, o bibliotecă și 4 baze sportive. Instituțiile medicale care deservesc orașul Titu sunt reprezentate de o policlinică, un dispensar TBC și 3 farmacii.
Titu () [Corola-website/Science/297073_a_298402]
-
malul stâng al Dâmboviței. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (datând din 1841) din satul Aprozi; și (1827) din lunca Argeșului (zona localității componente Budești). Localitatea dispune de Spitalul Orășănesc cu regim ambulatoriu. De asemenea, orașul are și dispensar cât și cabinet stomatologic, o grădiniță și un grup școlar.
Budești () [Corola-website/Science/297084_a_298413]
-
un protopopiat ortodox. De asemenea orașul dispune de gară, primărie, prefectura, judecătorie de ocol, percepție fiscală, serviciu sanitar, serviciu veterinar, notar public, poliție, oficiu poștal, oficiu telefonic. În Siret mai funcționează o societate agricolă și o societatea apicola, spitalul comunal, dispensarul „Principele Mircea”, casa de asigurări sociale, filiala „Crucea Roșie”, Societatea doamnelor izraelite, Societatea doamnelor germane, o societate de binefacere evreiască. Între anii 1934-1936 este construită Biserică evanghelica, care funcționează și în prezent, dar că biserică ortodoxă deoarece nu mai există
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
în 1922 fiind construit de Societatea „Petroșani”. Principele Mircea a fost cel de-al șaselea copil al Reginei Maria și s-a născut în ianuarie 1913. A căzut pradă febrei tifoide, iar în memoria acestui copil petroșănenii au numit acest dispensar „Principele Mircea”. Biserica Unitariană: În perioada 1924-1928 se construiește biserica unitariană. Universitatea din Petroșani: În anul 1948 ia ființă Institutul Cărbunelui, citadelă a învățământului miner din România devenit ulterior Institutul de Mine, și în ultimii ani, Universitatea din Petroșani. Institutul
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Cultură “Victor Vasilescu” cu o capacitate de 200 de locuri (unde în trecut a existat și un cinematograf), Grupul Școlar “Tomșa Vodă” (fostul Liceu Teoretic Solca), biblioteca orășenească “Ilie E. Torouțiu” cu peste 25.000 de volume, Ocolul Silvic Solca, dispensarul medical urban și dispensarul veterinar, o unitate de pompieri (ISU Solca), poliția orășenească, oficiul poștal, stadionul “23 August”, o grădiniță, o fabrică de pâine, mici unități economice și comerciale. Orașul este dispus în funcție de cele două căi rutiere principale care îl
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
o capacitate de 200 de locuri (unde în trecut a existat și un cinematograf), Grupul Școlar “Tomșa Vodă” (fostul Liceu Teoretic Solca), biblioteca orășenească “Ilie E. Torouțiu” cu peste 25.000 de volume, Ocolul Silvic Solca, dispensarul medical urban și dispensarul veterinar, o unitate de pompieri (ISU Solca), poliția orășenească, oficiul poștal, stadionul “23 August”, o grădiniță, o fabrică de pâine, mici unități economice și comerciale. Orașul este dispus în funcție de cele două căi rutiere principale care îl străbat: strada Republicii, de la
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
-se entuziasmat de progresul comunismului în România, este categorisit drept element dușmănos regimului și este exclus din căminul studențesc, fiind silit să trăiască din expediente. După Examenul de Stat în 1953 face un stagiu de trei ani ca medic la Dispensarul Carboniferei din Filipeștii de Pădure, pentru ca în 1956 să devină medic secundar prin concurs, alegând Clinica de Neurologie de la Spitalul Central a Institutului de Neurologie al Academiei Române, sub conducerea lui Arthur Kreindler. Experiența clinică și-o dobândește sub îndrumarea directă
Ion N. Petrovici () [Corola-website/Science/297470_a_298799]
-
bulgari (50.30%), 3.108 găgăuzi (47.33%), 81 români (1.23%), 52 ruși (0.79%), 7 evrei, 6 greci și 1 armean. În perioada cât s-a aflat sub administrație românească, în sat au funcționat un spital de stat, dispensar medical, un oficiu PTT de stat, un oficiu telefonic și un cămin cultural al Fundației Culturale Regale "Principele Carol" . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie
Cubei, Bolgrad () [Corola-website/Science/318303_a_319632]
-
activează în domeniile viticulturii, legumiculturii și pomilor fructiferi. Fermele agricole cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui etc. În Curciu funcționează o școală generală de grad III, o grădiniță, un cămin cultural, 3 biblioteci, 2 stadioane, 2 mori, 2 brutării, o farmacie, un dispensar, o biserică și un muzeu. La căminul cultural își desfășoară activitatea mai multe grupuri artistice: muzică populară, dansuri populare, cor, orchestră, teatru. În sat au avut loc concerte și festivaluri. În 1995, a avut loc un mare festival - Festivalul Internațional
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. În 1964 a fost construit căminul cultural cu 640 de locuri. În 1967, s-a construit clădirea nouă a școlii, în 1975 o grădiniță și apoi un dispensar, magazine și baruri. În anii '80 ai secolului al XX-lea s-a realizat un baraj care să protejeze satul de inundații. Începând din anul 1991, satul Doluchioi face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În
Doluchioi, Ismail () [Corola-website/Science/318375_a_319704]
-
, județul Alba, cu hramul ”Sf.Petru”, care figura pe lista monumentelor istorice cu , nu mai există. Din păcate, lista nu este actualizată. Biserica, care se afla lângă dispensarul din localitate, s-a ”hulit” după cum spun localnicii (adică s-a dărâmat) în urmă cu câțiva ani. Din vechea biserică de lemn, care data din 1707, nu a mai rămas nimic. Avându-și originea în Gârbova de Sus, Alba, biserica
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.034 locuitori, preponderent ucraineni. Locuitorii satului Lichtental se ocupă în principal cu agricultura. În sat există o Casă de Cultură, cu o sală cu 300 de locuri, două biblioteci, un dispensar, o grădiniță, cinci magazine, un oficiu poștal și o agenție bancară. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Lichtental era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%), găgăuză (%) și bulgară (%).
Lichtental, Sărata () [Corola-website/Science/318592_a_319921]
-
se ocupă în principal cu agricultura și cu creșterea oilor. De asemenea, funcționează un combinat vinicol, o moară și o fabrică de cherestea. În sat există o Casă de Cultură, cu o sală cu 360 de locuri, două biblioteci, un dispensar, o grădiniță, cinci magazine, un oficiu poștal și o agenție bancară. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Faraoani era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și ucraineană (%).
Faraoani, Sărata () [Corola-website/Science/318593_a_319922]
-
denumire, Marta Breabăn scria următoarele în jurnalul său: "„Se numea Stelian Popescu fiindcă directorul ziarului" Universul "de pe atunci era născut în această comună, tatăl lui fiind preot aici. În satul lui natal, Stelian Popescu a făcut biserică, școală, primărie și dispensar. Biserica a fost pictată de pictorul Norocea după modelul Curții de Argeș.”" Stelian Popescu a avut o casă în București, pe strada Dionisie Lupu (astăzi Tudor Arghezi) nr.10 bis, ridicată în 1911 după planurile arhitectului Paul Smărăndescu. Stelian Popescu
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
să participe la înmormântare. Chiar și atunci, ea nu l-a iertat. Alexandra a devenit călugăriță și a luat numele de "Sora Anastasia" în timp ce soțul ei încă trăia. A fondat o mănăstire de maici cu propriile sale spitale, aziluri și dispensar pentru a oferi tratament gratuit pentru săraci. Și-a dedicat viața locului ei de muncă, care a fost întotdeauna prioritate ei. A rămas aproape de fii ei, care au stat de partea ei când familia s-a despărțit. A fost în
Marea Ducesă Alexandra Petrovna () [Corola-website/Science/321413_a_322742]
-
dintr-o pădure tocmai pentru a nu-i vedea trăind în mare sărăcie. Pe copiii silitori îi trimitea pe banii lui la școli pentru a învăța o meserie. S-a implicat în viața satului: a construit o școală și un dispensar medical și a adus preot, cântăreț, învățători și medic. În vara anului 1905, pe când era retras din activitatea politică, P.P. Carp a reclădit conacul, adăugând un al doilea etaj peste cele două nivele existente , cu o terasă mare de unde se
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
celui de-Al Doilea Război Mondial. A îndrăgit activitățile fizice fiind campion de copii la natație și jucător de hochei pe gheață. După absolvirea facultății, în 1949, Gheorghe Plăcințeanu a lucrat o periodă scurtă de timp (1949) ca medic la Dispensarul fabricii „Muncitorul” din Cristian, după care a fost transferat la 1 august 1949 ca medic secundar la Secția de Ortopedie a Spitalului nr. 7 din Orașul Stalin (Brașov). De la data de 4 martie 1950 a activat ca medic specialist ortoped
Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu () [Corola-website/Science/316392_a_317721]
-
Muncitorul” din Cristian, după care a fost transferat la 1 august 1949 ca medic secundar la Secția de Ortopedie a Spitalului nr. 7 din Orașul Stalin (Brașov). De la data de 4 martie 1950 a activat ca medic specialist ortoped la Dispensarul „Steagul Roșu”. Se transferă la București și din 20 mai 1951 este medic secundar la Clinica de Ortopedie a Spitalului Colentina, medic consultant la Spitalul Colentina, Clinica de Ortopedie (între 1 noiembrie 1953 - 1 ianuarie 1955), medic consultant la Clinica
Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu () [Corola-website/Science/316392_a_317721]
-
fiind influențată de drumurile ce duceau de la Iași la Soroca sau Cernăuți și Hotin. În 1794 se edifică Catedrala Sf. Nicolae - cea ai veche clădire din Bălți. În 1872 a fost deschis spitalul zemstvei de 120 de locuri, apoi și dispensarul județean, o maternitate, un sanatoriu. Pe această arteră erau, chiar în centrul orașului, trei tipografii, teatrul de lemn, clădirea închisorii (prezentă și acum). În decembrie 1904 a avut loc sfințirea capelei pe lângă păușcărie În perioada interbelică pe această stradă principală
Strada Ștefan cel Mare din Bălți () [Corola-website/Science/323799_a_325128]