5,812 matches
-
mai tîrziu", crezând că vremea aceea nu era a simboliștilor, iar revista și-o numea a "celorlalți", având impresia că locul era ocupat de alții. Ca amator, oricine are dreptul să guste ce-i place și să arunce restul cu dispreț. Ca cercetător - hai să zicem cuvântul cel mare: ca om de știință -, nimene nu poate face abstracție de nici o manifestare literară, pentru că orice școală sau curent e un fenomen tot atât de real și de legitim ca oricare altul. Domnișoara care se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vătăvismului și a crîș-mărismului țărănist, am adus cele mai mari elogii dlui Sadoveanu. Vremea mi-a dat dreptate: astăzi dl Sadoveanu este primul scriitor român necontestat aproape de nimene. În fața țărănismuli literar, care parodia și caricaturiza țărănia, bădărăniza literatura și arăta dispreț culturii și literaturii străine, stătea "poezia nouă", care parodia și caricaturiza artificialismul parizian și repudia elementul național. Această poezie era veche, căci începuse cu Macedonski încă de pe la 1880. Cuvântul acesta: "nou" nu e o noțiune cronologică, de aceea Macedonski, mort
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și suflet- Cultura Națională", București, 1994, p. 149. Spiritul critic în cultura românească, opera lui Ibrăileanu, este o carte scrisă cu vervă sclipitoare, cuprinzând întîia reabilitare de răsunet adusă literaturii de la 1848. Ea repară nedreptatea care se făcuse acestei literaturi, disprețul interesat cu care o acoperise junimismul. Oricât ar fi de discutabilă schema volumului, oricât am găsi aici concesii față de liberalismul burghez, el marchează un moment de seamă în luptele de idei de la noi (...) Scrierea lui Ibrăileanu rămâne o pledoarie strălucită
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
el erau obligat să conviețuiască! Alte izvoare scriu despre arimaspi, că purtau pe cap o bentiță sau cerc nu prea lat din aur, ce avea fixat în dreptul frunții o piatră prețioasă sau o figurină din același metal și de aici disprețul poeților greci care au satirizat obiceiul arimaspilor, scriind despre ei că poartă un ochi în frunte. La vechii slavi răsăriteni și baltici care au practicat religia geților pînă prin secolul Xl, dar fiind adaptată la limba și obiceiurile lor, zeul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
spus că este o cloșcă dintr-un basm românesc dar care nu ne aparține, adică să ne băsmuiască ei toată istoria veche! Faptul că au numit mai tîrziu acest tezaur ,,Cloșca cu puii de aur” este încă o dovadă a disprețului pe care l-au arătat din totdeauna pentru adevărata istorie și cultură strămoșească ce le stă în cap precum jarul pe limbă! Scandalos este faptul că istoricii și arheologii nu suflă un cuvînt despre imaginile existente pe tava rotun- dă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
323 î.e.n. și împărțirea imperiului între diadohi. Toate rudele lui Alexandru au fost măcelărite iar geții, besii și bastarnii au fost puși sub ascuțișul săbiilor. ,,Orolo este mîniat pentru că a fost silit să-și ducă luptătorii sub comanda geților. În disprețul lui, spune că besii împreună cu bastarnii au mers să facă solie(înțelegere) și să stea(să fie angajați) la agie(conducerea Ma-cedoniei). Puternicul conducător(Lisimah) al armatelor perso-macedonene i-a pîn-dit și atacat pe îndelete(peste tot) și cu răcnete
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sfîntului Salvator/Mîntuitor al geților ne-a însoțit și ne-a ajutat să-i oprim pe acești răi, să cadă prinși. Le-am dat la gioale și i-am trimis spre judecare lui Dromioxto. Cu voce răgușită și plină de dispreț a chemat soborul să privească acești copii neastîmpărați și speriați, vrednici de batjocura lor”. Cum geții își tratau prizonierii cu generozitate, au găsit o cale ca și acești dușmani speriați să înțeleagă faptul că bunurile săracului nu pot face ave-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ea, m-a vizitat la Râmnicelu și mi-a propus să merg la Brăila că el mă angajează ca profesor de matematică la școala lui. Știa de la unchiul Constatin că am aptitudini pentru matematică. Am refuzat, mam umilit, am acceptat disprețul pentru recăsătorire, și cu omenia Mitropolitului Sebastian Rusan am fost reprimit în cler. Și tanti Florica, și soțul ei au ajuns pensionari, și pe când eram în Vama, deci după 1970, au decedat. Tanti Florica a decedat pe stradă, mergând la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sunt bogați, pentru că au o poziție socială ̀ naltă, pentru că dețin poziții sociale de mare cinste, pentru că au trecut prin multe școli și au obținut multe diplome; oameni care nu iau în seamă omul de lângă ei, sau chiar îl disprețuiesc, disprețul, socotind ei că-i ridică și mai sus pe treptele vieții, că-i fac și mai impunători! Omul, așa cum l-a făcut Dumnezeu, poartă în sine dorul de veșnicie, caută desăvârșirea, absolutul, simte că este legat de ceva mai presus
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mamă eroină, și o creștină cu multă evlavie și cu multe fapte care meritau a fi menționate, apreciate și date ca exemplu, preotul n-a găsit de cuviință să rostească decât „Dumnezeu s-o ierte”. M-a supărat tare acest dispreț, această nepăsare arătată mamei și m-am gândit să fac o reclamă scrisă la episcopul eparhiot, dar în vis mama m-a rugat să-l iert, să nu-i tulbur somnul de veci cu astfel de fapte nsemnificative. Glasul ei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
două schimburi consecutive de planton. .în primăvara anului 1944, frontul se întorcea spre noi. împreună cu colegul Alexandru Mihai am ie șit la raportul comandantului de companie și am cerut să fim trimiși pe front ca voluntari. Am fost priviți cu dispreț. „Ce credeți că voi sunteți în stare să slavați Țara”? „Marș la ploton”. Pe 21 sau 22 martie 1944 S.O.R.nr.2 Bacău s-a retras din fața frontului care ajungea în Moldova. Am mers pe jos, pe lângă caii samarizați
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ar fi aflat, am fi fost eliminați din seminar și deferiți justiției ca rău făcători. Seara ne culcam odată cu toți colegii, iar dimineața ne sculam la ora prescrisă. Era un fel de antrenament, o obișnuință cu efortul, cu riscul, un dispreț față de comoditate, o încurajare la acțiuni riscante. în luna octombrie a anului 1940, într-o noapte de sâmbătă spre duminicăeram șef de unitate f.d.c.am făcut un „lagăr de noapte” un marș de la Buzău spre Mizil, până ne-am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-i acaparaseră prin mijloace tâlhărești stră inii, la care fostul stăpân de munți acum ajunsese slugă. Sunt intervenții din Parlament care se pot citi și astăzi în colecțiile Monitorului Oficial de atunci. O altă acuzație gravă care este aruncată cu dispreț împotriva legionarilor este învinuirea lor de antisemitism. Nu există în țara noastră o altă problemă atât de falsificată, atât de mediatizată, atât de elefantizată, ca antisemitismul. Evreii au un talent și o cerbicie de a exagera, de a menține scandalul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Virgil Madgearu și pentru profesorul Nicolae Iorga cred că s-ar fi cuvenit să facă, la același nivel și pomenirea tuturor oamenilor, tuturor românilor care au murit în închisorile comuniste și ale căror trupuri au fost aruncate în pământ cu dispreț, mai rău decât ca pe ale unor animale. Prin „reeducarea” de la închisoarea din Pitești, cei mai valoroși studenți au fost distruși prin metode inimaginabile, inventate și aplicate de evreul Laurențiu Beria. Chiar dacă unii au rezistat mai mult, iar alții mai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se mări. Și lucru ciudat, mai toți care ne adunasem la Beldiceanu eram dintre cei care aveam legături și cu cei de la Contemporanul. Să fi fost oare tot aceștia „nemulămiți”, sau societatea noastră, compusă din ceea ce „dincolo” se numea cu dispreț „burghezi”, atrăgea mai mult tineretul?” (Op. Cit., p. 47) Ca și la „Junimea”, în acest cerc se citea mai întâi literatura scriitorilor cunoscuți, destul de des a lui Creangă sau Eminescu. Într-o seară: „Iată însă un mare eveniment. Gruber ne aduce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
rușinoasă decât alta? Baudelaire, Heine au avut răul pe care pare să-l fi avut Eminescu și căruia noi nu-i vom face reclama pe care i-o face numind-o și în ciuda intenției, d. Potra. Nimeni n-a căpătat dispreț pentru ceea ce nu e un efect al desfrâului ci numai un accident supărător ce i se poate întâmpla, Doamne ferește, și d-lui Potra. Pe cât mi-a fost în putință eu am evitat în Viața lui Eminescu revelarea prea crudă a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îi recitească poemele, similar a ajuns chiar să îl învinovățească pe Walpole cu privire la însuși suicidul lui Chatterton: [...] ce băiat minunat a fost acest nefericit Chatterton. Urăsc numele Walpole pentru comportamentul său față de acest Geniu și menționarea [poetu]lui plină de dispreț și făcută cu sînge rece după aceea, cînd clevetitorul trîndav a descoperit că erau falsuri; de ce nu a descoperit geniul autorului - nu pentru că [falsurile] întreceau falsificarea de către el a lui Otranto pentru Piața Leadenhall [din Londra]. (Clare 1996: 174; apud
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Wolfgang von Goethe a fost inspirat de suicidul unui tînăr diplomat și a stabilit un tipar pan-european pentru stilul romantic de suferință. Romanticii au ajuns să se gîndească la moarte și sinucidere ca la un gest dramatic suprem de dispreț față de o lume apatică, impasivă [Alvarez 1972]. Suicidul era la modă și era practicat aproape ca un sport elegant. / Cu toate acestea, continuau să apară scrieri în primii ani de după 1800 împotriva suicidului. În Franța, unul dintre eforturile cele mai
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
duce la relații încordate. CUVINTELE ȘI IMPLICAREA EMOȚIONALĂ Termenul "al meu" indică implicarea emoțională a vorbitorului față de obiectul comunicării. De exemplu, "soția mea" arată uri atașament emoțional, în vreme ce cuvântul simplu "soția" neagă orice implicare emoțională și chiar denotă un oarecare dispreț sau ostilitate. Șeful meu" arată o legătură emoțională, în vreme ce doar "șeful" indică o anumită distanță. Expresia 'Țara mea se află într-o criză financiară" arată o preocupare serioasă pentru problema respectivă, spre deosebire de formularea "Australia se află într-o criză financiară
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
unor persoane pe care nu le prea aveți la inimă. Cred că suntem cu toții de acord" încearcă să forțeze o atitudine de cooperare și de abținere de la orice încercare de a contrazice, în timp ce "Vreau să fie clar un lucru" arată dispreț față de interlocutor și aruncă îndoieli asupra inteligenței și capacității acestuia de a înțelege ceva în mod clar. Când știm să ascultăm, descifrarea acestor expresii poate fi nu numai folositoare, dar și foarte distractivă. METALIMBAJUL POPULAR Iată câteva din metafrazele și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
a intra în rivalitate pentru a obține o laudă, o promovare la serviciu, o ascensiune socială sau un beneficiu sentimental. Agresivitatea poate lua forma directă de revendicare față de persoana de la care se așteaptă să fie preferată, mergând până la ostilitate, ironie, dispreț afișat față de rival. Individul poate extinde aceste sentimente și asupra persoanei care îl preferă sau îl protejează pe rivalul ipotetic, găsind-o vinovată de protecția rivalului. Ultimatumul dat prin acest complex este "el sau eu" și este spus cu impulsivitate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
iasă din desele situații nefavorabile făcând apel la bruma de cultură și la memoria sa aproximativă: versuri greșite din clasici sau citate în limba latină nepotrivite în context. Circumstanțele de acest gen provoacă trei tipuri de reacții: delir metafizic naratorului, dispreț și indiferență celor cu care acesta vine în contact și un savuros efect comic în beneficiul cititorului, singurul care poate să perceapă scenele în semnificația lor reală; naratorul nu înțelege ce i se întâmplă, cititorul însă da, pentru că are la
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
criticul și mentorul E. Lovinescu, romanele acestuia (Mite și Bălăuca) nu îi fac o impresie prea bună. Destul de rezervat se arată și față de Memorii (volumul III), unde apreciază scrisul artistic și portretistica, ironia, umorul, nu și intențiile caricaturale, procedeul simplificării, disprețul față de contemporani. Implicat în viața cenaclului de la „Sburătorul”, comentatorul poate fi, în parte, subiectiv. Mihail Sadoveanu i se relevă ca un „fabulos talent”, unitatea operei lui fiind perfectă. Clasicismul scriitorului, pe care de obicei critica îl prezintă ca pe un
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
estetica modernă a lui E. A. Poe, în urma unui minuțios studiu comparat stabilind câteva similitudini aproape surprinzătoare: ideea incompatibilității structurale dintre artă și știință, izvorul poeziei - filosofia germană, preocuparea pentru sugestivitatea liricii, concizie și pentru compunerea ei mentală, cultivarea efectelor și disprețul față de inspirație. Într-o Schiță pentru o istorie a criticii românești, pornind de la Maiorescu, îl amintește pe Gherea, care a instituit la noi critica de analiză și al cărui determinism a fost continuat de N. Iorga și G. Ibrăileanu. Prim
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Cetățeanul: Să-mi spui d-ta, pentru cine votez. Iaca mai e un sfert de ceas și se închide alegerea... Eu... pentru cine votez?... Cațavencu: (cu amărăciune) Pentru d. Agamiță Dandanache.. Zoe: (întorcându-se spre el cu o privire de dispreț și amenințare) Domnule Cațavencu! Tot mai poți vorbi? Și încă ironic. A! Ești tare, drept să-ți spui... Cetățeanul: Coană Joițico, adevărat? Zoe: Da, adevărat, pentru d. Agamiță Dandanache: da, adevărat; poate că e singurul adevăr pe care d. Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]