5,717 matches
-
seamă, muțenia mea, a reluat vorba: „ Apoi, pentru un fost diac domnesc nu-i prea frumos să stea în fața grămezii de manuscrise și să nu pună mâna să le cerceteze. Hai, dezmeticește te! Uite aici un suret după o carte domnească a lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, din 10 noiembrie 1741 (7250). Citește, să aud și eu ce mai spune vodă. Iau manuscrisul întins de călugăr și, după ce mă obișnuiesc cu scrisul diacului...încep să citesc: „O carte s-au scris
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
urmăriți. * Hotarăle țării: * Hotarul acelui ținut: la răsărit se hotărăște cu cutare ținut, lângă apa sau lângă satul cutare, la amiazăzi așijderea,...de cute patru părțile ale ținutului hotară, cu ce ținut, la ce ocol și la ce sat. * Scaunile domnești...numele orașului sau a satului... este în loc șăs, în deal sau în vale...pe coastă de deal, sau în câmp, sau în pădure... sau lângă apa cutare. * Mănăstirile: zidirea, veleatul și numile ctitorului, înnoirea și veleatul...și al ctitorilor, starea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
așijdere * Pădurile, numele lor... * Tufările, așijdere. * Luncile, adică pădurile de lângă ape... * Câmpiele: numele lor... * Poienile, așijdere... * Heleșteile, așijdere. * Vadurile pe la apele pe unde nu sânt poduri,... * Moșiile mănăstirești... „Bună treabă, fiule. Bună, dar numai dacă s-a urmat întocmai porunca domnească.” Musai să se urmeze, fiindcă pentru asta s-au trimis și zapcii, care să vegheze la îndeplinirea poruncii. „Îndată ai să afli o altă noutate.” Care-i aceea, părinte? „Citește în condica asta, la data de 6 mai 1742 (7250
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
supărat pe drept și mai presus de asta el avea „de unde lua gazeturi.” Același Constantin Nicolae Mavrocordat voievod însă, nu mai are ce face când vine vorba de măria sa pașa. Așa că, la 5 octombrie 1742 (7251), vodă a trimis cărți domnești și călărași. Unul la Dobrovăț „pentru o samă de lemni ce s-au orânduit să aducă pentru făcutul șoproanelor de treaba cailor mării sale pașii...” Unul „pe la satile de penpregiurul Iașului și în târg în Iași și de unde or găsi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cam tulburat de cele scrise în cartea lui vodă. Cu voce domoală, m-a îndemnat. „Poate te înduri și îmi citești și mie, fiule.” Citesc cu înfiorare: „Carte de volnicie dumisale vel agă, să dea poruncă cu tărie tuturor aparilor domnești, boierești, mănăstirești, ca de s-ar întâmpla a să aprinde foc în oraș undeva, care să ferească Dumnezău, fieștecare apar, cum o vedea foc, îndată să alerge cu apă. Ca să știe că acolo, la foc, să va face căutare și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
i se plătească de la camara noastră aceasta după dreptate... Asemenea dar și domnii me am înnoit și i-am întărit cu această carte a domnii mele pentru toate câte mai sus numite...” „De fiecare dată mă bucur pentru asemenea hrisoave domnești, pentru că prin ele se așeza temelia învățăturii pentru Moldova.” Când am citit despre vodă Constantin Nicolae Mavrocordat că: „n-au lipsit a-l agiutori dându-i și privileghiia ce trebuincioasă cu care să poată ave odihna lui...și să poată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
uite aici am o poruncă a aceluiași Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod, pentru a înlătura asemenea împotriviri. Dă-i glas, dragule!” Să vedem, părinte, ce spune vodă: „De vreme ce ne-au înștiințat...de la chir Ioanichie episcopul de Roman, cum că popii domnești și boiarești se pun împotrivă și nu vor să dea banii școalelor...unii din boieri s-au ispitit să bată și slugile sfinției sale, pentru care dăm volnicie sfinției sale să apuce cu mare tărie pe popii domnești și boiarești...Într-alt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Roman, cum că popii domnești și boiarești se pun împotrivă și nu vor să dea banii școalelor...unii din boieri s-au ispitit să bată și slugile sfinției sale, pentru care dăm volnicie sfinției sale să apuce cu mare tărie pe popii domnești și boiarești...Într-alt chip să nu fie. Leat 7258 (1750) iunie 2”. Cum bag eu sama, părinte, vodă i-a găsit vinovați doar pe preoți, iar pe boieri i-a lăsat în bună pace, cu toate că însuși spune: „și până
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
i-a lăsat în bună pace, cu toate că însuși spune: „și până întratât unii din boieri s-au ispitit să bată și slugile sfinției sale”. „Poate le-o fi retezat capetele celor vinovați. Mai știi?” Poate! „Știu că multe feluri de danii domnești ai întâlnit, printre care și cele de sălașe cu țigani robi. Aceștia erau dăruiți ba cine știe cărui mare dregător domnesc, ba către vreo mănăstire, ba...Multe asemenea danii au fost făcute însă și către mitropolia Moldovei. Țiganii robi - nu știu de ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
bată și slugile sfinției sale”. „Poate le-o fi retezat capetele celor vinovați. Mai știi?” Poate! „Știu că multe feluri de danii domnești ai întâlnit, printre care și cele de sălașe cu țigani robi. Aceștia erau dăruiți ba cine știe cărui mare dregător domnesc, ba către vreo mănăstire, ba...Multe asemenea danii au fost făcute însă și către mitropolia Moldovei. Țiganii robi - nu știu de ce - s-au opus acestei „ascultări”. Uite aici, țin în palmă o jalbă a țiganilor robi făcută către Constantin Mihail
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nu mai aflăm câte ceva și despre osârdia altor domni spre a ridica școala la rangul care i se cuvine. „Dacă spui așa, poate ai și ceva la îndemână, să mă convingi. Și așa se și cuvine din partea unui fost diac domnesc. Să nu vorbească până nu are și cu ce dovedi spusa...” Apoi cam ai dreptate, sfințite părinte. Tocmai am la îndemână Așezământul pentru școli al lui Ioan Theodor Calimah voievod. „Dacă-i așa, atunci să mă așez mai bine în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu necurmata...împlinirea anilor, acestora, să poată ucenicul a ajunge la priceperea învățăturii și la scara cea căzută a procopselii; al doile: acele de pre de laturi școale... de vreme ce sânt dovedite a fi de stricăciunea și risipa școalei cei mari domnești...de tot să lipsească, și numai la școala cea mare să fie adunarea și învățătura ucenicilor tuturor. Însă dascălii ce se află la casele boierești să învețe numai fii dumilorsale... Iar dascălul cel mare, Nicola...au socotit ca să rămâie iarăși
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vietnameze, chinezești, cu găinaț de colibri, scuipat de rinocer, gheară pisată de maimuță, coadă de aligator de lapte sau mai știu eu ce... - Ești un necioplit, un țărănoi cu greieri în tălpi! - N-am susținut niciodată c-aș fi os domnesc... Trântește ușa. - M-am săturat de toanele tale, nu te mai suport! țipă. Să te cari din casa mea... Nu vreau să te mai văd! Coincidență. *** În mail mă așteaptă un set de poze de la Mircea, din Arizona. Are vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nu știe mai bine când să acționeze și cum; să aducă bani și stabilitate. Va fi, cred, readus pe brațe. Idolatrizat, numit Salvator al Stațiunii. Vor fi serbări. Și Regele va afla de justiția maselor. Castelanul - fie și de os domnesc - se dovedise un dușman al poporului, Monarhul va înțelege asta, are sfetnici buni; îi vor reaminti că, de mulți ani, are în Magistrat dacă nu un prieten, oricum un aliat; un fel de Vicerege, care, din colonia lui, trimite Coroanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Moldovei, dar au învins și au rămas cu temeliile puternice, adânc înfipte în pământul strămoșesc. Cetățuia a reținut atenția tuturor vizitatorilor de la înălțarea ei și până astăzi. Biserica elegantă și simplă, o găsim așezată în mijlocul ansamblului mănăstiresc. Apoi, vedem casa domnească cu un sistem de pivnițe boltite și cu cerdac la care se ajunge printr-o scară exterioară. Urmează cuhnea domnească, astăzi este ultima clădire cu o astfel de arhitectură și destinație pe care o mai găsim în țara noastră. În
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vizitatorilor de la înălțarea ei și până astăzi. Biserica elegantă și simplă, o găsim așezată în mijlocul ansamblului mănăstiresc. Apoi, vedem casa domnească cu un sistem de pivnițe boltite și cu cerdac la care se ajunge printr-o scară exterioară. Urmează cuhnea domnească, astăzi este ultima clădire cu o astfel de arhitectură și destinație pe care o mai găsim în țara noastră. În colțul opus palatului domnesc se află o clădire destinată chiliilor părinților. Ea imită casele din secolului al XVI-lea. Egumenia
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de pivnițe boltite și cu cerdac la care se ajunge printr-o scară exterioară. Urmează cuhnea domnească, astăzi este ultima clădire cu o astfel de arhitectură și destinație pe care o mai găsim în țara noastră. În colțul opus palatului domnesc se află o clădire destinată chiliilor părinților. Ea imită casele din secolului al XVI-lea. Egumenia construită în 1670 este lipită de zidul de incintă. Are o sală în stil gotic care a fost amenajată pentru întrunirea sfatului țării și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
au fost robiți de turci și tătari. În legătură cu aceste tulburări este posibil ca să se fi menționat prima dată rolul strategic al Cetățuiei. Având în vedere gravele tulburări din Iași, e greu de crezut că Duca ar fi rămas în casele domnești neîntărite și nu ar fi preferat Cetățuia, mănăstire întărită și ușor de apărat, unde și-a construit și un palat pentru a îndeplini exigențele unei reședințe de vară. Răscoala deși fusese înăbușită cu sprijin turcesc, a dus la profunda nemulțumire
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
favoare extraordinară. De la sultan, Duca iese cu sceptrul aurit, cu buzduganul bătut cu nestemate, care servea nu numai ca baston de mareșal, ci în mâna voievodului avea și o altă întrebuințare: ,,un boier putea fi bătut, dar numai de buzduganul domnesc. I se dă o masă de către marele vizir, apoi în fața lui se face plata ienicerilor”<footnote Ibidem, p. 297 footnote>. Ca voievod al Moldovei, Duca Vodă avea două tuiuri (cozi de cal). În calitatea de hatman al Ucrainei, demnitate pe
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Kogălniceanu, op. cit., p. 23 footnote>” Boierii au inițiat o opoziție, dar un complot al acestora este descoperit și anihilat. ,,Trei mari boieri și anume Vasile Gheuca vel vistiernic, Gheorghe Bogdan vel jitnicel și Lupu sluger au fost tăiați înaintea porții domnești, în al doilea an al domniei 1681”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 64 footnote>. Cheltuielile făcute la Constantinopol cu prilejul primirii titlului de hatman al Ucrainei trebuiau acoperite, și Duca Vodă s-a dovedit a nu avea nici un scrupul. Cum
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
an al domniei 1681”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 64 footnote>. Cheltuielile făcute la Constantinopol cu prilejul primirii titlului de hatman al Ucrainei trebuiau acoperite, și Duca Vodă s-a dovedit a nu avea nici un scrupul. Cum luxul de la casa domnească depășea posibilitățile vistieriei, unele impozite au fost mărite de până la 16 ori, după cum mărturisesc cronicile. Dacă oamenii nu puteau să plătească, satul trebuia să plătească în locul lor. Cei care nu puteau plăti în nici un fel erau bătuți și aruncați în
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 537 footnote>. Este de mirare că un om ca Gheorghe Duca a avut preocupări culturale. Domnia lui poate fi socotită ca fiind una de dezvoltare a artelor și a spiritualității ortodoxe în special. În timpul ultimei domnii biserica Sfântul Nicolae Domnesc este zugrăvită și devine catedrală mitropolitană. Pe lângă Mănăstirea Cetățuia el ctitorește Mănăstirea Sfântului Ioan Zlataust din Iași, după cum atestă pisania datată decembrie 1682, în care apare și fiul lui, Constantin cu soția sa Maria (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a luat parte la această vânzare. Nicolae Iorga în Istoria Românilor prin călători, vorbind despre ce ar putea vedea un călător străin în Moldova lui Petru Rareș, pe două pagini vorbește despre Iași așa cum îl vedea el: ,,Privind de la Curtea domnească și de la frumoasa biserică a lui Ștefan cel Mare, spre râușorul Bahlui - el vedea - aproape, Dealul Cetățuia, unde fusese vechea biserică a celor dintâi așezări în părțile acestea”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Românilor prin călători, p. 297 footnote>. Biserica lui
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Vodă, situate în afara perimetrului construibil, au constituit, prin donație parte din zestrea mănăstirii. A doua etapă de cumpărare a terenului din restul dealului a durat tot două zile. S-a emis și actul de confirmare de către marii boieri din sfatul domnesc în frunte cu arhiepiscopul de Suceava Ghidion, și episcopul de Huși, Ioan. Semnau alături, Miron Costin mare vornic al țării de jos, Gligoraș Hăbășescu mare vornic al țării de sus, Solomon Bârlădeanu mare logofăt și alții<footnote Ibidem, p. 564
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iași, 1972, p. 555 footnote>, în schimb ei trebuiau să asculte de egumen, de sobor și să participe la toate treburile ce erau la mănăstire. Gheorghe Duca i-a mai donat ctitoriei sale și un loc de moară lângă grădina domnească. ,, Chiar înainte ca mănăstirea să fie terminată a primit danii și de la diverși particulari, de categorie socială inferioară și totodată și-a extins domeniul și prin schimburi”<footnote Ibidem, p. 556 footnote>. O altă categorie de proprietăți erau ,,cele din
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]