5,533 matches
-
treag?! Cu toate c? pentru mult prea mul? i rom�ni democra? ia devenise identic? cu corup? ia, promisiunile electorale nerespectate ? i problemele nerezolvate au dus la tragerea unor concluzii de o alt? factur?. Unii �? i pierduser? credin? a �n democra? ie, dar r? m�neau prooccidentali �n interesul integrit?? îi Rom�niei Mari. Iorga, regele ? i mul? i al? i rom�ni de? în�nd pozi? îi oficiale f? ceau parte din aceast? categorie. Un grup numeros de rom�ni, mai ales tineri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i ? i tineri ofi? eri ai For? elor Armate erau gata s? parieze pe fluxul nazist ? i fascist aflat �n plin? ascensiune, ? i nu doar din cauza urii lor fă?? de evrei sau a faptului c? erau dezam? gi? i de democra? ie. Ei sperau c? Rom�nia Mare �? i va g? și locul �n nouă ordine (nazist?) . Există o posibilitate de acomodare pe termen scurt, mai ales datorit? faptului c? Hitler avea nevoie de petrolul rom�nesc. Problemele cu nazi? ții se vor ivi pe termen lung. ?i mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe termen lung. ?i mai era ? i un al treilea grup, cel mai numeros, un fel de �majoritate ț? cut? � a rom�nilor, format? din numero? i adep? i ai lui Maniu, care r? m�neau credincio? i speran? ei �ntr? o democra? ie ?? r? neasc? ? i unei politici de rela? îi str�nse cu Occidentul. �n Europa, noul val era �nso? it de o mod? a uniformelor, cu o gam? extrem de variat? de c? m??i negre, brune, galbene etc. �n Rom�nia, culorile erau verdele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi na? ionale �mpotriva hr? p? re? elor partide politice, cu �Suprafanarul� lor, pe de o parte, ? i detestata �anarhie� a Legiunii, pe de alta. �n zilele Anschluss-ului ? i ale isteriei pe care am descris? o mai sus, Iorga comenta c? �n perioada aceasta de agită? ie din Europa �po? i s? i te al? turi unui aventurier sau unui monarh; eu am ales s? m? al? tur acestuia din urm? �10. Iorga sprijinea puterile occidentale (primul loc �n preferin? ele sale fiind ocupat de Fran? a) ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Regele Carol ? i pe anturajul s? u din pricina consideră? iei men? ionate mai sus. Era contra Legiunii, dar chiar mai ferm �mpotriva goga? cuzi? tilor, pentru c? ace? tia constituiau �ntr? o mai mare m? sur? dec�ț Legiunea o agen? ie hitlerist?. Era destul de sentimental că s??? i aminteasc? de leg? tură lui cu A.�C.�Cuza, de? i s? a disociat �ntotdeauna de pozi? ia pronazist? a acestuia. Iorga era foarte pornit �mpotriva evreilor care refuzau s? se asimileze ? i va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fă?? de cultură rom�n? , consider�nd? o drept un exemplu, care �i primea cu bra? ele deschise. A condamnat �ntotdeauna violen? a �mpotriva evreilor, ca ? i orice alt? form? de manifestare a violen? ei. Putea oare cineva care avea o pozi? ie at�ț de individualist? s? aib? c�? tig de cauz? �n asemenea vremuri? Spunem adesea �da, dar... �, �ns? acesta este ? ablonul la care recurg civiliza? iile occidentale. Pentru Iorga nu există �ns? nici un �dar� �n atitudinea adoptat? de el �mpotriva lui Hitler sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mesianism. Cea de a treia era reprezentat? de cei a c? ror motiva? ie era antisemitismul, iar cea de a patra de cei care erau �n c? utarea unui ideal. Iorga a �n? eles faptul c? o carier? constituie o important? for?? de motiva? ie aflat? �n str�ns? leg? tur? cu ? omajul intelectual ? i cu dorin? a fierbinte de a duce un trai onorabil. �n ceea ce prive? te mesianismul, el respingea ideea c? ortodoxismul trebuie transformat �n politic? de stat, a? a cum era folosit catolicismul �n Occident, deoarece
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alt? legend? legionar? , �Decemvirii�, �cei zece�15. �ntre timp, R? zboiul Civil din Spania, repeți? ia general? a celui de al Doilea R? zboi Mondial, continuă. Se p? rea c? toat? lumea din Occident trebuia s? ia o anumit? pozi? ie. Din Rom�nia au plecat ca voluntari liderii legionari I. Mo? a ? i V. Martin. C�teva luni mai ț�rziu, �n ianuarie 1937, au c? zut am�ndoi �n �mprejurimile Madridului. �n ciuda ostilit?? îi sale fă?? de Legiune, Iorga a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
birocra? iei de a reprima Legiunea. Care a replicat, ca de obicei: a fost organizat un atentat la via? a rectorului Universit?? îi de la Ia? i, urmat de alte �ac? iuni directe� brutale. Dup? alegerile din decembrie 1937, Iorga va adopta o pozi? ie tot mai violent? fă?? de Codreanu ? i de orientarea pronazist? a Legiunii. Legiunea (mai ales Codreanu) se bucură de simpatia personal? a lui Hitler. Pe l�ng? �locuin? ele de serviciu� germane, este posibil ca SS? ul s? fi simpatizat cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
estul Europei (ierarhia nazist? �l intitula S�dostraum) era o surs? de materii prime, Rohstoffszone, pentru Hitler. (Rom�nia avea petrol). Geopolitică nazist? se baza pe recunoa? terea acestui fapt. �n ciuda acuză? iilor lui Carol cum c? �Legiunea este o agen? ie german? aflat? �n soldă Germaniei�, nu exist? nici o dovad? sigur? �n privin? a această. A?a cum arăt? studiul lui Armein Heinen, putem s? nu ? inem cont de ea. �Autofinan? area este condi? ia preliminar? a oric? rei mi? c?ri na? ionaliste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în dec�ț entuziast �n leg? tur? cu considerarea Rom�niei drept un Rohstoffszone său S�dostraum: �Noi nu s�ntem o pia?? , ci un popor! �21. Se st�rnise un v�rtej de emo? îi profasciste, ascensiunea nazismului aduc�nd �n discu? ie politică extern? a Rom�niei. Plus prezen? a la Palat a Lupeasc? i, care era un fel de bub? plin? de puroi. Cum afectau toate acestea una dintre problemele centrale ale Rom�niei Mari, existen? a a peste 800.000 de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
locuite de isteria �m? r?? luirii�, care constituia ultima pic? tur? a unei chestiuni evreie? ți extrem de grave. For? e puternice din? untru ? i din afar? au transformat problema aceasta �ntr? o obsesie na? ional? , f? r? s? ofere nici o solu? ie constructiv? (că s? nu mai vorbim despre aspectul uman). Cît�ndu? l pe statisticianul evreu A. Rupin, Iorga scria c? �n Rom�nia se aflau peste 800.000 de evrei, majoritatea acestora (75%, dup? p? rerea lui Iorga) fiind �nghesui? i �n oră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
gheto? ul supraaglomerat, unde majoritatea evreilor tr? iau �ntr? o s? r? cie lucie ? i erau permanent umili? i, lipsi? i de orice perspectiv? , sionismul, ba chiar ? i comunismul reprezentau �n mai mare m? sur? dec�ț s? m?n? torismul o solu? ie salvatoare. S? ad? ug? m la toate acestea numeroasele apeluri �ncununate de succes f? cute de comunitatea evreiasc? din Rom�nia pe l�ng? Liga Na? iunilor (sau pe l�ng? alia? îi francezi ? i englezi ai Rom�niei). ? în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m la toate acestea numeroasele apeluri �ncununate de succes f? cute de comunitatea evreiasc? din Rom�nia pe l�ng? Liga Na? iunilor (sau pe l�ng? alia? îi francezi ? i englezi ai Rom�niei). ? în�nd seama de situa? ie, asemenea apeluri erau mai mult dec�ț justificate, dar pentru un na? ionalist rom�n, apelarea la puteri str? ine pentru protec? ie de c? tre cet?? eni rom�ni p? rea s? constituie (av�nd �n vedere tot ce am men? ionat mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Liga Na? iunilor (sau pe l�ng? alia? îi francezi ? i englezi ai Rom�niei). ? în�nd seama de situa? ie, asemenea apeluri erau mai mult dec�ț justificate, dar pentru un na? ionalist rom�n, apelarea la puteri str? ine pentru protec? ie de c? tre cet?? eni rom�ni p? rea s? constituie (av�nd �n vedere tot ce am men? ionat mai sus) o alt? manifestare ostil? 24. Pentru Iorga mai conta ? i amintirea �Afacerii Blank� m�r? av r? st? lm? cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
are de legionari, conform c? reia �Iorga este �n soldă evreilor�. Huliganii antisemi? i nu aveau acces la coresponden? a sau la arhivele lui Iorga; ei credeau ce voiau ei s? cread?. Cu at�ț mai mult cu c�ț Iorga adopta o pozi? ie tot mai ferm? �mpotriva lor ? i a lui Hitler. Plus c? sus? inea regimul. Drept urmare, ajunseser? la concluzia convenabil? c? �Apostolul�, ��nv??? torul na? iunii� era v�ndut lui Blank ? i evreilor. �n aceast? atmosfer? de isterie tot mai accentuat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau Au? nit), că s? nu mai vorbim de madam Lupescu 26. �n ace? ți ultimi ani ai vie? îi lui Iorga, tonul �Neamului rom�nesc� (că s? folosim o expresie tipic american?) �nu reflectă neap? raț opiniile consiliului de administra? ie�, ci pe cele ale lui Nicolae Georgescu-Coco? , care conducea ziarul �n numele lui Iorga. O foarte mare parte din josniciile publicate �n �Neamul rom�nesc� erau opera lui27. Se poate observa diferen? a citînd cel de al ? aptelea volum al Memoriilor lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
g�n: cea a lui Ludendorff. Ludendorff nu ? i?a g? sit pacea �n s�nul lui Dumnezeu pe care l? a respins brutal că intrus semit �n templul str? mo? ilor lui� ? i?a dus sufletul at�ț de �nsetat de lupt? , biruin?? ? i domină? ie �n Walhalla lui Odin că s? s?l?? luiasc? printre semizeii aceia nemilo? i�. Iorga ad? uga c? R? zboiul cel Mare pentru st? p�nirea lumii (la care, dup? p? rerea lui Ludendorff, numai rasă german? avea dreptul) a fost pl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vedea c? situa? ia se apropia de un deznod? m�nt catastrofal. �i depl�ngea pe evreii care nu?? i d? deau seama de apropierea acestuia ? i pentru c? nu f? ceau nimic �n privin? a această. Sus? inea c? unică solu? ie a acestei probleme era organizarea emigr? rîi evreilor �n vederea decongestion? rîi oră? elor rom�ne? ți. Dac? evreii continuau s? refuze s? se asimileze, atunci solu? ia ar fi �că ei s? r? m�n? printre ai lor, iar noi printre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
no? tri�. Că de obicei, �i accepta pe �simpaticii evrei spanioli (sefarzi)�, �evreii latini�37. Există foarte mult adev? r �n articolele scrise de Iorga, dar privind situa? ia doar dintr? un singur punct de vedere ? i f? r? s? ofere nici o solu? ie practic?. Pe m? sur? ce excesele antisemite cre? teau �n intensitate, dr. Filderman avea s? intervin? din nou pe l�ng? Liga Na? iunilor ? i s? apeleze la comunit?? ile evreie? ți din Fran? a, Anglia ? i Statele Unite, la guverne ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d concluzia c? regele trebuia s? aib? curajul s? numeasc? un guvern aflat mai presus de politic?. (Voia s? spun? c? numai el se putea afla �n fruntea unui astfel de guvern)39. Fiul cel mai mare al lui Iorga, Mircea (gra? ie interven? iei lui Ț? ț? r? scu), a fost numit secretar la Ministerul Industriilor. Ulterior, Mircea Iorga va face, �n timpul desf?? ur? rîi campaniei electorale, declară? îi antisemite mai agresive dec�ț f? cuse vreodat? tat? l lui40. �n toamnă lui 1937
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
luie abuzurile electorale la care apela �ntotdeauna birocra? ia ? i la care se a? tepta. �n �mprejur? rile date, era obligatoriu că dou? partide politice total diferite [Partidul s? u Na? ional ?? r? nist ? i Legiunea] s? adopte aceea? i pozi? ie. �Eu s�nt democrat; el [Codreanu] este adept al dictaturii,� sublinia el. �Am v? zut ce a f? cut democra? ia pentru popoarele Fran? ei, Angliei ? i Statelor Unite. Eu optez pentru o alian?? cu Fran? a ? i Marea Britanie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? impun? disciplină�, explică Iorga. �Cel? lalt partid [al lui Maniu] ducea o campanie absurd? foarte aproape de �l�se majest��. Cel de al treilea partid important [Legiunea], lipsit at�ț de orientare c�ț ? i de program, nu reprezenta dec�ț misticism ? i ambi? ie dictatorial?. Astfel c? regele i? a cerut lui Iorga s? formeze guvernul. Nu putem s? nu simpatiz? m acest guvern�. Continuă apreciindu? l pe Goga, �ilustrul poet�, ? i descriindu? i pe ceilal? i membri ai noului guvern, Goga fiind prieten
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un jurnal pe care l? a pus cu amabilitate la dispozi? ia autorului acestei c? r? i. O not? din 28 decembrie 1937: Goga l? a vizitat pe Iorga ? i i? a spus c? inten? ioneaz? s? pun? sub interdic? ie �presă evreiasc? � (presă popular? a Bucure? țiului). Iorga s? a ar? tat mai pu? în dec�ț entuziast. El scria �n jurnalul s? u politic (despre faptul c? goga? cuzi? ții primiser? doar circa 8% din voturi) c? �aceasta ar trebui s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga la 9 ianuarie 1938. Era radios, sim? ind c? �doctrina� să este pe cale s? fie pus? �n aplicare. Aspectul lui �i contrazicea v�rsta. Avea peste 80 de ani. Cuza era �s? n?tos, plin de energie ? i �n cea mai bun? dispozi? ie�. L?a rugat pe Iorga s? între �n guvern ? i a �ncercat s? justifice dizolvarea Adun? rîi efectuat? �cu anticipa? ie�. Iorga a subliniat zadarnic absurditatea m? surilor luate 46. Atunci c�nd s? au organizat alegeri noi ? i a fost declan
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]