5,962 matches
-
o biserică romano-catolică construită în anii 1820-1822 sau, după alte surse, în 1832-1836, în municipiul Suceava. Ea se află situată în centrul orașului, pe Strada Ștefan cel Mare, vizavi de Palatul Administrativ (sediul Consiliului Județean și al Prefecturii județului Suceava). Edificiul religios este mărginit pe trei laturi de parcul central al orașului, în prezent denumit Parcul Profesor Ioan Nemeș. Prima menționare a unei comunități catolice la Suceava are loc în relatarea din anul 1599 a episcopului Bernardino Quirini. El a găsit
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
cheltuiala sa integrală și cu purtarea de grijă a preotului Teodor Giosan (paroh al Bisericii "Nașterea Maicii Domnului" din Capu Satului), a început să se construiască aici începând din anul 2001 o biserică monumentală în stilul arhitectural al bisericilor bucovinene. Edificiul a fost acoperit cu țiglă smălțuită și colorată, importată din Germania. Ca o recunoaștere a efortului făcut în favoarea comunității locale, Consiliul Local al municipiului Câmpulung Moldovenesc le-a acordat, la 12 ianuarie 2004, inginerului Alexandru Șandru Alboi și preotului Teodor
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
Turnul IFA este denumirea sub care a devenit cunoscut fostul coș de dispersie al gazelor de la Întreprinderea de Fibre Artificiale (IFA) din municipiul Suceava, cel mai înalt edificiu din localitate (având peste 200 metri înălțime). În jurul lui a fost construit complexul comercial Iulius Mall Suceava. În ultimii ani ai regimului comunist au fost construite clădirile Întreprinderii de Fibre Artificiale din Suceava, fabrica intrând în funcțiune în anul 1984
Turnul IFA din Suceava () [Corola-website/Science/316659_a_317988]
-
octombrie. Ansamblul bisericii „Sfântul Dumitru” din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare , fiind format din 3 obiective: În apropierea actualei biserici cu hramul "Sf. Dumitru" au existat două edificii de cult mai vechi ale căror vestigii au fost descoperite în urma cercetărilor arheologice efectuate între anii 1967-1969, când s-a restaurat turnul clopotniță construit de Alexandru Lăpușneanu. Prima biserică a fost construită în ultimul sfert al secolului al XIV-lea
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
biserici. Cea de a doua biserică avea dimensiuni mari (29 m lungime, 9 m lățime în zona absidelor laterale, 2,50 m grosimea zidurilor) și un plan triconc cu abside semicirculare, ea fiind compartimentată în altar, naos, pronaos și pridvor. Edificiul este suprapus parțial de actuala biserică Sfântul Dumitru. Majoritatea istoricilor și arheologilor din perioada actuală (arhitectul Cristian Moisescu, Emil I. Emandi, Stela Cheptea, Paraschiva-Victoria Batariuc) consideră că acest lăcaș de cult a fost ctitorit de Ștefan cel Mare după victoria
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
mai înalt turn de biserică din Suceava. În decursul timpului, turnul a îndeplinit rosturi administrative complexe, el dominând prin înălțimea sa întreaga panoramă a orașului atât în Evul Mediu, cât și în epoca modernă. Mircea D. Matei a presupus că edificiul în cauză a fost o „adevărată campanilă... o expresie a dorinței luminatului voievod care a fost Alexandru Lăpușneanu de a conferi un plus de strălucire unei capitale prea modeste în însemne exterioare de urbanism, așa cum voievodul cunoștea în multe orașe
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
și 1909-1910. Pantelimon Sinadino s-a născut într-o familie de negustori greci. Bunicul său, Pantelimon I. Sinadino, a fost primar al Chișinăului în perioadele 1837-39 și 1840-42, iar tatăl, Victor Sinadino, cetățean de onoare al Chișinăului, a ctitorit câteva edificii importante în oraș, printre care biserica Sfântul Pantelimon (1891, împreună cu fratele său Ioan) și Banca orășenească (în prezent, Sala cu orgă). În perioada 1893-1924, actuala stradă Vlaicu Pârcălab din Chișinău s-a numit ,strada Victor Sinadino", în onoarea tatălui lui
Pantelimon V. Sinadino () [Corola-website/Science/316658_a_317987]
-
Aceasta a fost dedicată Sfântului Paul și a avut rolul de catedrală a Londrei. Catedrala ar fi fost distrusă probabil de un incendiu, fiind reconstruită integral de două ori până în anul 1087. În anul 1087 un nou incendiu a cuprins edificiul fiind nevoie de reconstruirea catedralei. Regele Wilhelm Cuceritorul a donat piatră din ruinele Turnului Palatin, iar regele Henric I a ordonat să se aducă pietre din River Fleet. În 1135 a avut loc un nou incendiu ce a deteriorat catedrala
Catedrala Saint Paul din Londra () [Corola-website/Science/316687_a_318016]
-
cu o sală de spectacole (1900), a fost dezvelit bustul lui Pușkin, au fost trase primele linii de tramvai (1881-95), a fost construit primul apeduct și rețeaua de canalizare a orașului, s-a introdus iluminatul stradal, s-au construit numeroase edificii (Școală Reală (1886), Gimnaziul de Fete al Principesei Natalia Dadiani (1900), Muzeul de istorie a ținutului (1889), sediul actual al Primăriei (1901) etc.). A fost membru al Comitetului Basarabean de Tutelare a Orfelinatelor, președinte al Direcției Chișinău a Societății de
Carol Schmidt () [Corola-website/Science/316713_a_318042]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Colacu este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1800 în satul Colacu din comuna Fundu Moldovei aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat pe malul stâng al râului Moldova, la drumul județean 175 și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. Ansamblul bisericii „Sfântul Nicolae” din Colacu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
Parascheva”, a fost construită, potrivit tradiției, în anul 1747. În formă inițială, aceasta se compunea dintr-un altar nedecroșat, poligonal cu trei laturi și o navă de dimensiuni modeste, supraînălțată, spre apus, printr-o clopotniță scundă. După jumătate de secol, edificiul a fost supus unei ample renovări, atestată de pisania fragmentară a tâmplei: ,Când s-au...această biserică au fost văleatul 1790 prin stăruința și...lui popa Gheorghie, paroh...satul.... Și s-au zugrăvit la anul 17(?) martie în...”. Acestui șantier
Biserica de lemn din Rădulești () [Corola-website/Science/316766_a_318095]
-
la Ocișor în 1820 pentru zugrăvirea tâmplei și a ușilor împărătești. Diferit, naosul fusese pictat în ultimul pătrar al secolului al XVIII-lea de cunoscutul meșter zărăndean Constantin din Rișca. Multiplele reparații survenite de-a lungul timpului au consolidat infrastructura edificiului, dar i-au diminuat mult din valoarea artistioă; una dintre acestea, desfășurată în 1899, este consemnată pe filele unei evanghelii (Sibiu, 1802) româno-chirilice. Ampla renovare din anul 1967 a redat bisericii înfățișarea exterioară de odinioară, prin îndepărtarea stratului inestetic de
Biserica de lemn din Ocișor () [Corola-website/Science/316786_a_318115]
-
acestea, desfășurată în 1899, este consemnată pe filele unei evanghelii (Sibiu, 1802) româno-chirilice. Ampla renovare din anul 1967 a redat bisericii înfățișarea exterioară de odinioară, prin îndepărtarea stratului inestetic de tencuială și prin reacoperirea cu șiță (reînnoită în 2009) a edificiului și a frumoasei sale turle de inspirație barocă, în formă de bulbi suprapuși. În schimb bolta interioară de scânduri a fost înlocuită, pierzându-se astfel pentru totdeauna valorosul veșmânt mural care o împodobea.
Biserica de lemn din Ocișor () [Corola-website/Science/316786_a_318115]
-
din satul Căraci a fost ridicată fie la sfârșitul secolului al XVI-lea, fie la începutul celui următor; inscripția latină a clopotului mic, păstrată fragmentar, constituie, în acest caz, un element de posdatare: „Căraci Deo Gloria ...anno 161(?). Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, boltită în trunchi de con; naosul spațios prezintă o boltire în semicilindru. Deasupra pronaosului tăvănit se înalță un turn robust, cu foișor îngust și o fleșă de o accentuată verticalitate, adosat în 1833
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
laturilor de vest și de sud. În 1928 pantele abrupte ale șarpantei navei și pridvoarelor au fost acoperite cu țiglă; în 1934 a venit rândul clopotniței și părții superioare a altarului, învelite în tablă. În cadrul ultimei renovări, desfășurată în 2001, edificiul a fost retencuit la exterior. Biserica beneficiază de un valoros decor pictural, rod al colaborării dintre un zugrav ardelean, Simion Silaghi din Abrud și un artist peregrin, Dimitrie Dimitriu din București: „S-au zugrăvit această sfântă biserică în zilele prea
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
1600. Are hramul „Buna Vestire” (25 Martie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Cu cei 14 metri ai săi, are turnul cel mai înalt dintre bisericile de lemn hunedorene. Pe dealul „Zapoza” din satul Ciungani se păstrează un edificiu foarte valoros din bârne, înscris pe lista monumentelor istorice românești. Biserica, cu hramul „Buna Vestire” era descrisă în 1755 ca fiind „de lemn, veche, nesfințită” de conscriptorii episcopului sârb Sinesie Jivanovici al Aradului. Aceasta figurează atât în tabelele recensămintelor ecleziastice
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
cea a unui dreptunghi cu absida pentagonală decroșată, prevăzut, în partea opusă, cu o terminație poligonală în trei laturi; tradiția potrivit căreia biserica ar fi fost înălțată în jurul anului 1600 își găsește astfel confirmarea. Pisania care cuprindea datarea începuturilor acestui edificiu a dispărut însă în cursul unui vechi șantier de supraînălțare a pereților bisericii. Acoperișul cu pante repezi, precum și fleșa înaltă a turnului-clopotniță impunător (14 m), sunt învelite în șiță. Accesul în sfântul lăcaș se face prin două uși, amplasate pe
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
cu barda, dispuse orizontal și încheiate în obișnuitul sistem ”coadă de rândunică”. Sub streașină, capetele bârnelor ies treptat din masa pereților și formează un sistem de console cu rol de susținere a acoperișului și cu efect decorativ. Corpul masiv al edificiului era dominat de un turn care imita fidel turnurile baroce ale bisericilor de zid din zonă, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, prin exactitatea realizării ”bulbului” și ritmica ascensională a tuturor elementelor componente ale coifului. O furtună
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
un turn care imita fidel turnurile baroce ale bisericilor de zid din zonă, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, prin exactitatea realizării ”bulbului” și ritmica ascensională a tuturor elementelor componente ale coifului. O furtună devastatoare a spulberat edificiul în preajma celui de-al doilea Război mondial și nu a mai fost readus la aspectul inițial. S-a recurs la o improvizație inestetică, în formă de piramidă, care a dăinuit până în anul 1992 când, sub patronajul Muzeului Țăranului Român (care
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
și a armelor), Stela regelui Naram-Sin, Stindardul din Ur. Această artă se dezvoltă în orașe importante ca Assur și Ninive. Datorită expansiunii asirienilor, în arta lor se regăsesc certe influențe sumero-akkadiene și babiloniene. Cea mai importantă construcție este palatul, un edificiu impunător ridicat pe terase artificiale înalte. Aceste palate se întindeau pe suprafețe mari și aveau porți de intrare impozante, scări monumentale, turnuri și creneluri. Turnurile erau decorate în relief, cu figuri uriașe de animale reale sau fantastice. Între zidurile palatului
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
statuete de teracotă, obiecte ceramice și obiecte lucrate cu dalta, precum și bijuterii din aur, bătute cu pietre prețioase. Construirea muzeului, dat în folosință în anul 1961, a fost finanțată prin vânzarea celor 100.000 de tăblițe votive găsite în prang-ul (edificiul în care sunt păstrate relicvele) templului Wat Ratchaburanan. Criptele sale sunt împodobite cu picturi murale ale unor artiști chinezi, care îmbină calitățile stilurilor khmer și birman. Cel mai frumos și mai vestit templu din Ayutthaya este Wat Phra Si San
Ayutthaya () [Corola-website/Science/315152_a_316481]
-
Dar cele mai mari piramide sunt cele de la Giza, unde se afla înmormântați faraonii celei de-a IV-a dinastii (Sneferu, Kheops, Khephren si Mykerinos) și care dovedesc pe deplin măiestria la care au ajuns arhitecții egipteni în materie de edificii monumentale. Marea Piramidă din Giza, construita de către Kheops, este cea mai mare construcție din lume realizată prin munca manuală, remarcabilă prin dimensiunile monumentale: 142 m înălțime și latura bazei de 428 m, fiind considerată una din cele șapte minuni ale
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
avem coloane: Mentuhotep al II-lea, ajutat de arhitectul Senmut, a edificat vastul complex funerar situat în zona Deir el-Bahri ce urma să-i fie loc de veci. Ansamblul arhitectonic, integrat foarte bine în peisaj, se compune din mai multe edificii. Se remarcă templul ca o platformă scobită în stâncă, la care vârful colinei alăturate ține loc de piramidă și utilizarea peristilului. Interiorul templului este decorat cu reliefuri înfățișându-l pe faraon în compania divinităților. Stilul de terasă își găsește expresia
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
Abydos și Abu Simbel, unde templele lui Ramses al II-lea și soția sa au fost sculptate direct în stâncă. Alte asemenea construcții se aflau lângă Theba, în vecinătatea Văii Regilor, unde faraonii, începând cu Tutmes I, și-au ridicat edificiile funerare. Se înregistrează al treilea și ultimul apogeu al civilizației egiptene antice, după care urmează declinul. În artă pătrund influențele asiatice, caracterizate prin moliciune și suplețe, înlăturând rigiditatea severă. Frumusețea înlocuiește adevărul, vigoarea și forța cedează locul farmecului și seducției
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
antice, după care urmează declinul. În artă pătrund influențele asiatice, caracterizate prin moliciune și suplețe, înlăturând rigiditatea severă. Frumusețea înlocuiește adevărul, vigoarea și forța cedează locul farmecului și seducției plastice. În perioada dinastiilor XVIII - XX, faraonii sunt mari constructori de edificii religioase. Se continuă tradiția mormintelor hipogee și semihipogee și aceasta datorită necesității asigurării mormintelor împotriva jefuitorilor și profanatorilor care se înmulțiseră în aceasta perioadă de tulburări sociale și politice. Ammon, zeul tutelar al Thebei, devine divinitatea cea mai venerată a
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]