13,637 matches
-
anii ’40-’50, să-și recruteze studenții de elită, viitorii savanți, din rândul absolvenților de licee europene și asiatice; ba chiar și constituirea staff-urilor academice se realiza printr-o metodă similară. Într-un cuvânt, SUA trebuiau să-și cumpere elita intelectuală pe care secondary school n-o putea pregăti. Anii ’50 ai secolului XX au debutat cu răbufniri critice împotriva teoriilor curriculare la modă (în special împotriva noului eficientism). Dewey a murit în 1952 și evenimentul a fost echivalat cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin urmare, ar putea fi educate pentru a-și dezvolta capacități de acest tip. Constatările de până acum sugerează mai degrabă faptul că școala creativă nu va putea fi niciodată o școală de masă sau obligatorie, ci doar una de elită, ceea ce nu poate fi nici pe departe mulțumitor pentru perspectivele educației în secolul XXI. Criteriile culturale Totuși, pedagogia modernă nu a putut redescoperi paideiva elină, preferând engineering-ul riguros și spoliat de valorile umaniste esențiale. Un curriculum este întotdeauna un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întregii gândiri umane și a marilor preocupări ale omenirii”.11 Disciplinele sunt „comunități ale Marelui Discurs Omenesc”, care ar trebui să le fie accesibil tuturor oamenilor: Noi argumentăm, în consecință, că educația liberală, considerată în mod tradițional ca rezervată unei elite a societății, trebuie urmată de toți. Toți cei care studiază - copii sau adulți - sunt demni să se întâlnească cu disciplinele cunoașterii 12. Această lumină nouă aruncată asupra disciplinelor avea cel puțin un merit: acela de a reconsidera și a restaura
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
profetizate de Marx; în societatea postindustrială va avea loc o restructurare radicală; vechile clase, capitaliștii și proletarii vor dispărea. Vor apărea, în schimb, trei clase noi, bazate pe producerea, organizarea și folosirea științei. Prima clasă va fi alcătuită dintr-o elită creatoare: savanți, cercetători, creatori; a doua, cea „mijlocie”, va fi alcătuită din experți, ingineri și profesori; iar a treia va fi alcătuită din tehnicieni, personalul din domeniul serviciilor și personalul auxiliar. De fapt, societatea postindustrială nu se mai bazează pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
descris de Dedekind, „bădăranul” lui Goldoni fac parte și ei din categoria imbecilității. 15.1.4. Curriculumul și cultura de masă... postmodernătc "15.1.4. Curriculumul și cultura de masă... postmodernă" Vor putea însă toți „cetățenii de rând” să devină „elite”? Se va transforma middle man în Homo sapientissimus? Cele câteva împotmoliri ale științelor experimentale și pozitive, pe care le-am amintit în secțiunea precedentă, au contribuit la relativizarea certitudinilor noastre cu privire la realitate; gândirea postmodernă se folosește de ele pentru a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lămurit cu sagacitate această problemă ce pare de nedezlegat. Calipso întruchipa știința însăși. Ca fiică a lui Atlas, servea, ea însăși, ca axis mundi, stăpânind legile mecanicii cerești. Calipso nu este o simplă magiciană malefică, precum Circe, ci astronom de elită și astrolog competent - cum ne asigură un sagace episcop de Tesalonic din secolul al XII-lea6. Contemplarea și studiul fenomenelor cerești au, ca rod, aceste științe. Numele Calipso vine de la verbul kalnptw - „a acoperi, a învălui, a cripta”. Într-adevăr, ea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se știe, drept rezultat o inversare a raportului și, consecutiv, o infuzie masivă de populație în orașe. Urmările nu s-au lăsat așteptate. Pe lângă cele structurale (expansiunea numerică și diversificarea segmentelor sociale tradiționale - lucrătorii industriali, de pildă-, formarea unei noi elite intelectuale - recrutată, esențialmente, din zonele rurale și dintre membrii așa-numitelor „clase mijlocii inferioare”, care au beneficiat de oportunitățile deschise de lărgirea dirijată a accesului la educație -, dezvoltarea unei birocrații, de asemenea, noi ș.a.m.d.), nu mai puțin însemnate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost și mai mare: s-a pierdut speranța într-o intrare în normalitate, s-a înrădăcinat credința că alt drum nu mai există. Efectul, pentru conștiința publică, a fost devastator: s-a acreditat convingerea unei „imposibile intoarceri”. C. Formarea noii elite După distrugerea elitei intelectuale, a cadrelor de valoare aparținând vechiului regim, noii dirigenți și-au dat seama că au nevoie de o nouă elită, care să pună pe picioare un alt tip de societate. În cultură, învățământ, economie etc. era
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mare: s-a pierdut speranța într-o intrare în normalitate, s-a înrădăcinat credința că alt drum nu mai există. Efectul, pentru conștiința publică, a fost devastator: s-a acreditat convingerea unei „imposibile intoarceri”. C. Formarea noii elite După distrugerea elitei intelectuale, a cadrelor de valoare aparținând vechiului regim, noii dirigenți și-au dat seama că au nevoie de o nouă elită, care să pună pe picioare un alt tip de societate. În cultură, învățământ, economie etc. era nevoie de un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru conștiința publică, a fost devastator: s-a acreditat convingerea unei „imposibile intoarceri”. C. Formarea noii elite După distrugerea elitei intelectuale, a cadrelor de valoare aparținând vechiului regim, noii dirigenți și-au dat seama că au nevoie de o nouă elită, care să pună pe picioare un alt tip de societate. În cultură, învățământ, economie etc. era nevoie de un nou corp de specialiști. Experiențele de început, când primeau posturi de conducere oameni total neinstruiți (uneori aproape analfabeți), dar devotați, s-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cele care formau noii ideologi (filosofie, istorie, litere, drept). Legea lui numerus clausus a acționat implacabil, în anii de început, ca o tactică a partidului de selecționare a celor devotați și „lichidare” a celor ce se puteau opune. Reprezentanții vechii elite erau etichetați „reacționari”, „renegați”, „dușmani ai poporului” și - în numele unui discurs politic voluntarist - li se opunea noua elită, livrată obligatoriu de clasa muncitoare. Discriminarea mergea până acolo încât se făcea o distincție clară între „cadre” (de partid), ca aparat înarmat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de început, ca o tactică a partidului de selecționare a celor devotați și „lichidare” a celor ce se puteau opune. Reprezentanții vechii elite erau etichetați „reacționari”, „renegați”, „dușmani ai poporului” și - în numele unui discurs politic voluntarist - li se opunea noua elită, livrată obligatoriu de clasa muncitoare. Discriminarea mergea până acolo încât se făcea o distincție clară între „cadre” (de partid), ca aparat înarmat cu competență ideologică și acțională, și „intelectuali” (termen peiorativ, semnificând extracția burgheză, apartenența la ideologiile noncomuniste). Cadrele aveau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
capabili să conducă și să supravegheze formarea tinerei generații în spiritul modelului promovat de partid. Academia de Partid „ștefan Gheorghiu”, cum se numea această fabrică de nomenclaturiști în ultimul timp, până la desființarea ei în 1989, avea rolul de a recicla elita, conform voinței politice a partidului. Pentru restul masei de salariați, nu importă din ce domeniu, ca și pentru elevi și studenți, se organizau periodic (lunar, săptămânal) ședințe de „învățământ de partid”, reuniuni în care se „dezbăteau” (de fapt, se afirmau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1998a; Chaunu, 1998; Courtois, 1997; Fidelius, 1986; Furet, 1995). Nazismul, ne amintește Besançon, a durat doisprezece ani, comunismul între cincizeci și șaizeci de ani. Durata are aici un efect autoamnistiant: „O perioadă lungă de timp, societatea civilă a fost atomizată, elitele au fost în mod succesiv distruse, înlocuite, reeducate. Toată lumea (sau aproape toată), de sus până jos, a făcut trafic, a trădat, s-a degradat din punct de vedere moral. Mai grav încă, majoritatea celor care ar fi fost în măsură
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Într-un articol recent publicat în revista L’Express, Éric Conan notează că, „după ce a debutat în vervă la începutul secolului, epopeea intelectuală franceză s-a scufundat în greșeală, delir și se încheie astăzi în ridicol” (Conan, 2000, p. 102). „Elita progresistă din Saint-Germain-des-Prés” pozează și face nazuri, dar nu mai este decât un „spectru grotesc”: „Ei se mobilizează în mod serios în locul chilienilor pentru ca Pinochet să fie judecat, dar Castro, care a împușcat de patru ori mai multe persoane, îi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
privilegiu nu era în mod egal distribuit populației din comună. Prima categorie de persoane excluse, care forma, de fapt, aproape jumătate din populația Sântanei, o reprezentau nemții. Cei care au luat această decizie (probabil, la nivel mult mai înalt decât elita politică a Sântanei) se temeau, pe bună dreptate, altfel, că germanii ar putea părăsi România. Iar „pierderea” unui neamț ar fi însemnat pierderea a 8000-20000de mărci germane, suma cerută de securiștii care supervizau distribuirea vizei de ieșire în Germania. Un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deoarece ei se temeau că orice confruntare cu autoritățile ar putea afecta șansele de obținere a actelor de emigrare în Germania (despre aceast punct, vezi Verdery, 1985). De la caz la caz, existau refuzuri de acordare a pașaportului unor persoane din elita politică și administrativă a satului, deoarece ar fi arătat foarte rău pentru partid ca discursul oficial să fie contrazis chiar de către membrii săi. O persoană care fusese în elita comunei ne-a spus, de asemenea, că cererile erau avizate și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la caz, existau refuzuri de acordare a pașaportului unor persoane din elita politică și administrativă a satului, deoarece ar fi arătat foarte rău pentru partid ca discursul oficial să fie contrazis chiar de către membrii săi. O persoană care fusese în elita comunei ne-a spus, de asemenea, că cererile erau avizate și de Securitate. Oamenii care fuseseră „turnați” că mai protestează nu prea primeau pașapoartele. șansele de a primi pașaportul erau reduse și în situația în care sătenii aveau rude în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
profit călătoreau în Ungaria cel puțin o dată la două săptămâni, datorită relațiilor pe care le stabiliseră cu indivizi din instituțiile statului. Totuși, aceștia erau foarte puțini. Cei mai mulți oameni cu care am vorbit, inclusiv un polițist și doi foști membri ai elitei locale, au spus că nu erau mai mult de 20 (dintr-o populație de circa 12000). Mulți dintre aceștia erau, de asemenea, femei. Turiștii orientați spre profit (sau, în limbaj natural, „bișnițarii”) erau asemănători cu cei care au apărut în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
politice în înțelegerea acestui deznodământ. Un susținător al cauzelor morale - pe care le consideră fundamentale, chiar dacă acordă atenție și problemelor economice - este Daniel Chirot (1999). Potrivit acestuia, declinul regimurilor socialiste din Est este cauzat de pierderea legitimității, a încrederii din partea elitelor și a unei părți semnificative a populației. La baza acestui fenomen nu s-ar afla în primul rând nemulțumirile față de condițiile economice, ci cele referitoare la imoralitatea regimului (corupție, lipsă de corectitudine, minciună etc.). Principalul actor al nemulțumirilor este considerat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iraționalitatea luptei pentru hrană, pentru carne. Cartelarea alimentelor, cu miza ei colectivist-egalitaristă („puțin, cât să ajungă pentru toată lumea”) eșuase în teratologie. Marfa abia ajungea pentru 10-20% din populația cozii, prindeau doar cei mai norocoși, mai bine plasați și mai puternici („elita”). Puteai să te fi așezat printre primii, în asemenea cazuri ziceai mersi dacă mai apucai un pachet de carne cu grăsime și os. Totul era un fel de „vânătoare” - mai ales atunci când se dădea carne, oamenii își redescopereau instinctele cinegetice
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
România devenea extrem de fragil, de fapt, iar conducătorii conștientizau cu stupoare acest lucru (cu țăranii și intelectualii alianța era și mai fragilă, din cauza cooperativizării forțate și agresive și a protocronismului promovat de comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise, în mod evident, lezat personal de greva minerilor: cvasileșinul său din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu era pregătit pentru disensiunea cu minerii și că greva din Valea Jiului îi demonstrase că regimul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
descris mai sus. Victima era considerată a fi o „cantitate neglijabilă” din punct de vedere uman, dacă nu cumva chiar o dejecție. Anchetatorii foloseau un jargon-argou specific pentru aparatul de represiune, având funcția de a-i legitima ca „inițiați”, ca „elită” (falsă, de fapt), pe de o parte. Pe de altă parte, același argou avea funcția de a-i delimita față de victime, în ipostaza de deținători ai puterii absolute. Imediat după bătăile și celelalte tipuri de maltratări suferite de protestatari, unii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comun, RL, 1991, 6; Gheorghe Grigurcu, Marginea care devine centru, F, 1991, 5; Ioan Holban, Război declarat foiletonului, CRC, 1991, 10; Adrian Marino, Semne noi în critică, JL, 1991, 27-30; Rachieru, Poeți Bucovina, 362-364; Codrin Liviu Cuțitaru, Ideologii, mentalități și elite, OC, 2000, 9; Dicț. scriit. rom., III, 892-893; Popa, Ist. lit., II, 628; Gheorghe Grigurcu, O analiză a fenomenului critic, RL, 2002, 4. M.I.
PRICOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
de „sociologie, istorie, critică socială și culturală”, R.b. publică proza, studii, cronici, recenzii și semnalări editoriale. Articolul-program, intitulat Constatări și directive, afirmă, în materie de literatură, necesitatea întoarcerii la „estetică pură”. Colaborează cu proza Em. Neuman (Ciocoi regățeni și elită ardeleana, fragment din românul Freud și Conul Costache), cu studii sunt prezenți G.H. Juvara, care semnează o serie de articole despre Titu Maiorescu și Junimea, precum și o biografie (Lascăr Catargi), N. Steinhardt (Admiratorii domnului Paul Valéry și Un mare critic
REVISTA BURGHEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289185_a_290514]