6,757 matches
-
a doua jumătate a secolului ll al erei noastre și luat de Clement drept autoritate de necontestat cum fac mozaicii și în ziua de azi, îl citează în Stromate la l, 22 cu marea nemernicie zisă față de cultura antică: ,,Numenios, filozof pitagoreci- an, scrie limpede: «Ce este Platon, dacă nu un Moșe care vorbește limba grea-că»”. Prea departe ați mers cu ticăloșiile și prea obraznici ați ajuns! Alexandru, fratele lui Filon, conducea cea mai mare casă de cămătărie din orașul Alexandria
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de lotri se învîrt în jurul lor să le fure marile adevăruri: ,,Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filozofia și cu o amăgire deșar- tă, după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii și nu după Cristos.” Aceste ,,filozofii” și ,,învățături începătoare” dacă erau așa cum le-a scris magistrul nu puteau fi spaima unor iubiți și apărați de Iahwe de sub talpa iadului. Se ține vajnic în năravurile lui și revine în Epistola lui Pavel către galateni unde la 4
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
19 avem: Așa că de la Ierusalim și țările de primprejur, pînă la Iliric, am răspîndit cu prisosință evanghelia lui Cristos.” Făcătura a fost demascată din antichitate și unul dintre cei care le-au pus jar sub tălpi liftelor iudeo-creștine, a fost filozoful platonician Celsus ce a trăit la Roma în secolul ll al erei creștine. Opera lui s-a pierdut la fel ca a tuturor criticilor creștinismului sau fariseismului mozaic, dar găsim citate din ea la Origene, preluate în lucrarea Contra Celsus
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ar fi cei mai păcătoși, însă declarînd în același timp că ei sînt centrul universului, nu-mai de dragul lor conduce Dumnezeu lumea, numai cu ei comunică, deoarece, fiind asemenea lui Dumnezeu, ei urmează în veșnicie imediat după Dumnezeu’’. Nu greșea deloc filozoful roman cînd punea sub lumină asemenea idei. Celsus cri-tică cu ironie și maliție mozaismul și iudeo-cretinismul pentru lipsa de logică, de argumentație și de coerență a dogmelor ce aveau pretenții de adevăruri sacre. Cer-cetînd Tora o consideră o înșiruire de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nimicește toate gugumăniile mozaicilor și ale iudeo-creștinilor privind apariția religiei lor înaintea gnosticismului și a creștinismului arimin/mitraismului. Celsus spune pe la anul 177 că iudeo-creștinismul este o erezie mozaică ce înșiruie niște mituri bune de ascultat de către femeile bătrîne. Afirmația filozofului grec ce a trăit la Alexandria și a cunoscut ,,la sursă” făcăturile mozaicilor, este susținută chiar de către unele fragmente din Tora și Talmud pe care ivriții susțin că le-au primit plocon de la Iahwe. În Epistola lui Șaul/Pavel către
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de-al lor, considerat mult timp drept cel mai erudit iudeo-creștin și care a înțeles, dacă mai era ceva de înțeles, că plăsmui- rea pute îngrozitor. Origene a fost obligat să recunoască aceste grave antinomii ale Torei și Talmudului, datorită filozofilor greci care au început să o studieze dezgustați de dovezile barbariei iudaice existente în scrisorele pretins ,,dăruite” de Iahwe. El recunoaște că multe texte din Tora și Talmud nu pot fi luate în sens literar pen-tru că ar încălca bunul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
El recunoaște că multe texte din Tora și Talmud nu pot fi luate în sens literar pen-tru că ar încălca bunul simț, de parcă iudeo-creștinii au pus vreodată preț pe bun simț și s-au ostenit să cunoască adevărul. Gnosticii și filozofii le-au reproșat iudeo-creștinilor că tocmai asemenea texte pline de atrocități, minciuni, bestialități, lăcomie și cele mai înspăimîntătoare fapte imorale sînt considerate adevăratul Cuvînt al lui Dumnezeu. El preia modelul cleri- cal mozaic și susține că în iudeo-creștinism preotul nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fiindcă au fost condam- nate ca eretice și aducătoare de rele. Chiar Ieronim scrie în anul 392 lucrarea De viris illustribus - Despre bărbații celebri, unde include alături de 132 de scriitori iudeo-creștini, pe Filon, J. Flavius și Seneca cel Tînăr. Pentru filozoful Seneca de orientare pitagoreică și stoică, gîn-direa lui Ieronim se poate considera complementară dar plăsmuirile lui Filon și J. Flavius nu fac decît să arate că toată scriitura iudeo-creștină este o făcătură fără seamăn în istoria și cultura Europei și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
traduse de către alții, înainte de Demetrios din Fa-leron, așadar înainte de cucerirea lui Alexandru și a perșilor, ieșirea din Egipt a fraților noștri iudei, relatarea faptelor lor de vitejie, cucerirea Canaanului, explicarea întregii Legi. Dată fiind marea sa erudiție, este limpede că filozoful despre care vorbim a luat multe de la iudei așa cum Pitagora s-a folosit de dogmele noastre de alcătuirea a doctrinei sale. Toată traducerea Legii s-a făcut sub regele cu nu-mele de Ptolomeu Filadelful, strămoșul tău care s-a încununat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe la anii 130, este lucrarea Calea/Doctrina Adevărului a lui Celsus elaborată pe la anul 177. Dacă Tora și Talmudul ar fi fost traduse în greacă în secolele lV-lll î.e.n. cum susțin leprele sataniste, sigur trebuiau să existe și reacții ale filozofilor greci sau ceva mai tîrziu ale romanilor, dar nu se găsește nimic în această direcție în scrierile anticilor. Cît privește prestigiul cultului mozaic în nasul grecilor și romanilor am să amin-tesc părerea filozofului Plutarh(45-130) care în lucrarea De Iside
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sigur trebuiau să existe și reacții ale filozofilor greci sau ceva mai tîrziu ale romanilor, dar nu se găsește nimic în această direcție în scrierile anticilor. Cît privește prestigiul cultului mozaic în nasul grecilor și romanilor am să amin-tesc părerea filozofului Plutarh(45-130) care în lucrarea De Iside et Oriside la pagi-na 31 spune despre zeul mozaicilor Iao că era un zeu al celui mai cumplit rău pe care noi îl cunoaștem ca Satana. Deși a ocupat și funcția de preot
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vestul Europei și care astăzi reprezintă cam 10% dintre cei ce practică mozaismul. Această frică a ivriților de neamul Domnului Gog din țara Magog adică geții, popor ce va reveni în istoria lumii să o dărime, o găsim și la filozoful roman Sene-ca(4 î.e.n - 65 e.n.) care într-o adevărată profeție, spune că prăpădul ,,zilei fatale” se va porni de la geți ca o pedeapsă divină, cînd Dunărea învolburată își va înălța apele pînă la cer, și va cuprinde
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
căldurii și al vieții iar celălalt ca un simbol al frigului și al morții sau ca dimineața și seara. O altă legendă spune că însoțitorii lui Mitra erau chiar Soarele și Luna. Diogenes Laertios în scrierea Despre viețile și doctrinele filozofilor spune des-pre Pitagora că interzicea consumarea cocoșului alb, pentru că ei sînt consacrați lunii și sînt rugătorii ce vestesc orele noaptea. Pe iconițele geților apar aceste păsări la fel și pe tăblița ritualică descoperită la Romula, cocoșul ținînd alături de leu, va-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se slujea în imperiul roman în limba getă se știa cu mulți ani înainte numai că iudeo-sataniștii au falsificat toată istoria acelor vremuri să le fie numai lor cîntare de dor și of cu mare folos în puhoiul de minciuni. Filozoful și matematicianul grec Iamblichos, care a murit pe la anul 330 scrie în lucrarea Viața lui Pitagora, că religie geților sau cultul lui Zamolxe era practicat cu mare cinstire de galați, tribali și alte neamuri dar și de către goți!
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
considerații generale asupra operei de ansamblu a eminentului literat, stăruind asupra personalității și structurii inconfundabile ale intelectualului de mare distincție și de tot atât de mare orgoliu. Privit în postumitate, Camil Petrescu este un spirit proteic: poet, romancier, dramaturg, critic literar, eseist, filozof, matematician, sociolog, om politic, cronicar (sportiv și militară, ziarist și memoralist. S-ar putea zice - observă Vladimir Streinu - că mai mult decât orice e cronicar al conștiinței sale." Puțin mai încolo, criticul îi definește cu pregnanță arta: "Obiectul artei și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
încalcă, se asupresc, se acopăr și reapar, luptându-se încolăcit și alcătuindu-se astfel într-o impunătoare arhitectură de stil baroc. Asia fiind patria barocului, criticul acesta, care este și un poet, un romancier, un dramaturg, un moralist și un filozof, se înfățișează, în condiția lui intimă, ca un Gengis Khan, un asiat cu nostalgia cruntă a Europei. El visează adesea, compensator, câte o Acropole. Dar instinctul stilistic i se satisface de fapt pe frontoane dorice, pe care le copleșește decorativ
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
la în anii '50, Gabriel Marcel vorbea despre tehnicile de înjosire prin care mașina totalitară (nazistă și comunistă) a fost capabilă să pătrundă în forul cel mai lăuntric al omului și să le înrobească unora conștiința. Acest pericol era, pentru filozof, dovada că pentru a-și menține libertatea în pofida oricăror constrîngeri omul trebuie să aibă o referință transcendentă, în care să-și înrădăcineze această libertate. Nivelul său psihosomatic și comunitar. Iar asigurarea acestei libertăți nu face decît să întărească treptat impresia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
treptele realului, în termenii lui Andrei Pleșu. în creștinism, tema are un relief special, de vreme ce Christos este Omul universal în plenitudinea lui preeternă, Homo maximus care, lucrînd din străfundul fiecărui suflet, îl cheamă să-și actualizeze verticala completă. Pentru un filozof creștin modern ca Berdiaev, tema libertății este primordială ; libertatea are demnitate metafizică supremă, e totuna cu abisul dumnezeirii, față de care Ființa divină e un derivat, constituie o primă determinare. Ființa lui Dumnezeu se subsumează libertății sale, divinului ca libertate. Acestei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ei concep cetatea, abia aceștia pot fi supuși împreună cu proiectul lor probei responsabilității. Dar e verosimil că, odată ce au dobîndit această știință, odată ce au interiorizat-o, ei vor fi ajuns la capătul căutării și al dezbaterilor, putînd fi primiți ca filozofi legislatori în cetatea unde domnește oikeiopragia Societățile vechi puteau pretinde să întrupeze sau, mai degrabă, să se orienteze după o ordine ideală, fiindcă acceptau în economia lor imaginea propriei depășiri. Erau societăți deschise pe verticală, contemplînd, în diferite moduri, o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
transcenderii, ca trepte ale unui destin uman complet. Pustnicii creștini ai Egiptului își aveau primele locuri de retragere aproape de așezările orășenilor și țăranilor ; în ochii acestora, asceții erau, potrivit expresiei lui Peter Brown, eroii spațiului din Afară. în lumea greacă, filozoful e cineva care se rupe metodic de viziunea comună asupra lucrurilor, încercînd să trezească în sine și în ceilalți o privire zenitală asupra lumii și asupra propriei vieți. De aceea, el le apare concetățenilor săi ca un om admirabil, dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
neștirbite rostul de ghid, autoritatea și prestigiul, în măsura în care se mențin transparente față de adevărul pe care îl proclamă. Nu ca obiectivări ale transcendenței conving ele astăzi, ci ca vectori către ea. O spunea recent, într-un interviu publicat de Dilema veche, filozoful și teologul Jean-Yves Lacoste cînd declara abrupt și expresiv : nu mă interesează creștinismul, ci Christos Riscul tîrziu modern este ca, lăsată în grija persoanei, transcendența să se coloreze relativist, să apară drept chestiune de opinie ori de construcție individuală, subordonată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sensul comun al acesteia din urmă rămîne raportat în lumea greco romană nu atît la rațiune și discernămînt, cît la voință. Chiar și pentru Platon, alegerea filozofică esențială, hotărîrea gîndirii, este un act al voinței. Ea este cea care, în filozof, se decide cu toate riscurile pentru ordinea integrală a adevărului. Filozoful este un om care își conduce întreaga viață potrivit voinței de adevăr. Așa cum le face să apară, în tradiția ebraică și creștină, episodul inaugural al Facerii, libertatea omului și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
romană nu atît la rațiune și discernămînt, cît la voință. Chiar și pentru Platon, alegerea filozofică esențială, hotărîrea gîndirii, este un act al voinței. Ea este cea care, în filozof, se decide cu toate riscurile pentru ordinea integrală a adevărului. Filozoful este un om care își conduce întreaga viață potrivit voinței de adevăr. Așa cum le face să apară, în tradiția ebraică și creștină, episodul inaugural al Facerii, libertatea omului și responsabilitatea lui sînt legate tot de tema alegerii, a liberului arbitru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
împreună cu Principiul lui imutabil. Pentru Platon, alegerea filozofică se face între adeziunea la un adevăr particular sau parțial (acesta sau acela, după cum este pe moment util, așa cum fac sofiștii) și adeziunea la adevăr în totalitatea lui, în ordinea lui integrală. Filozoful alege întregul cu toate părțile lui, mai degrabă decît o parte sau alta ; alege principiul cu toate consecințele lui mai degrabă decît anumite consecințe cu excluderea celorlalte.2 în sens filozofic, ca și religios, libertatea de alegere poate conduce dincolo de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
că a dat astfel un fundament rasismului, stabilind inegalitatea de natură dintre omul liber și sclav. Dar acuzația se dovedește neîntemeiată dacă ținem seama că participarea la rațiune e gîndită de Aristotel tot după modelul creșterii, ca și libertatea. Pentru filozof, sclavul este similar copilului care, prin natură, va crește și va ajunge om cu mintea întreagă, capabil de rațiune la măsura ei completă Mai discutabili sînt poate ideologii actuali care, invers decît Aristotel, apropie copilul de sclav, pentru a pleda
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]