6,294 matches
-
astăzi aș fi fost un Patapievici, care își asezonează discursurile, în mod firesc, numai cu astfel de cuvinte deștepte ; care nu vede nimic extraordinar în folosirea uzuală, de exemplu, a unui cuvînt ca „pululație“.) Dacă noaptea eram poetic, ziua eram filozofic. Îmi notam perle din înțelepciunea omenirii, pe care le găseam din abundență în lecturile mele („Taina exis tenței umane nu constă în a trăi, ci în a ști pentru ce să trăiești“ - Frații Karamazov ; „Adam și Eva : El creat pentru
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
alt loc unde obișnuiam să ne ascundem pentru a nu fi văzuți de profesori cînd fumam), îmi aprin deam țigara și meditam la întrebarea : „Oare viața merită să fie trăită ?“. Bineînțeles, cochetam și cu ideea sinuciderii (sinucidere din rațiuni înalte, filozofice, cum altfel ?). Vremea urîtă îmi convenea de minune, căci mă facea să-mi ridic gulerul... Numai că plimbarea de unul singur, adîncit în gînduri și fumînd agale, îi favorizează doar pe eroii din filme ; atunci muzica e corespunzătoare, iar personajul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu cît omul repeta din trei în trei mi nute : „Nu te încrede în nimeni, decît în tine însuți, în nebunia ta ! ! Fii lup singuratic ! !“ (formulă pe care, desigur, o dată ajuns la Pitești, am notat-o în caietul cu ziceri filozofice). Biroul era întunecos, iar decanul tras la față și palid, cu ochii însă vii ; am avut instantaneu con vingerea că suferea de ulcer. Nu știu cum îl chema, dar, cunoscîndu-l la facultate la București pe Eugen Negrici, pot să spun că semăna
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fel e și cu moartea. Este vorba de ceva abisal și dramatic, de ceva care ne preocupă și ne determină în mod fundamental pe toți, de unul dintre cele mai teribile mistere ale lumii acesteia etc. Dincolo de implicațiile mistice sau filozofice, moartea propriuzisă (ca și sexualitatea sau nașterea) este în primul rând ceva care ține de fiziologia noastră. Iar, într o lume decentă, chestiunile fiziologice nu devin subiecte de spectacol. Toată frenezia funebră care a cuprins unele televiziuni (în principal pe
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Iași, octombrie-decembrie 1948, volumul XXXIV, nr. I, p. 341, recenzor V. Procopiu. În aceeași perioadă publică Studii și îndrumări Pedagogice despre care, în prefață, profesorul D. Tudoran scria: încercând să întemeieze metodica științelor fizico chimice pe date psihologice și principial filozofice, autorul urmărește cu multă pătrundere analitică și prin exemplificările de care se folosește reușește să înfățișeze un îndreptar metodic meritoriu pentru științele fizicochimice . Între 14 decembrie 1950 și întâi mai 1951 va funcționa ca șef de lucrări și asistent, prin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un biet funcționar al societății. Are, e drept, anumite posibilități de exercitare a puterii, dar adevărata putere nu poate fi deținută decît într-un echilibru perfect cu adevărul și dreptatea. Știi ceva, se înfurie Ion, nu mă interesează speculațiile tale filozofice! Eu sînt un bun specialist și-mi ajunge. Chestiile astea sînt bune de făcut literatură. De fapt, tu, acolo, în București, te-ai stricat; ai plecat din Iași premiant la olimpiadele naționale de Fizică și te-ai întors cu capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cred. Tu ai numai eroi pozitivi și frumoși. Zău?! Înseamnă că ai ascultat la radio o singură piesă de-a mea; de fapt o poveste de dragoste... Mîine vei începe să scrii romane polițiste, apoi comedioare..., cel mult o piesă filozofică. Nu ți-ai zis niciodată că ești unul dintre aceia care încep prin a face furtună în ocean și sfîrșesc prin a sufla în paharul cu apă? Dacă nu chiar în iaurt... Ce vrei de la mine, Vlade? Nimic. Nici măcar o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
universului, definit tot într-un spațiu cu patru dimensiuni. Numai că în cazul spațiului uman, spre deosebire de spațiul minkovskian, spațiul euclidian plus timp -, coordonatele sînt altele: Dragostea, Arta, Munca și Timpul. Ordinea acestora nu contează decît ca enumerare, ori ca speculație filozofică. Marxismul spune: "Munca l-a creat pe om", face un gest spre mine doamna Teona, și-atunci, continuă ea, cum rămîne cu ordinea? Afirmația lui Marx se referă la geneza omului, nu la existența lui. Doamna Teona rămîne cu privirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și s-o calmeze. — Dar nu înțeleg. Credeam că-i place în Reigate! Păreați atât de... „Plini de voi“, îmi vine să zic. — Atât de... fericiți! — Fericirea ei a durat până în momentul când am desfăcut cadourile de la nuntă, spune Tom filozofic. În momentul ăla... s-a uitat în jur și a părut să aibă revelația subită... că asta va fi viața ei de acum încolo. Și nu i-a plăcut ce a văzut. Inclusiv eu, bănuiesc. — Vai, Tom. — A început să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
titlul „Iudaism și elenism”. În 1980 s-a Încercat republicarea acestui text important Într-un amplu volum cuprin- zând publicistica lui Fundoianu <endnote id=" (529)"/>. Până la urmă Însă, cenzura a impus eliminarea eseului respectiv din cuprinsul cărții. Acest important studiu filozofic a fost reeditat abia În 1999, după 80 de ani <endnote id="(526)"/>. Tot referitor la Fundoianu, În decembrie 1945, În Revista Fundațiilor Regale, Tudor Arghezi a semnat un cald articol În memoria „poetului asasinat [la Auschwitz] cu aburi de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spaimă și umilire să fie cuprinși de-un elan, de-o dorință, de-o exuberanță, de-un fel de beție de-a vrea să arate cine sunt și ce pot. Mintea voastră mobilă și ascuțită, În stare să creeze sisteme filozofice, să asimileze și să explice sisteme filozofice, se avânta Într-o ideologie [= comunistă] față de care românii se arătau reticenți. Această ideologie era echivalentă pentru voi cu trâmbițele care dărâmaseră zidurile Ierihonului, ea vă mântuise de nazism. Posturile nu le-ați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un elan, de-o dorință, de-o exuberanță, de-un fel de beție de-a vrea să arate cine sunt și ce pot. Mintea voastră mobilă și ascuțită, În stare să creeze sisteme filozofice, să asimileze și să explice sisteme filozofice, se avânta Într-o ideologie [= comunistă] față de care românii se arătau reticenți. Această ideologie era echivalentă pentru voi cu trâmbițele care dărâmaseră zidurile Ierihonului, ea vă mântuise de nazism. Posturile nu le-ați luat singuri ; ele v-au fost date
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
locuiește „Într-o căsuță mică” de pe „ulițele strâmte ale mahalalei jidovilor” din Suceava și care ucide pentru bani, ca să plece „la Ierușalaim” <endnote id="(685, pp. 238-241)"/>. Dar, mai mult decât un personaj legendar, Ahasverus este pentru Eminescu o metaforă filozofică pentru definirea mișcării veșnice a materiei/ființei În univers : „Într-o eternă tranziție, Într-un pelerinaj din ființă În ființă, un Ahasver a[l] formelor lumii” <endnote id="(685, p. 378)"/> ; sau : „E unul și același punctum saliens care apare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
le régime d’Antonescu (1940-1944). Documents diplomatiques français inédits, ediția a II-a adăugită, Université Paul Valéry, Montpellier, 2000. 585. Șama Salzberger, Adevăruri despre Talmud și Judaism. Documente și lămuriri, București, 1938 (prima ediție, 1923). 586. Nicolae C. Paulescu, Fiziologia filozofică. Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria [Physiologie philosophique, Paris, 1914], București, 1913. 587. Simeon Fl. Marian, Vrăji, farmece și desfaceri, Editura Coresi, București, 1996 (prima ediție, 1893). 588. E.M. Cioran, Cahiers (1957-1972) [Caiete, vol. I-III, Editura Humanitas, București, 1999-2000], Gallimard, Paris, 1997
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
găsiți prin crâșme În loc de fabrici, uzine și ogoare Îmbelșugate. Viitorul democrat Mihnea Gheorghiu (1919-2011) care pe atunci era un virulent critic al Îmbâcsitei și păcătoasei societăți de consum capitaliste, a scris În „România liberă” nr. 8797 un articol intitulat „Concluzii filozofice” În care a comis o prostie, repede aruncată la tomberon de cenzor. Iată pătărania: „În articolul (...) de Mihnea Gheorghiu, pe marginea Plenarei din noiembrie a CC al PCR, menționa printre altele și necesitatea unei mai accentuate continuități <<a revoluției spirituale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acel moment a apărut și un procuror care l-a arestat pe loc (subl.ns.)”. Ce părere are cititorul zilelor noastre cu oareșce convingeri totalitariste, atunci când citește aceste rânduri? Se bucură sau stă un pic la Îndoială asupra contemplării sale filozofice asupra „operelor” lui Karl Marx și Frederich Engels?! ș. „(...) a fost bătut Îngrozitor” Dacă acum bătaia În timpul anchetării unui presupus infractor este interzisă (chiar dacă se mai practică, potrivit relatărilor televizate sau scrise ale unora trecuți prin celulele Poliției), pe atunci
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în orașele Bălți și Tg. Neamț, perioadă în care și-a trecut și examenul de capacitate. În 1945 a fost numită, prin concurs, bibliotecară la Biblioteca de limbi slave a Universității din Iași, cadru în care cultura sa filologică și filozofică a putut să se afirme și să fie apreciată de specialiști. Cunoscând perfect limba rusă, s-a înscris între timp și la cursurile Institutului Maxim Gorki din București, pe care l-a absolvit cu nota maximă. În anul 1948 a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
similare din import. Nu trebuie și nu poate fi omisă precizarea că personalitatea prof. dr. Iosif Selmiciu (cunoscător a 7 limbi străine: germană, engleză, franceză, italiană, rusă, maghiară și sârbă) îngloba o vastă cultură științifică, o largă și cuprinzătoare cultură filozofică și literară. Iubea cu pasiune și discernământ arta în toate variatele ei forme de exprimare. Înzestrat cu sensibilitate pentru frumos, era un admirator al muzicii și artelor plastice. Și-a urmat destinul, care însă a hotărât să-l smulgă prematur
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
2008), de David Fincher Povestea unui personaj care îmbătrînește invers care se naște cu organismul unui om de 80 de ani și devine tot mai tînăr pe măsură ce înaintează în vîrstă, sfîrșindu-și viața ca bebeluș e plină de posibilități satirice, poetice, filozofice. Scott Fitzgerald a explorat o mică parte din ele în povestirea lui din 1921, Strania poveste a lui Benjamin Button (sursa filmului oferit acum de David Fincher), iar tînărul scriitor american Andrew Sean Greer le-a explorat pe îndelete în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
strălucitor căutat atâta timp orbește pe-ntuneric !”. Nemăsura a luat la Lefter expre- sia sensibilității religioase în forma sa maximală, extazul, transa mistică. Discursul său ar trebui să ne atragă atenția pentru că el a devenit liturgic, împins spre constatările înalt filozofice care nu mai reglează raporturi mundane, precum cel dintre un șef și subordonatul său, sau dintre cetățean și autorități, ci pe cele dintre om și instanțele superioare, dintre om și dimensiunea destinală a existenței sale, dintre om și Divinitate. Micul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care de-abia ele să-i dea adâncime și semnificația dura- bilă.” Personajele lui Caragiale fiind lipsite de o conștiință morală, ceea ce include întotdeauna și termenul contrar, imoralitatea, constituie doar proiecții estetice care sus- pendă orice judecată de ordin etico- filozofic. Scrisoarea lui Negoițescu din 17 septembrie 1947 încheie într-un fel polemica cu Radu Stanca aducând o altă serie de precizări și concluzia. Valoarea socială poate fi absorbită și convertită în valoare estetică, - spre exemplu, rafinarea până la estetic a moravurilor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
imaginii ideale despre poporul român în contextul edificator al evenimentului aureolar și al mân- driei naționale, ori știm bine cât de caustic- minimalizator poate fi Caragiale. Pornind de la o ruralitate idilică, lirici- zată patetic de un Octavian Goga sau convertită filozofic în poezia și filozofia lui Lucian Blaga către urbanismul demistificator și adesea suburban al „momentelor” și „schi- țelor” lui Caragiale, sensibilitatea tânărului Doinaș are de trecut niște hopuri cuantificate ca reflexe mentalitare. Ethosul ardelenesc se confruntă cu amoralismul munte- nesc
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în orașele Bălți și Tg. Neamț, perioadă în care și-a trecut și examenul de capacitate. În 1945 a fost numită, prin concurs, bibliotecară la Biblioteca de limbi slave a Universității din Iași, cadru în care cultura sa filologică și filozofică a putut să se afirme și să fie apreciată de specialiști. Cunoscând perfect limba rusă, s-a înscris între timp și la cursurile Institutului Maxim Gorki din București, pe care la absolvit cu nota maximă. În anul 1948 a devenit
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
deosebit de frumoasă. O descoperisem - și descoperisem că acolo ședea - în cursul deselor, deja evocatelor mele plimbări în acea perioadă, plimbări care mă aduceau, aproape în fiecare după-amiază, în parcul Libertății, unde uneori mă așezam pe o bancă și citeam (romanele filozofice ale lui Voltaire, îmi amintesc). Traseul era mereu același, bulevardul Mărășești, drept, de parcă ar fi fost tras cu rigla, pe care îl străbăteam în întregime, de la vechiul pod Mărășești până la intrarea în marele parc, pășind fără grabă căci erau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
preface, din cochetărie, că participă - la fazele mai fierbinți ale meciului, Dumnezeule, cum o arăta astăzi? Dar oare mai trăiește? Zgomotul tribunelor aplauzele și exploziile vocale sunt acoperite, copleșite de vuietul trecerii timpului. Filmulețul sportiv devine un pretext de meditație filozofică. La cimitir, la Glina, mergem din ce în ce mai rar. Și stăm tot atât de puțin, ca pe vremea când mergeam mai des. Ne reculegem între două mașini (cursa suburbană 166 circulă din oră în oră). Ajungem la mormânt la zece fără zece și plecăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]