7,586 matches
-
sovietic de asumare a greșelilor trecutului, liderul PMR declarând că în România nu existaseră astfel de situații 14. Lupta de clasă nu dispăruse odată cu moartea lui Stalin, iar intelectualii nu aveau niciun motiv să creadă că partidul va renunța la fundamentul construcției sale politice. Denunțarea crimelor staliniste și condamnarea cultului personalității au creat o stare de confuzie, care a fost însă înlăturată de Mihai Beniuc la congresul scriitorilor organizat în iunie 1956. În opinia sa, producțiile literare reflectau schimbările intervenite în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
stratagemă, care urmărea eliberarea spațiului ideologic intern de orice constrângeri. Aflat în căutarea unui proiect, care să-l individualizeze, în raport cu ceilalți lideri ai partidului, dar și cu cei ai celorlalte țări comuniste, Ceaușescu avea nevoie de o libertate ideologică deplină. Fundamentele teoretice invocate de Ceaușescu, în prima parte a conducerii sale, se opreau, de cele mai multe ori, la o variantă simplificată a marxismului. Lenin, ca și Marx sau Engels, erau amintiți circumstanțial, de obicei pentru a sprijini ideea unei libertăți depline de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a mijloacelor de sancționare a celor care depășeau limitele trasate de partid, în ultimul deceniu de comunism au apărut mai multe voci care să conteste în mod deschis nu doar politica PCR sau pe liderul său Nicolae Ceaușescu, ci chiar fundamentele pe care era întemeiat sistemul comunist. Studiul pe care-l publicăm urmărește să scoată în evidență valențele diferite pe care le-au îmbrăcat cuvintele pentru regimul comunist și pentru scriitorii români disidenți în anii 1980. Prima parte a studiului nostru
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
detașez și de iluzia că atracția pe care puterea o exercită asupra intelectualilor ar fi, în România sau în alte părți, exclusiv apanajul regimurilor politice totalitare sau autoritare; că, în cazul acestor regimuri opresive - în care crima proiectată rațional devine fundament existențial al unui stat ilegal, non-contractualist și eminamente antipolitic prin raportare la valorile modernității politice 5 - predarea intelectualilor pe altarul puterii este cu atât mai tragică și dezonorantă, dacă e să ne amintim de valențele spiritului critic, de onestitate și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sus au fost criticate de autorii francezi care au explicat că dreptul subiectiv trebuie raportat la subiectele dreptului civil, cu atributele pe care le conferă acestora dreptul obiectiv, care nu sunt decât efectele derivate ale regulii de drept ce rămâne fundamentul, rațiunea și măsura acestor efecte. Reținând elementele definitorii ale dreptului subiectiv putem afirma că acesta reprezintă prerogativa recunoscută unei persoane de către dreptul obiectiv, garantată prin mijloace juridice, de a avea un anumit comportament sau de a pretinde o anumită conduită
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a mai reglementat într-un articol separat principiul relativității efectelor contractului (așa cum a procedat Cod civil de la 1864 prin art. 973). V.2.1. Principiul forței obligatorii a actului juridic civil Principiul forței obligatorii a actului juridic civil, își are fundamentul pe de o parte în imperativul moral al respectării cuvântului dat (pacta sunt servanda), iar pe de altă parte în nevoia asigurării stabilității și siguranței situațiilor juridice create. Principiul menționat trebuie interpretat în sensul că actul juridic legal încheiat se
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
declarând nul actul respectiv. Posibilitatea instanței de a invoca din oficiu nulitatea absolută vizează ipoteza în care una din părți declanșează un litigiu civil 351, având ca obiect executarea unui act juridic, iar instanța constatând că actul juridic ce constituie fundamentul pretenției supuse judecății este lovit de nulitate absolută, va respinge cererea de chemare în judecată ca nefondată (fără a pronunța și nulitatea actului respectiv). Excepție face situația în care prin cerere reconvențională motivată 352, pârâtul a solicitat anularea. În reglementarea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
zeu întrupat, instaura o lume nouă, o civilizație infinit mai complexă și superioară aceleia a orașelor neolitice. Esențialul era de a asigura permanența acestei opere efectuate după un model divin; altfel spus, de a evita crizele susceptibile de a zgudui fundamentele noii lumi. Divinitatea faraonului constituia cea mai bună garanție, întrucât faraonul era nemuritor, decesul său însemna numai translația sa la Cer. Continuitatea de la un zeu întrupat ia alt zeu întrupat și, prin urmare, continuitatea ordinii cosmice și sociale era asigurată
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
un poem orfic, Theogonia rapsodică, Zeus o întreabă pe zeița primordială Nyx (Noaptea) cum să-și întemeieze "trufașa sa împărăție asupra nemuritorilor" și, mai ales, cum să organizeze Cosmosul astfel încât "totul să fie una și părțile distincte". Noaptea îl învață fundamentele cosmologiei, și-i vorbește despre frânghia de aur legată de eter14. E vorba, desigur, de un text târziu, dar tradiția la care se raportează este veche, în Iliada (14,258 sq.), Noaptea este văzută ca o zeiță destul de puternică: chiar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
inconștientului de a răspunde compensatoriu frustrărilor eului. În acest ultim caz, angoasa răzbate dintr-o rețea de simboluri, tratate cu seriozitate sau cu fină ironie. Astfel de perioade ale evoluției literaturii dezvoltă tendințe opuse, manifestări extravagante, toate constituite însă pe fundamente comune. O astfel de perioadă de cumpănă a literaturii române o reprezintă aceea care se suprapune peste al Doilea Război Mondial. Scriitorii care debutează acum se află sub impactul schimbărilor și al presiunii social-politice a vremii și vor forma ceea ce
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
politica externă a statelor Prefață de IOAN MIRCEA PAȘCU Cuvânt înainte de TEODOR FRUNZETI INSTITUTUL EUROPEAN 2011 CUPRINS PREFAȚĂ (IOAN MIRCEA PAȘCU) / 9 CUVÂNT ÎNAINTE (TEODOR FRUNZETI) / 17 INTRODUCERE / 23 CAPITOLUL I. Paradigmele echilibrului de putere din perioada Războiului Rece / 35 Fundamentele teoretice ale echilibrului de putere în relațiile internaționale / 38 Evoluția doctrinelor de securitate și a conceptelor strategice ale SUA și URSS / 49 CAPITOLUL II. Linii teoretice dominante și elemente de gândire strategică în politica externă a SUA și Federației Ruse
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
victorie în Vest16. La momentul lansării Doctrinei Truman, SUA deținea, deja, armament nuclear operațional, beneficiind de un avantaj tehnologic important față de URSS, ca urmare, un potențial conflict era puțin probabil, fiind lansată, în schimb, o cursă a înarmării fără precedent. Fundamentele teoretice ale echilibrului de putere în relațiile internaționale Anul 1945 aducea sfârșitul conflagrației care a lăsat marile puteri europene falimentate de război, context în care, URSS, stat comunist, începe să se contureze ca unică superputere pe continent, concurentă în plan
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
raționalitatea, în speță raționalitatea economică, este cea care va eroda trăsăturile tradiționale ale suveranității, germeni ai unor posibile conflicte 74. Pactul de la Varșovia se desființează, dar se consideră că securitatea Uniunii Sovietice a fost compromisă în mod fatal de către slăbiciunile fundamentelor ei socio-economice și ale politicii instituționale și nu de către un deficit de forță militară 75. În general, în prima parte a anilor '90, cooperarea s-a intensificat între SUA și Rusia, inclusiv în domeniul armelor nucleare și, în ceea ce a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de distrugere în masă sau împotriva unui atac desfășurat cu arme convenționale, dacă acesta poate compromite existența Federației 150. După aprobarea doctrinei militare, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Iurii Baluevskii, a făcut precizări legate de faptul că, deși fundamentul noului document îl constituie evitarea oricărui conflict armat, Federația Rusă își rezervă dreptul de a utiliza, pe lângă, instrumentele politice, diplomatice, economice, și pe cele militare pentru apărarea intereselor sale naționale și pe cele ale aliaților săi. De asemenea, a menționat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
coincidea cu poziția oficială a Rusiei (Așteptăm ca toate prevederile Tratatului START 2 să intre în vigoare cât mai curând și ca Tratatul START 3 să poată fi semnat, păstrându-se și consolidându-se astfel Acordul de apărare antirachetă în calitate de fundament al stabilității strategice și al reducerii (...) armamentului strategic ofensiv, conform prevederilor acestuia.) În textul comunicatului a fost menționată și inițiativa părții ruse referitoare la sistemul global de supraveghere a difuzării armamentului nuclear și a tehnologiilor de rachete, sistem ce reprezenta
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
s-a ajuns la ceea ce Hans Blix numea ca fiind prima linie de apărare împotriva răspândirii armelor nucleare și anume să se reușească ca statele să decidă că nu au nevoie de acestea, fapt ce ar trebui să-și aibă fundamentul în politica externă, și nu în acțiunile militare. Cert este că sistemul de apărare antirachetă de nivel strategic este pe cale de a deveni un element important în formularea echilibrului de putere contemporan, în stabilirea ecuației de securitate și va conduce
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Canadiană și Partidul Progresist Conservator a adâncit și mai mult această distanțare față de principiile și practicile populiste. După anul 2000, spre frustarea nucleului dur de susținători ai Partidului Reformei, pentru care regionalismul vestic, poziția anti-partide și populismul democrației directe reprezentau fundamentul acestei adeziuni, niciun partid cu vederi clare regionaliste sau populiste nu și-a mai făcut loc în politica regională. După aruncarea peste bord a democrației directe și a regionalismului populist, a rămas o versiune limitată de antielitism, dar care și-
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
înregistra pentru această dimensiune procedurală un scor negativ. În privința conținutului criteriului democratizării, chiar dacă partidul a vrut să radieze "interesele speciale" din procesul de fabricare al politicilor publice, nu există niciun fel de dovadă că Reformiștii ar fi intenționat să submineze fundamentele legale ale libertăților și egalității formale aparținând propriilor membri. Anumiți comentatori au argumentat că măsura Partidului Conservator, luată în 2011, de a elimina finanțările acordate partidelor politice (acestea ridicându-se la doi dolari pentru fiecare vot obținut la alegerile federale
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fiind vizată populația autohtonă (de exemplu, membrii așa numitelor "Prime Națiuni") și locuitorii Québecului. Însă, principalul obiectiv al Partidului Reformei a fost acela de a recuza Statul social împreună cu noile forme de "cetățenie socială", drepturile acordate anumitor grupuri și nu fundamentele instituționale și culturale ale democrației liberale, în versiunea lor canadiană. Dacă ar fi intrat în conflict cu normele fundamentale ale democrației, Partidul Reformei s-ar fi expus izolării politice. În Canada, la fel ca și în Statele Unite, populismul, sau cel
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
însoțită de o criză constituțională majoră. După constituirea Partido Revolucionario Institucional (Partidul Revoluționar Instituțional) - PRI, în 1929, Mexicul nu a experimentat vreodată o lovitură militară, iar tranziția s-a derulat lent, întinzându-se pe aproape zece ani, fără să altereze fundamentele cadrelor constituționale aflate în vigoare încă din 1917. PRI-ul, aflat într-o poziție de dominație hegemonică și care a guvernat timp de 70 de ani, a continuat să existe și să guverneze de facto în majoritatea statelor mexicane și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
obișnuiți s-au ciocnit de realitatea unei autorități executive puternic concentrate. Într-adevăr, ritmurile și modurile de exprimare ale mobilizării populare au fost ținute foarte strâns în frâu de către Chávez, ale cărui preferințe și priorități strategice schimbătoare au făcut ca fundamentul mișcării sale să fie caracterizat prin foarte multă improvizație și prin dese schimbări organizaționale. Manifestările chavismului la nivelul oamenilor de rând erau adesea inițiate cu multă pompă, numai pentru a fi înlocuite cu alte inițiative pe parcurs, lăsând în urmă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
negative ale populismului, menționate în capitolul introductiv, pot fi la rândul lor împărțite mai ușor în cinci categorii de comportamente. Trei dintre acestea au legătură cu natura competiției politice populiste. Conform acestor ipoteze populiștii pot: a) să caute un nou fundament pentru competiția politică, legată de ideologia lor diferită (dacă nu chiar ușor îndreptată spre centru) (efectele pozitive #4 și #5, efectul negativ #3); b) să mobilizeze și să reprezinte grupuri excluse (efectele pozitive #1, #2 și #3); și c) să
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
util să analizăm dacă populismul lui Mečiar a dus la vreunul dintre comportamentele pozitive sau negative menționate mai sus, și dacă acestea, la rândul lor, au avut efectele benefice sau dăunătoare estimate asupra democrației slovace. 9.2.1 Un nou fundament pentru competiția politică Înființarea HZDS de către Mečiar a reprezentat, în sine, un efort de schimbare a principiilor de bază ale competiției politice din Slovacia, iar succesul său și-a pus amprenta pe viața politică slovacă de după mandatul său (cu toate că a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fără a susține independența sau status quo-ul (Leff, 1997) și să-i permită lui Mečiar să eticheteze atât pe foștii disidenți, cât și pe foștii comuniști drept "cehoslovaci". Căutarea partidului de a identifica posibilități de comutare a competiției pe noi fundamente a scăzut semnificativ după ce Slovacia a obținut independența, direcționată, totuși, înspre investiția partidului în construirea unei identități de pol "pro-slovac" la nivel național. Acel pol a permis noi mișcări, de mai mică însemnătate - în special, încercarea de a aduce împreună
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populiste, cum a fost cazul peronismului în Argentina și/sau cel al Partidului Populist din Statele Unite, au generat episoade de schimbări la nivel instituțional care au susținut întărirea sau slăbirea democrației. Aceasta înseamnă, după cum sugerau Capoccia și Ziblatt (2010), că fundamentele instituționale ale democrației apar, de regulă, într-o manieră desincronizată. Prin urmare, este relevant de analizat dacă, și în ce moduri, apariția populismului a afectat dezvoltarea în plan istoric a instituțiilor democratice luate separat (de exemplu, extinderea dreptului la vot
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]