56,594 matches
-
date prin aplicarea regulilor de obținere a formelor normale și eliminarea redundanțelor. Datele din cadrul unei baze de date pot fi accesate de următoarele categorii de utilizatori: a) Administratorul bazei de date - o persoană sau un grup de persoane care asigură gestiunea sistemului de baze de date din punct de vedere tehnic și stabilește politicile de implementare a deciziilor privind gestiunea datelor unei organizații. Principalele funcții ale administratorului bazei de date sunt: definește schema conceptuală a bazei de date, precum și restricțiile de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
fi accesate de următoarele categorii de utilizatori: a) Administratorul bazei de date - o persoană sau un grup de persoane care asigură gestiunea sistemului de baze de date din punct de vedere tehnic și stabilește politicile de implementare a deciziilor privind gestiunea datelor unei organizații. Principalele funcții ale administratorului bazei de date sunt: definește schema conceptuală a bazei de date, precum și restricțiile de integritate; definește schema internă a bazei de date; asigură legăturile cu utilizatorii prin schemele externe, legăturile între schemele externe
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
datelor în caz de incidente; monitorizează parametrii bazei de date și adaptează baza de date în funcție de cerințele nou apărute; reorganizează periodic baza de date. b) Programatorii de aplicații sunt specialiștii care proiectează și realizează aplicațiile care interacționează cu sistemul de gestiune al bazei de date. Ei au acces la schemele externe corespunzătoare ale bazei de date și colaborează cu administratorul în acest scop. c) Utilizatorii finali - persoanele care au acces la datele din baza de date folosind: o anumită aplicație, o
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
acces la datele din baza de date folosind: o anumită aplicație, o interfață oferită de SGBD, un sistem de meniuri, comenzi lansate în mod interactiv, programe de aplicații scrise în limbajul de manipulare a datelor (LMD). 1.2. Sistemul de gestiune al bazei de date Pentru crearea, manipularea, actualizarea și interogarea unei baze de date s-au creat programe specializate care poartă numele de sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD). Sistemul de gestiune al bazei de date se definește
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de aplicații scrise în limbajul de manipulare a datelor (LMD). 1.2. Sistemul de gestiune al bazei de date Pentru crearea, manipularea, actualizarea și interogarea unei baze de date s-au creat programe specializate care poartă numele de sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD). Sistemul de gestiune al bazei de date se definește ca un ansamblu de programe speciale utilizat pentru: descrierea structurii datelor, codificarea, actualizarea, aranjarea, protecția și regăsirea datelor în bazele de date. Un SGBD servește ca
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
datelor (LMD). 1.2. Sistemul de gestiune al bazei de date Pentru crearea, manipularea, actualizarea și interogarea unei baze de date s-au creat programe specializate care poartă numele de sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD). Sistemul de gestiune al bazei de date se definește ca un ansamblu de programe speciale utilizat pentru: descrierea structurii datelor, codificarea, actualizarea, aranjarea, protecția și regăsirea datelor în bazele de date. Un SGBD servește ca interfață între baza de date și utilizatorii săi
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
internă și legăturile corespondente, utilizând un limbaj specializat de descriere a datelor (LDD), care vizează deopotrivă structurile de date, legăturile între acestea și regulile care să asigure coerența datelor (numite și reguli de integritate). 2) Memorarea datelor pe suport extern, gestiunea structurii acestora și a legăturilor dintre ele, introducerea și extragerea lor în formele cerute de utilizatori. 3) Manipularea datelor prin operații de încărcare, regăsire și actualizare, cu ajutorul unui limbaj de manipulare a datelor (LMD). 4) Protejarea bazelor de date prin
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
organizarea fizică a fișierelor la nivelul memoriei externe, precum utilizarea unei anumite metode de acces la date. Este nivelul la care se decid performanțele de prelucrare ale claselor de obiecte stocate în baza de date utilizând un anumit sistem de gestiune a bazei de date. Pentru o bază de date se pot defini mai multe niveluri externe (scheme externe), un nivel conceptual (schema conceptuală) și un nivel fizic (schema internă), așa cum rezultă din figura 1.6. Fiecare nivel de abstractizare este
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
baza unor criterii de performanță și flexibilitate a accesului la date, se pot adăuga indecși noi, se pot reorganiza anumite fișiere, fără a afecta schema conceptuală. Asigurarea independenței datelor este unul dintre cele mai importante avantaje oferite de sistemele de gestiune a bazelor de date în comparație cu organizarea datelor în fișiere. Principalele obiective ale unui SGBD pot fi sintetizate astfel: separarea descrierii datelor față de programele de aplicații prin existența celor trei niveluri de abstractizare, reprezentare și percepție a unei baze de date
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
detalii, și implicit, modificări de reprezentare și stocare a datelor (așa cum am arătat mai sus); coerența datelor prin implementarea unor reguli explicite sau implicite (restricții de integritate) pe care datele trebuie să le respecte de-a lungul evoluției lor; asigurarea gestiunii tranzacțiilor - o tranzacție este o secvență atomică de acțiuni asupra bazei de date (citire/scriere). O tranzacție executată asigură aducerea bazei de date într-o stare consistență. După orice modificare în baza de date sunt verificate toate regulile de coerență
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
operațiilor de intrare/ieșire pe disc prin intermediul unor memorii cache, în colaborare cu sistemul de operare sub care funcționează; integritatea și securitatea datelor asigurate prin implementarea restricțiilor de integritate și a controalelor de acces la date; oferirea de facilități de gestiune a metadatelor se realizează prin intermediul dicționarului de date. Metadatele pot fi definite ca date care descriu date. Ele se referă la: schema bazei de date (în cazul SGBD-urilor relaționale, spre exemplu, privesc relații, atribute, restricții, view-uri), utilizatori, sistemul în
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
etc.; administrarea uniformă a datelor este asigurată de administratorul bazei de date; recuperarea și restaurarea datelor - SGBD-ul oferă facilități de restaurare a bazei de date în cazul afectării parțiale sau totale a conținutului acesteia, crearea unor puncte de reluare, gestiunea unui jurnal de tranzacții, listarea operațiilor realizate asupra BD. Capitolul 2 Baze de date relaționale 2.1. Concepte de bază ale modelului relațional Conceptele de bază ale modelului relațional au fost conturate de matematicianul firmei IBM, E.F. Codd, în două
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
relațional identifică în mod unic fiecare înregistrare din tabel. Aceasta poate să fie un atribut sau un grup de atribute al acelui tabel care are proprietatea de unicitate sau poate să fie un atribut cu valorile generate de sistemul de gestiune al bazelor de date utilizat (cum este spre exemplu Autonumber pentru Microsoft ACCESS sau Guid în Microsoft SQL Server). Cheia primară se consideră a fi o „cheie naturală”, dacă atributul sau grupul de atribute care formează cheia face parte din
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
cunoașterea insuficientă a unor aspecte putând influența serios acest proces, cu repercusiuni asupra structurii bazei de date ce va fi obținută. Dacă structura bazei de date obținute prezintă erori și acestea sunt constatate ulterior implementării acesteia într-un sistem de gestiune a bazelor de date, corectarea acestora „din mers” s-ar putea să fie imposibil de făcut sau posibilă dar cu costuri mari, și nu neapărat financiare, ci de performanță în exploatare. Procesul de normalizare se bazează pe noțiunea de dependență
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
graf ce poate fi elaborat după determinarea tuturor dependențelor funcționale dintre atribute. 3.6. Etapele normalizării La modul general, proiectarea unei baze de date, indiferent de tipul acesteia și de metoda folosită, presupune: a) stabilirea atributelor și a regulilor de gestiune (restricțiilor) ce se aplică acestora, în urma unui proces de analiză a sistemului informațional unde se va implementa baza de date; b) gruparea atributelor în tabele (prin normalizare sau utilizând altă modalitate); c) stabilirea legăturilor între tabele; d) stabilirea restricțiilor de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
actualizare și stocare a datelor; obținerea unui model relațional al bazei de date, în așa fel încât nevoia de a-l reproiecta ulterior să fie eliminată sau cât mai redusă. Este evident că modificarea fundamentală în timp a regulilor de gestiune care se aplică atributelor culese din sistemul informațional, poate afecta procesul de normalizare ce are ca finalitate modelul relațional al bazei de date. Regulile de gestiune influențează în mod direct dependențele funcționale dintre atribute, acestea reprezentând de fapt baza procesului
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
sau cât mai redusă. Este evident că modificarea fundamentală în timp a regulilor de gestiune care se aplică atributelor culese din sistemul informațional, poate afecta procesul de normalizare ce are ca finalitate modelul relațional al bazei de date. Regulile de gestiune influențează în mod direct dependențele funcționale dintre atribute, acestea reprezentând de fapt baza procesului de norma lizare, orice modificare a acestora având influență asupra modelului relațional al bazei de date. Interpretarea mai flexibilă a acestor reguli, poate să conducă la
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
norma lizare, orice modificare a acestora având influență asupra modelului relațional al bazei de date. Interpretarea mai flexibilă a acestor reguli, poate să conducă la un model care să nu fie afectat în timp, în cazul schimbării anumitor reguli de gestiune, însă o flexibilitate prea ridicată poate să însemne mai multe tabele în baza de date și o gestiune mai greoaie a acestora împreună cu restricțiile asociate. Pentru a exemplifica procesul de normalizare și etapele acestuia, am luat în considerare exemplul unei
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
a acestor reguli, poate să conducă la un model care să nu fie afectat în timp, în cazul schimbării anumitor reguli de gestiune, însă o flexibilitate prea ridicată poate să însemne mai multe tabele în baza de date și o gestiune mai greoaie a acestora împreună cu restricțiile asociate. Pentru a exemplifica procesul de normalizare și etapele acestuia, am luat în considerare exemplul unei societăți comerciale care dorește să-și implementeze un sistem informatic pentru gestiunea contractelor și a ofertelor puse la
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
în baza de date și o gestiune mai greoaie a acestora împreună cu restricțiile asociate. Pentru a exemplifica procesul de normalizare și etapele acestuia, am luat în considerare exemplul unei societăți comerciale care dorește să-și implementeze un sistem informatic pentru gestiunea contractelor și a ofertelor puse la dispoziția clienților. Sistemul va utiliza o bază de date relațională. Având în vedere că realitatea dintr-un sistem informațional este de obicei foarte complexă pentru a putea fi expusă în totalitate în paginile unui
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
obicei foarte complexă pentru a putea fi expusă în totalitate în paginile unui manual, am ales să prezentăm o variantă simplificată a atributelor utilizate în sistemul informațional. Din analiza sistemului informațional actual au rezultat următoarele atribute (varianta simplificată): Reguli de gestiune: un contract se încheie cu un singur client; derularea unui contract este supravegheată de unul sau mai mulți angajați. Un angajat poate supraveghea un contract pe o perioadă determinată (între Data început supraveghere și Data sfârșit supraveghere); perioada în care
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
diferit (Tarif negociat), datorită unor factori cum ar fi: durata contractului, fidelizare clienți etc.; discount acordat se calculează ca fiind diferența dintre Tarif bază și Tarif negociat. Notă: Toate relațiile de calcul determinate din analiza informațională sunt asociate regulilor de gestiune. a) În forma normală unu (1NF), se construiește un singur tabel (numit și universal) ce va conține toate atributele identificate din sistemul informațional, având în vedere toate aspectele prezentate deja în paragraful 3.5 referitor la formele normale. Acesta va
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
se caută grupuri de atribute care să le determine. Este cazul atributelor DataInceput și DataSfarsit. Pentru acestea s-a găsit grupul (CNPAngajat, NrContract) care le determină prin dependență funcțională completă: (CNPAngajat, NrContract) → DataInceput și (CNPAngajat, NrContract) → DataSfârșit. Dacă regula de gestiune „Perioada în care un angajat supraveghează derularea unui contract poate fi diferită față de perioada de derulare a contractului” ar fi permis ca același angajat să supravegheze de mai multe ori în timp același contract, iar dependențele funcționale (CNPAngajat, NrContract) → DataInceput
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
DataInceput și (CNPAngajat, NrContract) → DataSfârșit nu ar mai fi valabile. Eventualele alte dependențe, gen (CNPAngajat, NrContract) → NumeAng, nu sunt dependențe funcționale complete, deoarece o componentă din determinant are o dependență funcțională cu un alt atribut CNPAngajat → NumeAng. Dacă regulile de gestiune permit, este posibil ca un atribut care nu este nici determinant și nici determinat să facă parte chiar el dintr-un grup de atribute care va fi determinant pentru alte atribute. În cazul în care pentru un atribut care nu
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
este prezentat în figura 3.2. Acest model este utilizat în exemplele prezentate în capitolul 4, referitor la SGBD Access 2013 și capitolul 5, referitor la limbajul SQL. 3.7. Exerciții propuse și rezolvate O editură dorește informatizarea activității de gestiune și vânzare a cărților. Cărțile se vând doar pe bază de factură către clienți persoane juridice din România. În vederea proiectării bazei de date aferente, din analiza sistemului informațional actual au rezultat următoarele atribute. Reguli de gestiune: La apariția unui titlu
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]