7,075 matches
-
mâinii drepte atinge bărbia dreaptă . Mimica feței este întrebătoare, cu capul dat ușor spre spate, ochii măriți și gura ușor întredeschisă. Care? C = ambele mâini, cu palmele îndreptate în sus, cu degetele ușor răsfirate. M = descriu o mișcare de ,,cernere” imaginară, repetată de 2-3 ori, în fața pieptului . O = palmele sunt îndreptate în sus. PC = este în spațiul neutru. Mimica feței exprimă interogația. Capul este dat ușor spre spate, ochii sunt măriți, iar gura ușor întredeschisă. Cum? C = se folosesc ambele mâini
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
gânduri, păreri, opinii. Conversația prin manifestarea empatiei este un mod de conversație copilul este asigurat că beneficiază de toată atenția adultului. Orice manifestare de empatie ce vine din partea adultului și are legătură cu afirmațiile verbale ale copilului, deschide o poartă imaginară dintre el și copil. Copilul când observă că vorbele lui provoacă o trăire afectivă, admirație, simpatie, repulsie, bucurie, el se deschide, dorința lui de comunicare se dublează și nici măcar barierele limbii nu-l mai pot opri. Această atenție acordată copilului
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
cărților, simți cum treptat-treptat părăsești lumea realului și te afunzi tot mai mult în lumea imaginarului. Simți pănă-n adâncul sufletului cum cuvintele ei curg lin ca apa cea neobosită, îngână șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi și ai plăcerea călătoriilor imaginare. Am avut un vis sălbatic. Eram în Împărăția Cărților. Mergeam pe o cărare.Deodată intru într-o încăpere cu 13 uși. Am deschis una și am întâlnit-o pe Vitoria Lipan, plângând alături de baltagul plin de sânge cu care a
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
captivantă și mai reprezentativă pentru arta lui Bosch debutează cu tripticul Carul cu fân. Pictorul se întoarce la tema demenței pe care o abordase deja în Corabia nebunilor. Permanent prezenți în opera lui Bosch și caracteristici pentru stilul său, monștrii imaginari ne îndeamnă la meditație asupra deșertăciunii vieții. Căruța cu fân înfățișează scena care se desfășoară în jurul figurilor din căruță, cufundate în jocuri amoroase. O mulțime de monștri hibrizi tocmai trage căruța spre infern. Pentru plăcerea de o clipă, amanții vor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cheia spre locul de dincolo, apoi o batrană care îl asteptă curioasă parcă să-1 vadă ieșit din transă datorată intrării în locul magic. Cele doua femei sunt de fapt unul și acelasi personaj, una la început de viață, cealaltă la un imaginar sfârșit, căci personajele ireale nu mor cu adevărat, ele se conservă, luând diverse înfăățisări. Secvența aceasta se încheie cu o ultimă imagine a lumii lăsate în urmă, un zgomot infernal de tramvai, amplificat de rezonanțe insuportabile, stinse însă curand. Faptul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
despre lume care implică divinitatea și omul, situați întrun context anistoric, în timpuri imemorabile, punând în evidență percepția vieții din perspectiva raportării la postexistență. Legenda nu mai prezintă faptele într-un illo tempore iar personajele sunt aparent istorice, reale sau imaginare sau atestate istoric. Mitul lui Orfeu a străbătut toate timpurile, constituind o permanență în literatură, muzică, pictura si filosofie. Fiecare epoca l-a redescoperit si l-a reconsiderat, dandu-i noi valente. Mitul lui Orfeu, accentuat în special pe coborârea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
întâlnit și alte modificări, în unele variante afirmându-se că Tristan și Isolda erau frate și soră sau că acțiunea s-ar petrece în India. Pe teritoriul Spaniei, povestea circulă într o formă diferită și originală: sub forma unor scrisori imaginare între Tristan și Isolda, din care se poate deduce acțiunea operei. Aceste scrisori sunt strânse în colecția Carta enviada por Hiseo la Brunda a Tristán; Respuesta de Tristán alcătuită de Arcipreste de Hita. Avem și pe acest teritoriu traduceri din
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
care un scriitor își inventează o personalitate și o existență, conservându-și identitatea reală. Ficționalizarea ar duce în acest caz către substanța experienței trăite. Colonna spune că proprietatea comună a ființelor fictive din autoficțiune este că înrolează autorul în lumea imaginară care le este proprie. Există o interdependență între jocul ficțiunii și cel al unui text referențial, pactul de lectură romanesc fiind adesea marcat prin indicația paratextuală de „roman”. Colonna face diferența între autobiografia romanescă și autoficțiune pentru că autobiografia are ca
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
ci totdeauna rezultatul unei emoții. - Tocmai din pricina aceasta convingerile tale n-au o valoare obiectivă, ci sunt simple păreri momentane. - În dragoste n-are ce căuta obiectivitatea!” Ioana sugerează la un moment dat că de fapt prezența Celuilalt e una imaginară. Sandu nu privește numai prin Irina, așa cum remarca Al. Călinescu, ci privește prin toți Ceilalți. Eul își impune abominabila sa dominație asupra Tu-ului, nu mai crește la umbra acestuia, ci îi transmite acestuia spaima de abis. Tu-ul ca
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
animalele ar conduce la groapă un pisic. Ar fi îndurerate foarte toate lighioanele pământului, și chiar leul s-ar fi crezut obligat să nu lipsească.” În romanul Ioana e accentuată teama naratorului de ceilalți, de alteritate prin existența reală sau imaginară a rivalului. Femeia sugerează la un moment dat că prezența celuilalt ar fi imaginară, iar cu altă ocazie îi mărturisește lui Sandu un adevăr crud: „Vă iubesc pe amîndoi, sunteți complet diferiți, dar egali.” Naratorul are spaimă de privirea ironică
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și chiar leul s-ar fi crezut obligat să nu lipsească.” În romanul Ioana e accentuată teama naratorului de ceilalți, de alteritate prin existența reală sau imaginară a rivalului. Femeia sugerează la un moment dat că prezența celuilalt ar fi imaginară, iar cu altă ocazie îi mărturisește lui Sandu un adevăr crud: „Vă iubesc pe amîndoi, sunteți complet diferiți, dar egali.” Naratorul are spaimă de privirea ironică a Celuilalt și din această frică vine angoasa, boala și, în final, moartea. În
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Sandu procedează identic, metodele lor sunt diferite. Marcel preferă realitatea cărnii, pe care o fragmentează la infinit, pe când Sandu prelungește carnalul în virtualitatea pură, semn că analiza în cazul celui de-al doilea se încheie totdeauna cu un salt imaginar. „Am lăsat acasă o fată care mă iubește. Nu e frumoasă, și ochii mei au obosit repede îndreptându-se spre silueta ei bicisnică. Nu e savantă, și am ostenit vorbind singur, inutil și ridicol. Nu e bogată, și mi-ar
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
trecutului relației cu Irina. Obsedat de gelozie, cu mintea întunecată de dorința de răzbunare, Sandu nu reface numai mental scena posesiunii propriu-zise, așa cum se întâmplă în nuvelele cu Irina, ci vrea să știe cele mai mici amănunte ale trădării, realizând imaginar o cartografiere a orașului în care s-a produs “crima” reală sau imaginară: „De pildă, acum îmi închipui cum ți-ai scos rochia, ciorapii, cămașa. În ce cameră, în ce stradă? ... Desigur, într-un colț mai dosnic, căci pe străzile
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
răzbunare, Sandu nu reface numai mental scena posesiunii propriu-zise, așa cum se întâmplă în nuvelele cu Irina, ci vrea să știe cele mai mici amănunte ale trădării, realizând imaginar o cartografiere a orașului în care s-a produs “crima” reală sau imaginară: „De pildă, acum îmi închipui cum ți-ai scos rochia, ciorapii, cămașa. În ce cameră, în ce stradă? ... Desigur, într-un colț mai dosnic, căci pe străzile principale vă temeați să nu vă văd. Și eu, care bănuiam totul, nu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Ioana cea inteligentă își câștigă propria expimare și o voce distinctă. „Cum e și normal, <<romanul>> lui Mirel are și capitole erotice. În călătoria întreprinsă în Orient, băiatul reține mai ales unele detalii erotice și , acasă, se laudă cu aventuri imaginare. În București cutreieră străzile în speranța nemărturisită - a unei aventuri adevărate, însă când se ivește prilejul, bate speriat în retragere. Pe mătușa Mary o iubește în taină, îi cotrobăiește cu volupate prin lucruri sau se ascunde în buduarul ei. Altă
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
un creion bine ascuțit și mi-am amintit de frântura dn tavan care era încă acolo, frântură pe care o văzusem în întuneric, la lumina lunii, și care dispăruse acum, de teama luminii veiozei. Am stâns-o și am trasat frântura imaginar pentru că se ascunsese cu totul. Când am aprins din nou veioza frântura era acolo, sau mai degrabă replica frânturii, acea fâșie pe care am trasat-o cu creionul. Am închis ochii și am simțit că ceva mă atrage spre tavan
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
are rost feminismul? Partea întâi: Născuți din femei și din culturi misogine Născuți din femei și din culturi misogine (De)formatorii de opinie Pâinea și cuțitul Alungarea din Sfântul lăcaș creștin Gâlceava danciachirilor cu demnitatea spirituală a femeilor Despre feministe imaginare și copiile lor „eșuate” Partea a doua: Feministele „Antifeminiști, nu vă speriați!” Cum a devenit Mihaela MirAnA Editoriana: sau despre ințelegerea de sine Reflecții despre femeiesc și feminism „Feminismul face bine la sex-appeal” „Trăim într-o Românie virtuală” Când sex-appeal-ul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Am căzut pe gânduri. Mă întrebam ce s-ar întâmpla dacă am trăi într-un matriarhat, un sexism pe dos, dacă am gândi „misandru” (superb termen, el mai că nu există, ce să mai vorbim despre concurența cu „misogin”), lume imaginară pe care o detest la fel de mult ca și pe cea patriarhală și misogină. Și mi-am configurat un mic exercițiu de imaginație. Ce aș scrie eu dacă aș fi misandră, începând desigur cu expresia: „Deși nu sunt misandră”, gândindu-mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mai minunată dintre credințe: aceea a Iubirii față de Dumnezeu, de seamăn și de tine însăți. Știu că unii mă veți socoti o eretică. Eu însă nu mă simt deloc așa. Observator cultural, nr. 35 (292), 27 octombrie, 2005 Despre feministe imaginare și copiile lor „eșuate” Scrisoare deschisă lui Dan Ciachir În ultima perioadă dumneavoastră ați publicat câteva filipice dur antifeministe în ziarul Ziua. Miruna Munteanu a replicat savuros și talentat și s-a trezit cu reacții concertat antifeministe în alte publicații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
preot în afară de vanitatea proprie, nu au nici măcar prieteni și că a încerca să cucerești o astfel de femeie este ca și când ai mângâia un sân cu silicon sau o coapsă falsă”. Consider că, până în acest moment, vă războiți cu un feminism imaginar și cu feministe abstracte, fără legătură cu cele reale. Dacă le-ați (re)cunoaște, ați fi profund dezamăgit. Sunt niște copii complet eșuate ale celor imaginare. Dacă o să considerați că aveți dreptate după ce „scanați” personaje reale vă rog să spuneți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sau o coapsă falsă”. Consider că, până în acest moment, vă războiți cu un feminism imaginar și cu feministe abstracte, fără legătură cu cele reale. Dacă le-ați (re)cunoaște, ați fi profund dezamăgit. Sunt niște copii complet eșuate ale celor imaginare. Dacă o să considerați că aveți dreptate după ce „scanați” personaje reale vă rog să spuneți pe șleau și fără nici un dubiu că, de exemplu, Mihaela Miroiu, feministă declarată și cunoscută ca atare este necăsătorită, nu are copii, nu are prieteni, este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
hormoni masculini și sunt plină de păr. Vă invit să mai spuneți că și femeile pomenite mai jos se află în aceeași categorie care întrunește laolaltă caracteristicile numite chiar de dumneavoastră. Ca să vă ajut să nu vă războiți cu feministe imaginare, deși știu că este infinit mai comod așa, voi face referiri personalizate, plecând de la afirmațiile dumneavoastră: Spuneți: Feministele sunt frigide și nu mai ispitesc pe nimeni Despre frigiditate și atracție, ca și despre impotență, nu putem să facem afirmații generalizatoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
căutând altă femeie să-și refacă viața. Prin urmare, propun ca senatorul, atât de grijuliu cu etatizarea capacităților reproductive femeiești, să extindă acest proiect înspre luarea în stăpânire, prin lege, și a capacităților bărbătești. Facem, cu alte cuvinte, un experiment imaginar. Aceasta înseamnă adăugarea unor noi articole perfect simetrice cu cele existente în proiectul domniei sale: 1. Utilizarea de către bărbați a prezervativelor, a metodei coitus interuptus și a altor mijloace de sustragere de la fecundare se pedepsește cu închisoarea; 2. Partenerul care consimte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
femei și bărbați. Există un sexism evident și unul implicit în majoritatea produselor mediatice analizate. Socializarea femeilor și bărbaților în astfel de modele, mai ales la vârste foarte tinere, are consecințe pe termen lung. Fiecare gen poate tinde spre modelul imaginar. Din alte cercetări reiese că nici școala nu se desprinde de mesaje conservatoare și roluri predestinate. Biserica este programatic patriarhală. În acest mediu de influență, șansele ca și bărbații și femeile să tindă spre autoafirmare publică și privată, în limitele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]