5,875 matches
-
recreează permanent semne distinctive, ca expresie a unității simbolice a statusului și a diferențierii de clasa de jos, iar aceasta din urmă imită și adoptă moda clasei de sus, distrugând limitele fixate de aceasta (idem, 34). De îndată ce masele încep să imite moda claselor de sus, acestea adoptă o nouă modă care o diferențiază de mase și, prin urmare, procesul este continuu. "Moda este totdeauna moda claselor, și moda păturii mai înalte se deosebește de cea a păturii de jos, fiind părăsită
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
se află la un moment dat în competiție. Antropologul și profesorul american al prestigiosului institut Harvard Bussiness School, Grant McCracken (1985, 44), a reconfirmat ipoteza teoriei trickle-down, arătând că mecanismele de propagare a modei se manifestă între genurile sociale, femeile imitând în special moda bărbaților pentru a câștiga mai multă reprezentativitate și pentru a dobândi un statut egal cu cel al bărbaților în posturile de conducere. Ulterior, Ivo Welch, David Hirshleifer și Sushil Bikhchandani (1992, 994) au demonstrat că schimbările în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
două mari clase: clasa de sus, cea a loisir-ului, "fără griji pecuniare" (T.B. Veblen, 1899/2009, 81), ai cărei membri sunt angajați permanent în etalarea publică a propriului status, și clasa de jos, care practică consumul "prin procură" (ibidem), imitând modul de viață al celor de sus. Clasa fără griji se află în vârful structurii sociale, din punctul de vedere al respectabilității, iar felul în care trăiește și normele sale de valoare, stabilesc, așadar, etalonul de bună reputație pentru toată lumea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentar, oferta unor mărci mai ieftine. Constrângerea ar mai putea consta în incertitudinea pentru momentul în care trebuie abandonat un anumit stil al modei. Clasa de sus dorește o nouă modă de îndată ce nu se mai diferențiază de masa care o imită. Constrângerea rezultă, de asemenea, din incertitudinea noilor stiluri care vor intra în componența modei viitoare. 3. Creșterea și răspândirea credințelor generalizate. Neil Smelser descrie credința generalizată din jurul modelor ca o dorință de împlinire (wish-fulfillment fantasy). Dorința de a fi la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
adulți, mania la copii se poate manifesta prin accese distructive și iritabilitate. În cazurile de debut precoce al tulburării bipolare (înainte de pubertate), apar schimbări de dispoziție rapide și iritabilitate, ADHD și tulburarea de conduită ca și comorbidități sau simptome care imită îndeaproape aceste tulburări. În cazurile de debut tardiv al tulburării bipolare (în adolescență), primele manifestări tind să fie bruște și acute. Adesea, totul începe cu un episod de manie. ADHD și tulburarea de conduită se asociază mai rar cu această
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și rămășițele dace ei erau obișnuiți cu barbarii, cu care au conviețuit, iar barbarii cu lumea romană, la care se adaptau. Anumite elemente din sânul populației locale apreciau că este mai de folos să urmeze pe barbari sau să-i imite. Însă, de la un moment dat, nu se mai vorbește de barbari, în izvoare, dar aceasta nu înseamnă inexistența lor. Astfel, se poate spune că abandonarea administrativă și militară a Daciei n-a putut despărți pe provinciali de împăratul "stăpânul pământului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
același timp în care ei cultivau relații cu elementul vlah din sud, creator de stat. Iorga subliniază un fapt însemnat al acestei conviețuiri: domnii români înșiși sunt, în sensul intim al puterii lor, continuatorii hanilor cumani, al căror nume îl imită în Băsărabă. Din această conviețuire de două secole dintre români și cumani au rezultat și împrumuturi de obiceiuri, ca și influențe politice de cea mai înaltă ordine, după aprecierea lui Iorga. În partea de apus a Dunării, în dreptul Vidinului, se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
exilat pe principalii reformatori. Ulterior, sultanul și-a restabilit puterile autocrate și a reinstituit guvernul centralizat, pe care îl considera drept cea mai bună soluție pentru rezolvarea problemelor imperiului. Conform propriei lui declarații: "Am făcut o greșeală vrînd să-l imit pe tatăl meu, Abdul-Mecit, care a încercat să introducă reformele apelînd la metoda convingerii și prin intermediul instituțiilor liberale. Voi merge pe calea adoptată de bunicul meu, sultanul Mahmud. Ca și el, înțeleg acum că numai cu forța pot fi puși
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
stat modern. Naționaliștii turci urmau deci aceeași cale ca și omologii lor balcanici. Ca în cazul majorității guvernelor din Balcani, reformele regimului Junilor Turci erau copiate după cele occidentale; la urma urmei, acestea erau singurele sisteme progresiste care puteau fi imitate. S-a apelat de asemenea în foarte mare măsură la experți străini. Extinderea influenței străine și prezența consilierilor europeni constituiau cele mai importante probleme pentru guvern, nu numai din cauza amestecului străin în afacerile statului care rezulta din acest fapt, ci
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
real al Franței și a repudia învinovățirile de exces „sangvinare” ale armatei sale, Bem s-a adresat, la 12 martie 1849, lui Boulay de la Meurthe, vicepreședinte al Republicii franceze. În Transilvania - spunea Bem -, guvernul ungar „n-a vrut deloc să imite atrocitățile soldățimii austriece”, care a ațâțat pe valahi și saxoni contra libertății maghiarilor pe care - continua el - „vor să-i extermine, și pe care i-au masacrat în mare parte în provinciile în care ei se află în minoritate”. Mă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toate femeile din lume erau ca Mary Pickford, iar apoi ca Greta Garbo". La fel, spre sfârșitul anilor '30, în întreaga Franță se răspândește moda impermeabilului și beretei, purtate de Michèle Morgan în Suflete în ceață. Femeile au tendința să imite "expresiile seducătoare și provocatoare" de pe chipurile starurilor, "aerul lor romantic", "ochii lor îmbătători"113 sub clar de lună. La rândul lor, bărbații și-l iau drept model pe Rudolph Valentino, cu părul lui uns cu briantină, iar apoi pe Clark
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se vorbește de prăpastie sau de conflict între generații, însă fenomenul începe să se contureze deja. Pentru prima oară, tineretul îndrăznește cu adevărat să își afirme valorile. Își impune deja moda vestimentară, propriul "look". În vreme ce fetele tinere încearcă s-o imite pe Juliette Gréco, cu puloverele ei mulate și pantalonii negri, cu pletele ei lungi lăsate libere, tinerii dansează în jeanși, bascheți și cămăși cadrilate. După cum își amintește Roger Vadim, tineretul acesta respinge mai cu seamă logica banului, a rentabilității, a
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bruftuieli. Și asta pentru că băiatul este cu fetele ori "prea direct, ori [...] prea timid, ori ambele". Prin urmare, acest flirteur începător studiază îndeaproape, cu o sclipire admirativă în ochi, tehnica slow-ului demonstrată de prietenul său Bernard și încearcă să imite exemplul acestuia. Curând, Claude este în măsură să rivalizeze cu amicul său, cu acest fanfaron care se mândrește că obținuse de la fete nu un "bilet", ci "tot carnetul de bilete". Claude îl atacă pe acest Goliat al seducției cu iscusința
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
hollywoodiană, capitala mondială a industriei cinematografice, această imensă cutie de visuri. O țară întreagă aclamă, celebrează frumusețea care vrăjește, strălucirea starurilor și a sex-simbolurilor sale, al căror arhetip este, desigur, Marilyn Monroe. Cum să nu fie tinerele tentate să le imite atunci când flirtează? În plus, tinerele americance nu se lasă întotdeauna legănate de iluzia iubirii. Ele știu că, în ceea ce le privește, reușita socială și financiară, primordială în această țară, încă depinde de căsătorie și că aceasta rămâne uneori, orice s-
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de a trăi, celebra trilogie "mare, sex și soare" pe care o va celebra unul dintre iubiții săi, Serge Gainsbourg. B.B. este în așa măsură sex-simbolul și emblema modernității amoroase, încât o întreagă generație de fete se recunoaște în ea, imitându-i dezinvoltura și felul puțin tărăgănat de a vorbi. Fără voia ei, actrița lansează moda balerinilor și a jupoanelor înfoiate pe sub rochiile cadrilate din bumbac, a zulufilor și a ochilor machiați cu negru. Alături de personajele din filmul lui Marcel Carné
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
activit??ile agricole ?i artizanale, ?i a societ??îi spa?iului urban care favorizeaz? dezvoltarea rela?iilor sociale reflectate, abstracte, măi pu?în spontane. Societatea rezult? din activitatea con?tient? a fiin?elor umane. Faptul social este un fapt de imită?ie, spune G. Tarde. Pentru Simmel, sociologia este ?tiin?a care descrie, clasific?, analizeaz? ?i explic? formele interac?iunii sociale, socializarea, organizarea etc., independent de con?inutul acestora. Weber doteaz? sociologia cu un cadru conceptual ?i o define?te ca
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
comun ce caracterizeaz? curentul �n ansamblu, Tarde aduce o contribu?ie original? prin insisten?a cu care �ncearc? s? defineasc? faptul social plec�nd de la ac?iunile ?i de la reac?iile indivizilor află?i �n rela?îi de comunicare constant?. Imită?ie ?i inven?ie la Tarde Pentru el, un fapt social este mai �nt�i un fapt de imită?ie, a?a cum repet? �Imită?ie con?tient? sau incon?tient?, inteligent? sau că �ntr-o turm?, ini?iere sau rutin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
defineasc? faptul social plec�nd de la ac?iunile ?i de la reac?iile indivizilor află?i �n rela?îi de comunicare constant?. Imită?ie ?i inven?ie la Tarde Pentru el, un fapt social este mai �nt�i un fapt de imită?ie, a?a cum repet? �Imită?ie con?tient? sau incon?tient?, inteligent? sau că �ntr-o turm?, ini?iere sau rutin?, nu conteaz?. A vorbi, a ruga, a munci, a te r?zboi, a face nu ?tiu care act social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ac?iunile ?i de la reac?iile indivizilor află?i �n rela?îi de comunicare constant?. Imită?ie ?i inven?ie la Tarde Pentru el, un fapt social este mai �nt�i un fapt de imită?ie, a?a cum repet? �Imită?ie con?tient? sau incon?tient?, inteligent? sau că �ntr-o turm?, ini?iere sau rutin?, nu conteaz?. A vorbi, a ruga, a munci, a te r?zboi, a face nu ?tiu care act social, �nseamn? a repeta ceea ce am �nv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
p.170]. Sociabilitatea cere că oamenii s? fie ap?i s? se �n?eleag?, adic? s? �mp?rt??easc? acelea?i valori, acelea?i g�nduri care dau na?tere acelora?i acte. Faptul social nu este totu?i doar imită?ie �n sens strict. S�nt multe alte aspecte care par s?-i eviden?ieze pe oamenii care le �mplinesc; �ntre acestea s�nt inven?iile care, cu toate c? s�nt rare, nu s�nt mai pu?în decisive
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mic de limbi, a unui singur drept sau a unui foarte mic num?r, a unei limbi sau a unui drept comun tuturor claselor societ??îi. Or acest fapt este dublă consecin?? inevitabil? a ac?iunii �ndelungate ?i continue a imita?iei. Cu c�ț ne �ntoarcem �n trecut, cu at�ț descoperim idiomuri distincte ?i cutume av�nd for?a legii, astfel �nc�ț, la origine presupunem tot at�tea limbi ?i at�tea feluri de drept c�te sate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
corespund �n domeniul dreptului, schimb?rilor produse prin p?trunderea dreptului �n s�nul p?turilor plebee, prin extensia gradual? �n cadrul claselor inferioare a drepturilor rezervate la �nceputuri claselor superioare. [Leș Transformations du droit (1893), op. cît. p.�204-205]. Imită?ia este prezentat? că un act spontan, �n oarecare m?sur? consubstan?ial liantului social, care �mpinge fiin?ele socialmente inferioare s? le copie pe cele superioare. Dincolo de caracterul elitist, putem afla aici embrionul unei teorii difuzioniste a tr?s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
muncitoare ?i nivelurile de via?? (1912) LE BON Gustave (1841-1931): Omul ?i societatea (1881; Legile psihologice ?i evolu?ia popoarelor (1894); Psihologia mul?imilor (1895) MAUSS Marcel (1872-1950) (cu HUBERT H.): Fragmente de istoria religiilor (1909) TARDE Gabriel (1843-1904): Legile imită?iei (1890); Transform?rile dreptului (1893); Logică social? (1895); Studii de psihologie social? (1898); Opinia ?i mul?imea (1901) WORMS Ren� (1869-1926): Organismul ?i societatea (1896); Filosofia ?tiin?elor sociale (1907) IV. Sociologia că art? social? Dac? sociologiile francez? ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
devenit cu to?îi marginali, un salon al refuză?ilor, cum spunea ironic la un moment dat Max Weber, descriindu-?i propriul s?u cerc. Printre toate tehnicile puse la punct pentru a �nl?tură concuren?a prost v?zut?, imită?ia servil? a stilurilor de argumentare rivale a devenit o adev?raț? mod?. Antimarxi?ții dezv?luiau apartenen?a la o anumit? clas? a adversarilor, iar partizanii ?colii formaliste dispre?uiau sociologia cunoa?terii, ar?tău c? g�ndirea lui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ce serve?te sociologia sistematic?, poate ar fi trebuit s? r?spundem: la nimic. Dac? dimpotriv? ne-am fi �ntrebat: ce v-a �nv??at ea? am fi r?spuns: s? renun??m la formulele simple, precum constr�ngerea ori imită?ia, ?i s? �n?elegem mai bine formele infinit diversificate ale rela?iilor dintre persoane, tipurile opuse de raporturi sociale, schimburile ne�ncetate �ntre indivizi ?i �ntre indivizi ?i formă?iunile sociale, prezen?a indivizilor �n socialul mai masiv, prezen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]