5,442 matches
-
cel mai amplu comentariu consacrat până acum poemului (300 de pagini). Cu sugestii importante din Marin Mincu („Luceafărul”, 1978), care l-a și acuzat public de plagiat pe G., Luceafărul/Hyperion e înțeles ca figură-proiecție, prin oglindă și vis, a inconștientului Cătălinei și a celui colectiv, ca daimon (în sens platonician) al fetei, pe care însă aceasta nu-l poate asuma. Eminescu ar ilustra astfel tentativa (eșuată) a veacului pozitivist de a (re)cuceri „mitul interiorității”. Capodopera eminesciană e radiografiată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
examinat de G. Ibrăileanu în lucrarea sa din anul 1909, ci și o forță psihică, mult mai veche decât acest spirit, continuând să coexiste cu el, independent și fără să se contrazică reciproc. Apărate de această forță spirituală din sfera inconștientului, limba, creațiile și tradițiile populare au supraviețuit, inconștientul constituind, în opinia autorului, „inepuizabilul rezervor, plin de surprize, al sufletului uman, unde s-au depozitat și au fuzionat toate impresiile culese din viață de nesfârșite șiruri de generații, de-a lungul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
anul 1909, ci și o forță psihică, mult mai veche decât acest spirit, continuând să coexiste cu el, independent și fără să se contrazică reciproc. Apărate de această forță spirituală din sfera inconștientului, limba, creațiile și tradițiile populare au supraviețuit, inconștientul constituind, în opinia autorului, „inepuizabilul rezervor, plin de surprize, al sufletului uman, unde s-au depozitat și au fuzionat toate impresiile culese din viață de nesfârșite șiruri de generații, de-a lungul mileniilor”. Este vorba, firește, de un spirit critic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
locuitorii lumii din secolul XXI sunt diferiți. Uneori sunt profund diferiți. Or, tocmai aceste diferențe profunde sunt date de acele constructe ideatice, subtile și permanente, numite mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează în zonele cele mai obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român, de exemplu, mi-o relevă chestionarea tăcută și meditativă a propriului Sine, fie analiza minuțioasă a mărcilor identitare specifice comunității
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cere să-i fie acordat un sens. Sprijinindu-se pe Sigmund Freud, anumiți autori au văzut practicile rituale ca expresia conflictelor interne la adepți. Chiar Freud utilizase mitologia și datele etnografice ale timpului său pentru a-și formula teoria asupra inconștientului. Universalitatea complexului lui Oedip și mitul hoardei primitive pe care el le-a reluat întâlniseră mai degrabă ostilitatea antropologilor, în schimb, principiile freudiene au exercitat o influență puternică, mai întâi într-o manieră oblică, asupra școlii americane numite "cultură și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sau a satului sunt notate cu simplitatea și sărăcia de limbaj specifice unei psihologii neevoluate. Sensibilitatea, memoria afectivă a copilului au fost activate de întâmplările urâte, crude, de partea rea a felului de a fi al oamenilor. În urma acestei selecții „inconștiente”, rezultă un tablou coerent, sumbru, în care răul, suferința, tragicul sunt dimensiuni ale vieții cotidiene. Expresia lapidară, nudă, directă, alăturarea cinematografică a secvențelor produc o impresie deosebită. Asumarea punctului de vedere al unui copil, a inocenței și simplității are ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
de moment, relațiile cu ceilalți și conflictele sau dorințele care nu sunt la suprafață. Se spune că oamenii proiectează aceste aspecte descriind conținutul stimulului, de unde numele de teste proiective. Propunătorii acestor teste susțin că sunt utile pentru descoperirea unor probleme inconștiente, motive sau opunerea în a vorbi despre ceea ce-l macină. Patru dintre cele mai frecvente teste proiective sunt testul Inkblot Rorschach, Testul de Apercepție Tematică (TAT), testul de completare a afirmațiilor și Testul care presupune desenarea unei persoane. Testul Inkblot
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Aceste criterii erau descrieri vagi ale tulburărilor puternic influențate de teoria psihanalitică. De exemplu, diagnosticul de Anxietate Nevrotică se putea manifesta într-o gamă largă de comportamente specifice și simptome emoționale. Cheia diagnosticului era aceea ca terapeutul să deducă conflictele inconștiente care-i cauzau pacientului anxietate. A doua ediție a DSM, publicată în 1968, includea noi tulburări care au fost descoperite încă de la prima ediție dar nu erau mult diferite. Pentru că descrierile tulburărilor erau atât de abstracte și bazate pe teoria
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Principalele componente ale desenului unui copac, reținute pentru interpretare în cadrul testului: situarea copacului în pagină, dimensiunea copacului, punerea în pagină, rădăcini; trunchiul: articulare trunchi/rădăcină; ramuri; flori; fructe; linia solului; coroană; frunze; peisaj accesorii; expresia liniei; proiecții ale unor preocupări inconștiente. * Interpretarea testului ține cont de 150 de modalități. Testul Luscher sau testul culorilor Studiile de psihologie și neurofiziologice au pus în evidență legătura profundă dintre structurile bazale ale personalității și opțiunea pentru o anumită culoare. În ciuda remarcabilei comodități și vitezei
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
apariția unor frustrări grave în perioada 0-1 an, corespunzătoare stadiului oral de dezvoltare, ceea ce determină fixația la nivelul acestui stadiu precum și redobândirea neajutorării specifice copilului aflat în această fază a dezvoltării. Autoacuzarea întâlnită în depresie este explicată prin mecanismul identificării inconștiente cu o anumită persoană care în trecut a fost iubită. Cum fixația se produce la nivelul stadiului oral, stadiu în care copilul încorporează lapte sau alimente, depresivul extinde această "introiecție orală'' asupra unei persoane iubite pe care o acuză pentru
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ulterioare să fie urmate de ură și autoacuzare, distrugându-se sentimentele pozitive de dragoste, iubire ceea ce face ca melancolia sau depresia să fie pe cale de a se instala. Neopsihanalista Melanie Klein (apud Hoeksema, S.N., 1998)168 a scos de sub imperiul inconștientului psihismul uman, considerând în dreptul problematicii depresiei că aceasta nu depinde atât de mult de experiențele traumatice timpurii, cât de relația mamă-copil în primii ani de viață. Apare astfel o abordare care face trimitere la aspecte sociale ale dezvoltării care implică
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
socială tinde să fie o problemă cronică dacă nu se tratează. 10.3.3. Teoriile psihodinamice ale fobiei Teoria freudiană asupra dezvoltării fobiei este una dintre cele mai cunoscute. El a argumentat că fobiile sunt rezultatul unei mutări a anxietății inconștiente într-un obiect neutru și simbolic (Freud, 1909)259. Astfel, oamenii devin fobici la obiecte nu pentru că ei au o frică reală de obiecte, ci ei și-au mutat anxietatea asupra unui obiect. Această teorie este detaliată în a 150
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu frica pentru cai. Astfel, fobia lui Hans pentru cai a scăzut încet, pe parcursul timpului, mai degrabă ca un răspuns instantaneu la un insight. În general, terapia psihodinamică pentru fobii nu este foarte eficientă, sugerând că acel insight al anxietății inconștiente nu e ceea ce este necesar în tratarea fobiilor. 10.3.4. Teorii behavioriste ale fobiilor În contrast cu teoriile psihodinamice, teoriile behavioriste au avut un succes foarte mare în explicarea cu asalt, a cel puțin câtorva fobii. Conform acestor teorii, condiționarea clasică
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
alocat pentru a numi culoarea cuvintelor fără o semnificație amenințătoare individului. Aceasta sugerează că oamenii care suferă de tulburarea de anxietate generalizată sunt întotdeauna vigilenți la semnele care sunt pe punctul de a produce o amenințare, chiar la un nivel inconștient (McLeod & Mathews, 1994)305. Scopul unui nou studiu este de a determina dacă această vigilență constantă este datorată unor anumiți factor de natură biologică sau personalității pacienților cu GAD. Terapiile cognitiv-comportamentale, centrate spre a ajuta bolnavul să confrunte acele situații
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
teorie este mai mult doar la nivel teoretic fiind nevoie de mai multe cercetări pentru a fi verificată. 10.6.2. Teorii psihodinamice asupra tulburării obsesiv-compulsive Teoreticienii psihodinamici sugerează că obsesiile și compulsiile oamenilor cu TOC sunt simptome ale conflictelor inconștiente de care ei se apără (Freud, 1909)325. Aceste conflicte creează o anxietate atât de mare pentru aceștia că ei le pot confrunta doar indirect, mutând anxietatea creată de conflict în alte gânduri sau comportamente mai ușor de acceptat. Teoriile
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihodinamice oferă un raport interesant între modul de desfășurare al TOC și conținutul specific al obsesiilor și compulsiilor oamenilor. Potrivi acestei teorii, motivul pentru care atât de multe obsesii și compulsii sunt în legătură cu contaminarea, sexul și agresivitatea este deoarece conflictele inconștiente au de a face cu impulsurile aversive și sexuale. Teoria psihodinamică sugerează că modul în care oamenii pot fi tratați de aceste obsesii și compulsii este să fie ajutați să ajungă să-și înțeleagă conflictele și astfel să poată rezolva
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
I., Personalitatea. Metode de abordare clinică, observația și interviul, Editura Polirom, Iași, 2000. Dafinoiu, I., Personalitatea. Metode de abordare clinică, Editura Polirom, Iași 2002. Dana, R. H., Multicultural assessment perspectives for professional psychology, Allyn & Bacon, Boston, 1995. David, D., Prelucrări inconștiente de informație. Contaminarea psihologică în mass media, practica clinică și juridică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. David, D., Castele de Nisip, Știință și pseudoștiință în psihopatologie, Editura Tritonic, București, 2003. David, D., Psihologie Clinică și Psihoterapie, Fundamente, Editura Polirom, Iași, 2006
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la cererea lui Jack Baillet, pe Held, un psihanalist care ne-a vorbit într-o manieră uluitoare despre rolul banilor în viața indivizilor și în societate în general. Un alt psihanalist, Diatkin, ne-a pus la curent cu rolul fenomenelor inconștiente în timpul adolescenței. B.C. Vă amintiți de o întîlnire în martie 1976 la Clubul Lellouch? J.R. Făcea parte din încercările noastre de a stabili contacte cu exteriorul. Étienne Monach revenea din China. A fost, timp de douăzeci de ani, ambasador al
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
personalității sale e absolut jacobină, foarte franțuzească. Eu nu cred că putem ajunge la realitate prin rațiune. Trebuie să trecem prin experiență. Fără referința la experiență, rămînem pur și simplu la nivelul limbajului. Robin fiind medic, căuta poate, în mod inconștient, să le dea politicienilor puncte de reper pentru a se raporta la experiență. INTERVIU CU EDGAR MORIN 73 B.C. Cînd și cum ați intrat în Grupul celor Zece? E.M. După ce a citit una dintre cărțile mele, Introduction à une politique
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cultura, sistemul de relații, ideile moștenite, prejudecățile, fantasmele individului care trebuie să-și asume riscul. Sarcina de a explica după aceea va fi infernală și, de multe ori, chiar dacă e sfătuit corect, un politician va fi tentat adesea în mod inconștient să ia decizia spre care îl împinge in-tuiția sa, deoarece va fi mai bine plasat după aceea din punctul de vedere al coerenței explicației, prin raportare la ideile sale, la cultura sa etc. Dacă deci-zia are efecte perverse pe termen
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pe lume într-o limbă, persana, care i-a transmis toate tabuurile, inter dicțiile și limitele sale, impunîndu-i astfel un gen de autocenzură involuntară, o pudoare în manipularea cuvintelor, căci nu există doar un imaginar al limbilor, ci și un inconștient al fiecărei limbi. În schimb, în limba sa adoptivă, franceza, cum e vorba de o alegere conștientă, lanțurile cad și cuvîntul multicultural se eliberează către o unitate unduitoare, nelimitată. Limbă majoră, destin minor? Spațiul libertății francofone. Cazul lui Marius Daniel
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ruptura intervine acolo unde se deschide spațiul unei noi legături, cel al reunirii și al inte grării. Toate scriiturile frecventează acest între limbi, spațiu simbolic și poetic, în care limba de origine, zăvorîtă și alungată se potenția lizează, investește cîmpul inconștientului, în vreme ce se actuali zează codul lingvistic al noii limbi de expresie, dînd naștere unui limbaj și unui stil de autor. Existența, la scriitorul francofon, al acestei zone interme diare cu trăsături nedefinite pune, în mod evident, problema "decala jului" în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
exact despre asta e vorba: să devii conștient de ce este viața, în unitatea și diversitatea ei, în manifestările sale mentale, afective, psihice. Ea este făcută din aceste realități mici și mari pe care omul le percepe în conștiința și în inconștientul său, în memoria spiritului și trupului său, și care călătoresc precum o pasăre căreia îi dai culorile timpului. Fapte și obiecte. În ele, prin ele, cu ele în aparență servite în stare brută, în realitate repartizate minuțios, ca notele pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
carte tulburătoare, care deranjează în multe privințe, de la situațiile absurde pînă la brutalitatea relațiilor umane, de la spaimele cotidiene la cele infinit mai greu de vindecat și controlat ale coșmarului nocturn care, treptat, nu se mai retrage în faldurile obscure ale inconștientului, ci invadează realul... Ce visezi? Roy se gîndea și nu găsea niciun răspuns. Avea impresia că nu făcea decît să încerce să supraviețuiască visului tatălui său. Moartea de hîrtie Marele Premiu pentru Literatură Paul Morand a fost creat în 1977
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
se simtă "neglijați" nici liberalii occidentali nici cripto comuniștii estici, este perceptibilă încă de la nivelul de bază al construcției romanești, cel al alegerii numelor de personaje și locuri. Căci fiecare cititor, din indiferent ce spațiu ar proveni, are tentația, poate inconștientă, de a situa în timp și mai ales în spațiu evenimentele ce i se înfățișează, dintr-o nevoie firească de identificare și așezare în verosimil pe care experimentele autoreferențiale postmoderne nu au făcut-o să dispară. Nouă, celor de dincoace
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]