5,610 matches
-
necunoscută Data expirării: necunoscută ?H0100009 Data emiterii: mai 2001 Data expirării: necunoscută 33. NUME: Amir Rashid Muhammad Al-Ubaidi DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1939, Bagdad NAȚIONALITATEA: irakiană TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483: Ministrul Petrolului, 1996 - 2003; Director, Organizația pentru Industrializare Militară, începutul anilor 1990. 34. NUME: Husam Muhammad Amin Al-Yassin DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1953 sau 1958, Tikrit NAȚIONALITATEA: irakiană TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483: Director, Directoratul Național de Monitorizare 35. NUME: Muhammad Mahdi Al-Salih DATA ȘI LOCUL
jrc6121as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91293_a_92080]
-
anilor 1980; Frate vitreg al lui Saddam Hussein 39. NUME: Huda Salih Mahdi Ammash DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1953, Bagdad NAȚIONALITATEA: irakiană TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483: Membru, Comandamentul Regional al Partidului Baas; Director, Laboratoarele Biologice, Organizația pentru Industrializare Militară, mijlocul anilor 1990; Fost Director, Biroul pentru Studenți și Tineri, Partidul Baas; Fost Director, Biroul Profesional pentru problemele femeilor; 40. NUME: Abd-al-Baqi Abd-al-Karim Abdallah Al-Sa'dun DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1947 NAȚIONALITATEA: irakiană TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE
jrc6121as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91293_a_92080]
-
tehnologiile de cultură vegetală, de creștere și îngrijire a animalelor, transformarea resurselor agricole în produse alimentare, utilizarea rațională și conservarea resurselor naturale ale agriculturii, silviculturii și mediului ambiant, dezvoltarea rurală, organizarea și managementul exploatațiilor agricole, alte tehnologii de exploatare și industrializare în domeniul agricol. Capitolul II Organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" Secțiunea 1 Organizarea, funcționarea și finanțarea Articolul 3 (1) Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", denumită în continuare ASAS, este forul național
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiin��e Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271658_a_272987]
-
în administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului - Timișoara Locul unde este situat Ferma Anexa 4.6 Suprafața minimă de teren, din domeniul public al statului, aflată în administrarea Institutului de Cercetare și Producție pentru Cultura și Industrializarea Sfeclei de Zahăr și Substanțelor Dulci Fundulea, județul Călărași, indispensabilă activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic care trece în administrarea Academiei de Studii Economice - București Locul unde este situat Anexa 4.7 Suprafața minimă de teren, din domeniul public
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiin��e Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271658_a_272987]
-
Agriculturii și Dezvoltării Rurale Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2016/2017, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Contractele de producere, cumpărare, livrare și plată a sfeclei de zahăr destinate industrializării din recolta anului de comercializare 2016/ 2017, încheiate între producătorii de sfeclă de zahăr și societățile producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr, vor respecta condițiile stabilite în Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr. Articolul 3 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
ORDIN nr. 802 din 9 mai 2016 privind recunoaşterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2016/2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271763_a_273092]
-
tehnologiile de cultură vegetală, de creștere și îngrijire a animalelor, transformarea resurselor agricole în produse alimentare, utilizarea rațională și conservarea resurselor naturale ale agriculturii, silviculturii și mediului ambiant, dezvoltarea rurală, organizarea și managementul exploatațiilor agricole, alte tehnologii de exploatare și industrializare în domeniul agricol. Capitolul II Organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" Secțiunea 1 Organizarea, funcționarea și finanțarea Articolul 3 (1) Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", denumită în continuare ASAS, este forul național
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
în administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului - Timișoara Locul unde este situat Ferma Anexa 4.6 Suprafața minimă de teren, din domeniul public al statului, aflată în administrarea Institutului de Cercetare și Producție pentru Cultura și Industrializarea Sfeclei de Zahăr și Substanțelor Dulci Fundulea, județul Călărași, indispensabilă activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic care trece în administrarea Academiei de Studii Economice - București Locul unde este situat Anexa 4.7 Suprafața minimă de teren, din domeniul public
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România; - Asociația Patronatul Zahărului din România, au încheiat prezentul acord interprofesional, denumit în continuare AIP, privind contractarea, producerea, transportul, recepția și plata sfeclei de zahăr din recolta anului de comercializare 2016/2017, destinată industrializării. AIP a luat în considerare toate regulamentele și prevederile europene recente în domeniu și, îndeosebi, Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului, Regulamentul (CE) nr. 967/2006 al
ACORD INTERPROFESIONAL din 9 mai 2016 pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2016/2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271764_a_273093]
-
Brăilei au scăzut vertical. Istoria va declanșa sentința ce nu va întârzia să vină pentru istoria Brăilei în răstimpul dintre două borne: 23 August 1944 - 22 Decembrie 1989. În intervalul de până la revoluția din 1989 s-a pus accent pe industrializarea forțată a economiei brăilene, în cadrul celei românești, în general. Pe langă dezvoltarea întreprinderilor existente s-au pus în funcțiune Combinatul chimic și cel de celuloza și hârtie de la Chiscani și Centrala termică. După anul 1990 s-au făcut resimțite rezultatele
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
abandonate sferei de influență sovietice de către Puterile Aliate - a fost instaurat comunismul. Fabricile Unio, Princz și alte întreprinderi importante din oraș au fost naționalizate în anul 1948, dezvoltarea orașului urmând cadrul planurilor cincinale. Începând cu anii 1960, ca urmare a industrializării forțate, numărul locuitorilor Sătmarului crește semnificativ, determinând și extinderea teritoriului orașului. În această perioadă începe construirea primelor cartiere și apariția primelor blocuri cu patru iar mai târziu cu zece etaje, cea mai spectaculoasă dezvoltare cunoscând-o partea orașului situată pe
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
O cronică din secolul al XVII-lea menționează pentru prima dată meseriile locuitorilor orașului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri și armurieri. După anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, Zalău a intrat într-un declin economic. Procesul de industrializare și-a făcut simțită prezența de la începutul secolului al XX-lea, când a început exploatarea carierei de piatră roșie de pe Meseș, au fost înființate două mori care folosesc forța aburului, fabrica de cărămidă, a cărei dezvoltare era facilitată de existența
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
adus primele întreceri sportive (fotbal și box) și apariția întreprinderii „Metalurgica”, o afacere privată care a fost naționalizată ulterior de comuniști și continuă și astăzi ca parte a unui grup de firme private. După cel de-al Doilea Război Mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani; noii locuitori au fost aduși de autorități pentru a lucra în fabricile construite pe platforma industrială de sud, dar și în nordul orașului. Orașul
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
1944, în timpul celui de al Doilea Război Mondial. După al Doilea Război Mondial, în urma deciziei de naționalizare din 11 iunie 1948 toate întreprinderile au fost trecute în proprietatea statului. De asemenea, regimul comunist a trecut și la aplicarea politicilor de industrializare forțată, unele din industriile implementate aici nefiind potrivite regiunii. În 1965 s-a demarat proiectul zonei industriale Buzău Sud, o zonă industrială de 318 ha, în zona în care se aflase rafinăria "Saturn", aruncată în aer în timpul celui de al
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
S.A."). Alte întreprinderi industriale din Buzău au fost înființate în această perioadă în alte zone, cum este "Întreprinderea de Contactoare" aflată în zona de nord-est a orașului și cea de mase plastice (după 1990, "Romcarbon S.A.") aflată în nord. În ciuda industrializării forțate, Buzăul nu s-a axat pe o singură industrie și nu a existat o singură întreprindere de care să depindă întreaga economie a orașului. Conform noii legi a societăților comerciale, adoptată în 1990, după înlăturarea regimului comunist, întreprinderile din
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
în 1977, împreună cu comunele suburbane (fără acestea numai 194.000 de locuitori). În anul 1980 s-a atins o populație de 240.000 de locuitori, fără comunele suburbane și o suprafață de 34.159 hectare. Creșterea economică și mai ales industrializarea de pe parcursul secolului al XX-lea a condus la o creștere accelerată a populației orășenești, asemănător tuturor țărilor lumii. În Craiova de azi se află ruinele străvechii reședințe a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, încă din perioada 400-350 î.Hr. Aceasta
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
întunecat noiembrie al lui 1916. Timp de doi ani cât a durat administrația militară germană, întreaga viață economică a Craiovei a fost paralizată. În perioada interbelică, orașul, situat într-o zonă eminamente agrară, înaintează cu pași prea mici pe calea industrializării, în raport cu alte zone urbane ale țării. Marii moșieri din Oltenia, depozitării unor însemnate capitaluri provenite din despăgubirile de la împroprietărirea țăranilor, își vor investi fondurile în bănci și instituții comerciale, în acțiuni neproductive. Numărul celor ce s-au apropiat de industrie
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
530. Se afirmă și comerțul bancar, la începutul secolului al XX-lea existând deja șase bănci și două case de schimb valutar. În perioada interbelică, orașul, fiind situat într-o zona eminamente agrară, înaintează cu pași prea mici pe calea industrializării. Astfel, în 1939, în Craiova existau numai 7 întreprinderi cu peste 100 de muncitori: Fabrica de postav „Oltenia”, „Scrisul Românesc, Fabrica de paste făinoase „Concordia”, Fabrica de pâine și paste făinoase „Barbu Druga”, „Semănătoarea”, Uzina Electrică și Fabrica de pâine
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
sub control eston în 1994 după ce ultimele trupe rusești au părăsit țara. Un alt efect al ocupației sovietice a fost imigrația. Sute de mii de imigranți au fost aduși în Estonia din alte părți ale Uniunii Sovietice pentru a susține industrializarea și militarizarea, contribuind la o creștere demografică de circa jumătate de milion de oameni în 45 de ani. SUA, Regatul Unit, Franța, Italia și majoritatea democrațiilor occidentale au considerat mereu ca fiind ilegală anexarea Estoniei de către URSS. Ele au menținut
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
și preferință consumatorilor (dar și a producătorilor) români pentru vinurile albe seci, din moment ce acestea dau cel mai bun șpriț. În timpul perioadei comuniste au fost dezvoltate trei genuri de societăți producătoare de vin: stațiunile de cercetări viticole, întreprinderi de stat pentru industrializarea vinului și cooperative agricole, legate într-un fel sau altul de întreprinderile de stat. Liberalizarea economiei românești, de după 1989, nu a afectat societățile de cercetare din domeniul viei și vinului; pe de altă parte, viile aflate în patrimoniul cooperativelor agricole
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
căsătoria lui Corneliu Zelea Codreanu cu Elena Ilinoiu (care se oficiază chiar în Focșani) are și o clară tentă politică. Se țin cuvântări antisemite și sunt distruse magazine ale acestei comunități. După anul 1950 se înregistrează un rapid proces de industrializare cu implicații directe în procesul de creștere economică, migrarea populației către mediul urban și, implicit, în structura urbană a localității: Orașul Focșani a devenit municipiu, reședință a județului Vrancea, odată cu noua împărțire administrativ-teritorială a României, care a avut loc în
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
când în România s-a realizat ultima organizarea administrativ-teritorială, revenindu-se la împărțirea României pe județe. De atunci orașul devine capitala județului Vaslui, iar din anul 1979 devine municipiu cu o arhitectură modernă. În perioada 1965-1985 s-a efectuat o industrializare în regiune, în scopul redresării situației economice, prin construirea de capacități de producție, fapt ce a determinat calificarea forței de muncă și formarea unui număr mare de specialiști în orașul Vaslui ("industria constructoare de mașini" - ventilatoare și instalații de ventilație
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
în care dezvoltarea economică și industrială, transformă localitatea într-un însemnat centru muncitoresc. În anul 1954 începe construcția Uzinei de superfosfat și acid sulfuric (U.S.A.S), care a intrat în funcțiune cu prima linie în 1957, aceasta deschizând drumul industrializării zonei și creșterii numărului populației (în anul 1968 populația localității Năvodari depășea 6500 de locuitori). Astfel, prin Legea 2/20 decembrie 1968, localitatea Năvodari a fost declarată oraș, având în subordine administrativă localitatea Mamaia Sat. Procesul de urbanizare a cunoscut
Năvodari () [Corola-website/Science/296982_a_298311]
-
Zărnești a intrat și localitatea Tohanu Nou. Datorită diversității formelor de relief existente pe teritoriul și în jurul localității, practicarea meseriilor legate de agricultură și creșterea animalelor au fost principalele îndeletniciri ale zărneștenilor până acum nu foarte mulți ani. Procesul de industrializare a localității a început în jurul anilor 1800, cu înființarea manufacturilor, apoi a fabricii de hârtie în 1852 (ulterior „Celuloza”, azi „Celohart — EcoPaper”), fabrica de armament „6 Martie” în anul 1936. Acest lucru a făcut ca tipul localității să se schimbe
Zărnești () [Corola-website/Science/296995_a_298324]
-
În această perioadă, a îndeplinit rolul de localitate de frontieră austro-ungară cu Regatul României. În secolul al XX-lea, orașul se extinde prin înglobarea localităților limitrofe Burdujeni și Ițcani, devenite cartiere. În perioada comunistă, are loc un amplu proces de industrializare a Sucevei, a cărei populație crește de peste zece ori. Suceava a primit rangul de municipiu în anul 1968. La recensământul din 2011, avea o populație de 92.121 de locuitori, fiind al 23-lea cel mai mare centru urban al
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
separată până atunci, devine parte componentă a orașului. Ulterior, același lucru se petrece și cu fostul sat Ițcani, transformat în cartier al Sucevei după al Doilea Război Mondial. După instaurarea regimului comunist în România, orașul intră într-o perioadă de industrializare masivă. Transformările din perioada comunistă schimbă complet aspectul fostului târg bucovinean. Astfel, centrul localității este sistematizat, în locul multor dintre vechile clădiri, apărând blocuri de locuințe și construcții noi. Începând cu anul 1959, în zona din lunca râului Suceava, între Burdujeni
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]