5,192 matches
-
Datele statistice arată că dimensiunile sărăciei relative sunt mai mari în cadrul statelor care au acordat o încredere largă acestui tip de măsuri. Ca orice perioadă de destabilizare, deschiderea spre economia de piață era de așteptat să fie însoțită de accentuarea inegalităților. Experiența statelor central-est-europene și ale Asiei Centrale a confirmat faptul că dimensiunile acestui fenomen depind, în mare măsură, de contextul și politicile naționale, economice și de venituri. Pornind din postura unei țări cu o distribuție a veniturilor dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
depind, în mare măsură, de contextul și politicile naționale, economice și de venituri. Pornind din postura unei țări cu o distribuție a veniturilor dintre cele mai egalitare, România a cunoscut, de-a lungul tranziției, un salt semnificativ al indicatorilor de inegalitate. Scăderea generală a nivelului de trai s-a produs pe seama pierderii locurilor de muncă cu productivitate ridicată, a scăderii valorii reale a veniturilor populației și a concentrării principalelor surse de trai spre partea inferioară a distribuției veniturilor. Dincolo de dezbaterile din jurul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Market: Social Polarisation and the Growth of Poverty, working paper nr. 25, Townsend Centre for International Poverty Research, The Copenhagen Seminars. Townsend, P., 2004, New Poverty New Strategies (draft), www.hkcss.org.hk/cb4/2004Poverty summit. Treanor, P., 9 caracteristici ale inegalității, HYPERLINK "http://web.inter.nl.net/users/Paul.Treanor" http://web.inter.nl.net/users/Paul.Treanor/ new.ineq.html. UN, 2001, Social dimensions of macroeconomic policy, Report of ECESA/4, New York. UN, 2003, Why do the Millennium development goals
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
surplus de produse agricole în centru și foamete în țările periferice. Relația dintre valoare, prețuri și foamete („in the fact one block consumes too little food because the other consumes too much” - Charchedi Guglielmo, 2001, p. 218) duce la ascuțirea inegalităților în ce privește consumul. Creșterea economică globală sporește distanța dintre dezvoltarea agriculturii și a celorlalte sectoare. Pe de altă parte, scăderea constantă a prețurilor produselor agricole generează redistribuirea relațiilor de putere dinspre agricultură spre alte sectoare. Concomitent cu acest transfer de putere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Trends in international migration, Annual report, OECD. SOPEMI, 2000, Trends in international migration, Annual report, OECD. SOPEMI, 2001, Trends in international migration, Annual report, OECD. SOPEMI, 2002, Trends in international migration, Annual report, OECD. Segregare, școlară și reproducere, socială a inegalităților Mihai Surdu Conceptul de dezvoltare socială presupune ca una dintre trăsăturile sale definitorii ideea de justiție socială. Dezvoltarea socială nu este un simplu proces de creștere economică, ci, în același timp, și un proces deliberat de reducere a inegalităților sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a inegalităților Mihai Surdu Conceptul de dezvoltare socială presupune ca una dintre trăsăturile sale definitorii ideea de justiție socială. Dezvoltarea socială nu este un simplu proces de creștere economică, ci, în același timp, și un proces deliberat de reducere a inegalităților sociale. Așa cum nu se poate vorbi de dezvoltare socială în absența creșterii economice, tot așa, nu poate fi invocat acest concept în societățile puternic polarizate, în care un grup restrâns controlează resursele economice în timp ce majoritatea populației trăiește în sărăcie. Dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trăiește în sărăcie. Dezvoltarea socială presupune deci un ansamblu coerent de politici economice și sociale menite să creeze o societate a bunăstării pentru cei mai mulți membri ai săi. Democratizarea învățământului a fost și este considerată mijlocul prin excelență de reducere a inegalităților sociale, de rupere a cercului vicios al sărăciei. În aceste condiții, politicile de promovare a egalității de șanse în educație au devenit cele care stau la baza sistemelor moderne de educație. Reducerea inegalității de șansă în educație a fost privită
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
considerată mijlocul prin excelență de reducere a inegalităților sociale, de rupere a cercului vicios al sărăciei. În aceste condiții, politicile de promovare a egalității de șanse în educație au devenit cele care stau la baza sistemelor moderne de educație. Reducerea inegalității de șansă în educație a fost privită ca principala masură prin care se poate asigura o reducere a inegalităților sociale. R. Dahrendorf, în lucrarea sa Conflictul social modern, arată că dezvoltarea socială este un rezultat al jocului dintre îndreptățiri și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politicile de promovare a egalității de șanse în educație au devenit cele care stau la baza sistemelor moderne de educație. Reducerea inegalității de șansă în educație a fost privită ca principala masură prin care se poate asigura o reducere a inegalităților sociale. R. Dahrendorf, în lucrarea sa Conflictul social modern, arată că dezvoltarea socială este un rezultat al jocului dintre îndreptățiri și ofertă. În timp ce oferta desemnează ceea ce o societate, în ansamblul său, este capabilă să producă la un moment dat, îndreptățirile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deschise de învățământul de masă vor spori șansele de viață ale unor grupuri anterior excluse din procesul de distribuție a bunăstării. Politicile educaționale s-au dezvoltat în concepția unui așa-zis „posibilism” (Nash, 2003), a credinței că educația poate compensa inegalitățile sociale sau naturale care caracterizează diversele grupuri de indivizi în scopul egalizării șanselor de viață la nivel social. În același timp, s-a dezvoltat în cadrul sociologiei educației perspectiva sceptică, ce consideră că nu e posibil ca școala să conducă la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau naturale care caracterizează diversele grupuri de indivizi în scopul egalizării șanselor de viață la nivel social. În același timp, s-a dezvoltat în cadrul sociologiei educației perspectiva sceptică, ce consideră că nu e posibil ca școala să conducă la diminuarea inegalităților dintre indivizi din punctul de vedere al abilităților de care aceștia dispun sau, chiar în măsura în care acest lucru este posibil, nu va avea nici o influență asupra diminuării inegalităților sociale. În cele ce urmează, voi face o scurtă incursiune în polemica funcționalism-conflictualism
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sceptică, ce consideră că nu e posibil ca școala să conducă la diminuarea inegalităților dintre indivizi din punctul de vedere al abilităților de care aceștia dispun sau, chiar în măsura în care acest lucru este posibil, nu va avea nici o influență asupra diminuării inegalităților sociale. În cele ce urmează, voi face o scurtă incursiune în polemica funcționalism-conflictualism, pentru a introduce apoi ca pe un studiu de caz situația segregării în educație a romilor din România. Consider relevantă poziția exprimată de Pierre Bourdieu ca argument
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din România. Consider relevantă poziția exprimată de Pierre Bourdieu ca argument teoretic pentru rezultatele cercetării pe care o voi prezenta, motiv pentru care titlul studiului, dar și spiritul acestuia se înscriu în sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu. Inegalitatea oportunităților educaționale: perspectiva conflictualistă Relația dintre dezvoltarea economică și extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației. Poziția funcționalistă din interiorul sociologiei educației afirmă o relație simplă, liniară între dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în diferite arii de gândire și acțiune”(Bourdieu, 1974, p. 194). Habitusul se formează și se transmite în socializarea primară în cadrul familiei și mai puțin în socializarea secundară în cadrul școlii. Rolul școlii în reproducția socială și, prin aceasta, în prezervarea inegalităților sociale constă tocmai în aceea că selectează și valorizează în mod arbitrar habitusul specific claselor dominante, punând, astfel, într-o poziție de inferioritate (subordonare) cultura claselor de jos. Valorizarea exclusivă a culturii claselor dominante are ca rezultat faptul că elevii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a culturii claselor dominante are ca rezultat faptul că elevii proveniți din clasele de jos sunt puși de către școală într-o situatie de dezavantaj în competiția pentru o poziție socială înaltă. Dacă Bourdieu dezvăluie, într-o oarecare măsură, mecanismul reproducerii inegalităților sociale prin intermediul școlii, în aceeași perioadă și independent de acesta, sociologul englez B. Bernstein produce o teorie sociolingvistică ce demonstrează modalitățile concrete prin care școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înaltă. Dacă Bourdieu dezvăluie, într-o oarecare măsură, mecanismul reproducerii inegalităților sociale prin intermediul școlii, în aceeași perioadă și independent de acesta, sociologul englez B. Bernstein produce o teorie sociolingvistică ce demonstrează modalitățile concrete prin care școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de cel elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diferite vor ajunge în poziții sociale diferite chiar dacă au același nivel de școlaritate. Astfel, în lucrarea sa Les causes de l’inegalité de chances scolaires, principala concluzie pe care Boudon o trage în urma analizelor sale empirice este aceea că, în timp ce inegalitatea oportunităților educaționale (IOE) descrește de-a lungul timpului, inegalitatea oportunităților sociale (IOS) are tendința de a rămâne constantă. Altfel spus, structurile sociale au un grad ridicat de stabilitate, iar schimbarea sistemelor educaționale în sensul creșterii oportunităților educaționale nu modifică de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
același nivel de școlaritate. Astfel, în lucrarea sa Les causes de l’inegalité de chances scolaires, principala concluzie pe care Boudon o trage în urma analizelor sale empirice este aceea că, în timp ce inegalitatea oportunităților educaționale (IOE) descrește de-a lungul timpului, inegalitatea oportunităților sociale (IOS) are tendința de a rămâne constantă. Altfel spus, structurile sociale au un grad ridicat de stabilitate, iar schimbarea sistemelor educaționale în sensul creșterii oportunităților educaționale nu modifică de o manieră sesizabilă stratificarea socială. Ca reprezentant al noii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială se poate realiza cu succes doar în condițiile în care se acționează asupra stratificării sociale. Mai concret, o reducere chiar modestă a decalajelor economice dintre diversele grupuri sociale este probabil să aibă ca efect deopotrivă o descreștere substanțială a inegalității oportunităților educaționale și a inegalității oportunităților sociale. Segregarea romilor în cadrul sistemului de educație În cele ce urmează, am să prezint succinct rezultatele unei cercetări care scoate în evidență segregarea romilor în educație în sistemul de învățământ din România și efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
succes doar în condițiile în care se acționează asupra stratificării sociale. Mai concret, o reducere chiar modestă a decalajelor economice dintre diversele grupuri sociale este probabil să aibă ca efect deopotrivă o descreștere substanțială a inegalității oportunităților educaționale și a inegalității oportunităților sociale. Segregarea romilor în cadrul sistemului de educație În cele ce urmează, am să prezint succinct rezultatele unei cercetări care scoate în evidență segregarea romilor în educație în sistemul de învățământ din România și efectele negative ale segregării asupra calității
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
probleme sociale. Legătura dintre venit și bunăstarea individuală s-a făcut prin raportarea PIB la populație (PIB pe cap de locuitor). Indicatorul nu oferea însă nici o informație despre distribuția venitului. Pentru nuanțarea analizelor, s-a extins utilizarea unor măsuri ale inegalității distribuției veniturilor (coeficientul Gini, indicii Sen, Fishlow, Kuznets etc.). Cu timpul, s-a recuperat dimensiunea socială a dezvoltării, accentuându-se importanța calității creșterii, a dezvoltării nu doar economice, ci și sociale sau umane, lărgindu-se sfera conceptului de dezvoltare. Începând
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
viață - măsurat prin PIB pe locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare în dolari. Alți indici ai dezvoltării propuși de PNUD sunt: indicele disparității dintre sexe (cuprinde aceleași dimensiuni și indicatori ca IDU, dezagregați pe sexe), indicele participării femeilor (măsoară inegalitatea în oportunitățile economice și politice privind cele două sexe), indicele sărăciei umane (măsoară deprivarea pe cele trei dimensiuni) etc. Cele mai recente preocupări se referă la elaborarea unor indici care vizează accesul la tehnologiile comunicațiilor și informațiilor, nivelul progresului tehnologic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cum ar fi produsul intern brut (PIB), venitul național sau alții asemănători nu exprimă cu acuratețe starea reală a condițiilor de viață ale populației, valorile generale putând acoperi situații foarte diferite, de la distribuția relativ echitabilă a bunurilor și serviciilor la inegalitate și existența unor grupuri defavorizate. Indicatori raportați la „scară” prezintă o semnificație mult mai mare în înțelegerea stării unei comunități și în îmbunătățirea acestei stări. Domeniul indicatorilor sociali nu este limitat sociologic, ci mai degrabă interdisciplinar. The Geography of Well
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nivel nu este dublat de o creștere a cantității și calității datelor disponibile; comunitate. Datele la nivel de localitate pot masca încă disparități puternice, astfel satele unei comune pot avea niveluri de bunăstare foarte diferite, iar în mediul urban sunt inegalități mai accentuate și există un proces caracteristic de configurare și delimitare a unor zone deprivate compacte. Măsurarea dezvoltării în România În literatura de specialitate românească, măsurarea dezvoltării sociale a urmat în special două direcții de cercetare, una privind calitatea vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și unul județean (Apostol et al., 2004). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Dimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii sociali UE Dimensiune Indicatori structurali privind domeniul social Indicatori de incluziune socială propuși de grupul Atkinson Indicatori de incluziune socială Laeken Ocupare Inegalitate salarială, ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile (vârstnici), șomaj (BIM, scurtă și lungă durată, variație regională), populație în gospodării fără persoane ocupate Caracteristici măsurate Ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile (vârstă activă economic, nivel scăzut de retribuire, săraci relativ), populația din gospodării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]