10,350 matches
-
să descifreze mitul și să-l readucă la modelul uman de la care pleacă. Demitificarea îl conduce la o lume de legende și obiceiuri ușor de înțeles, accesibile, pentru că limbajul plastic al olarilor de la Marginea ne este foarte apropiat sufletește, familiar. Inspirația folclorica îl înrudește astfel cu înțelepciunea milenară a popoarelor vechi, cu marea poezie universală care și găseste izvoarele tot aici. Alternând de la gravitate la glumă, de la simbolul figurativ la stilul compozit, ceramistul Ion Antonică dă dovada de fantezie, de bun
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
cu care se confruntă în îndeplinirea funcțiilor democratice 179. Cu toate acestea, există dovezi empirice că parlamentele naționale iau decizii care se referă la hotărârile adoptate de către Adunarea Parlamentară a CE și că parlamentarii utilizează documentele Adunării ca surse de inspirație pentru legislația națională și fac referire la ele în dezbaterile parlamentare 180. Totuși, în timp ce mandatul dublu oferă o excelentă ocazie de a lega nivelurile de guvernare în teorie, orice anchetă critică trebuie să întrebe dacă acest aranjament îndeplinește în mod
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
politica multi-partidistă încă de la începutul anilor 1990. UE și statele sale membre sunt cei mai mari contribuabili de diferite forme de asistență financiară și dezvoltare tehnică pentru Africa. UE este văzută de către Uniunea Africană și instituțiile sale ca sursă de inspirație și un model de succes de integrare transnațională și regională, organismele UA, cum ar fi PAP, fiind create după modelul instituțiilor UE210. PAP proliferează un număr de principii care ghidează și politica de cooperare a UE. Acestea includ angajamentul de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
care ținea atât de mult sʹo vadă ap ărân d. Ea constituie o mărturie postumă a sufletului care a turnat în rândurile tipărite, partea sa cea mai bună. Ea va const itui pentru viitor un izvor important de informație și inspirație pentru toți cei cari vor voi să cerceteze acest domeniu, cu gândul de a aduce contribuția lor în materie de legiferare. Dar numele lui Hamangiu va schița pe orizontu l culturii românești, un moment important și prin al te d
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care s-a dus vestea de profesioniști ce sunt. Nu știu, dacă vă mai amintiți de savuroasa știre transmisă de un redactor al Realității TV de la Cracovia, de la funeraliile cuplului prezidențial polonez, (ce într-un moment de neatenție sau de inspirație a lui Dumnezeu, care la ora ceea era mai puțin catolic, au dat ortu pe la Smolensk în Rusia): „In timp ce sicriele vor fi coborâte în criptă, pe străzile Cracoviei va cânta Filarmonica din Berlin. Este un cadou din partea Germaniei
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Așa că istețul nostru președinte s-a apucat cu spor, hâc!, să scrie acel ghid al cuplurilor (bune și rele). Ia să ne uităm peste umărul său și cu atenție să nu-i vărsăm, Doamne ferește, paharul de whyski, veșnica sursă de inspirație a domniei sale, să vedem ce a scris și eventual, precum e obiceiul nostru, să comentăm. Cuplu rău: Marga - Andronescu. „Campioni ai dezinformării" (în opinia prezidentului Băsescu n.n.), cei doi reprezentanți ai „găștilor" din învățământul superior sunt un fel de Bonnie
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în situația de „Mai trage odată". In cap îmi zbârnâia ideea ceea a lui Băsescu, în care el expunea cu aplomb că școala noastră ar fi mai bine să scoată pe bandă rulantă tinichigii. Oare din care direcție îl pălise inspirația? Am găsit până la urmă. Cu voia dumneavoastră voi transcrie aici doar vreo două din pasajele cu pricina, pasaje care pot să constituie „baza" ideilor lui Băsescu. Acestea se regăsesc în cartea de căpătâi a fascismului, Mein Kampf, în care Adolf
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
regia lui Peter Brook cu Paul Scofield în rolul lui Lear. Filmul fusese turnat în Danemarca, între 1969-1979. Dan Grigorescu publică o carte fundamentală referitoare la receptarea marelui dramaturg englez: Shakespeare în cultura română modernă, Editura Minerva, București. Piesă de inspirație shakespeariana Lear de Edward Bond se joacă la Royal Court. La Iași apare William Shakespeare, Teatru, conținînd două piese: Regele Lear, în traducerea lui Mîhnea Gheorghiu, si Neguțătorul din Veneția, în traducerea lui Gală Galaction (Editură Junimea, 1971, 322 p
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
1932, p. 1196 sq. footnote>, ultima condiție referindu se la încadrarea autorului în limitele celor opt secole creștine. Prin scrierile lor, Sfinții Părinți au răspuns nevoilor Bisericii din timpul în care au trăit, dar ele servesc și ca sursă de inspirație pentru cuvintele și faptele creștinilor de astăzi, dornici să găsească în ele o influență binefăcătoare. Autoritatea Sfinților Părinți în sânul Bisericii nu se poate rezuma la importanța literar istorică a scrierilor patristice, ci se referă mai ales la învățătura lor
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
nici slabă, nici umilită”<footnote Profesor Dr. Teodor M. Popescu, op. cit., p. 206. footnote>. Exemplele de viață ale Sfinților Părinți sunt un model demn de urmat pentru creștinii din toate timpurile, iar operele lor au fost și rămân surse de inspirație pentru majoritatea teologilor din zilele noastre, de aceea ei sunt citați cu multă generozitate. Gândirea patristică a avut o influență deosebită asupra teologiei și este promulgată de o seamă de teologi contemporani, urmași fideli ai învățăturii Părinților. Teologia ortodoxă actuală
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
Trei cărți către Autolic, cartea a treia, cap. XXX, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Fecioru, în Col. Părinți și scriitori bisericești, vol. 2, Editura IBMBOR, București, 1997, p. 465. footnote>, căci ele sunt scrise sub înrâurirea inspirației divine. Sfinții Părinți sunt cei mai fideli păstrători și tălmăcitori ai acestui adevăr, pe care Domnul Hristos l-a transmis, apostolii l-au propovăduit, sfinții l-au păstrat, iar mucenicii l-au întărit prin sângele lor. Sfinții Părinți „întruchipează persoana
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
în viața socială. Sociologia religiilor a fost și este un domeniu destul de analizat și care a atras sociologii spre o abordare a religiei, mulți făcând legături între religie și nașterea unor sisteme moderne sociale, oarecum religia ar fi "sursa de inspirație". Spre exemplu, teoria cu privire la implicarea religiei în lumea modernă este în mod evident inspirată de teoria alegerii raționale.2 Colaborările lui Stark cu Roger Finke, un sociolog, și Lawrence Iannaccone, un economist, (Roger, Stark, 1992) sunt bazate pe concepte din
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
desemnează o "diagramă a lui ca figură socială (în contextul vieții literare)", iar "datele critice din Memorii sau din Istoria literaturii sunt întotdeauna cumulate cu cele ale personalității autorului"4. Așadar, scriindu-și Memoriile, Lovinescu descoperă o sursă fertilă de inspirație (amintirile) și un tip de discurs capabil să transfigureze mitic realitatea și să confere vieții demnitatea unui simbol. Mai exact, prozatorul învață de la memorialist cum trebuie confecționată o "istorie" ad usum Delphini, în care să se regăsească și alter-ego-ul auctorial
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a materialului diegetic: 1. reconstituirea memorialistică "ușor romanțată"; 2. proiectarea propriei psihologii "într-un șirag de eroi ce se pot reduce ușor la aceeași unitate sufletească"5. În concluzie, pentru prozatorul Lovinescu "amintirile" personale nu constituie decât o sursă de inspirație, și nu un model epic demn de urmat: pentru a se transforma într-un veritabil "roman", reconstituirea memorialistică se cere acum "romanțată"/ mitizată. Ca atare, e greșit să considerăm "subiectivă" literatura autobiografică numai pentru motivul că se referă la viața
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prin care au trecut, având totodată posibilitatea, cu puțin talent și multă voință, să-și obiectiveze literar propriile experiențe existențiale (Iorga și Stere au practicat literatura ca pe o îndeletnicire secundară, dedicată clipelor de răgaz). Așadar, față de proza sămănătoristă de inspirație rurală (ce reclamă întoarcerea la natură, la glie), memorialistica ar reprezenta o formă de literatură urban-intelectualistă, adică mai puțin "lirică", mai "obiectivă" ceea ce înseamnă că abia o dată cu nașterea memorialisticii ca gen se poate vorbi de constituirea unei tradiții estetice și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nu literatură sămănătoristă, ci... romane de tip proustian. Așa se explică de ce în prim-planul narațiunii din Bizu se situează acum scriitorul, care, eliberat de supărătoarele obligații sociale, se întoarce acasă, la Fălticeni, pentru a-și regăsi rădăcinile "moldovenești" și inspirația literară, la fel cum mondenul Marcel, izolat în camera sa de plută, revenea la Combray, în căutarea timpului pierdut. Obișnuit a-și trece existența în acte reflexe, călătoria de fiecare an spre locurile natale va fi dobândit, pentru Lovinescu, semnificația
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din off", pe un ton neutru, povestea unui oarecare Anton Klentze zis și Clenciu sau "Bizu", după numele cel de taină. Ca atare, trebuie să primim cu rezerve opinia lui Marian Papahagi potrivit căreia Bizu ar avea drept sursă de inspirație acea predispoziție "muzicală" inconștientă, înțeleasă "ca o cheie a totalității creației"33, pentru că Lovinescu își contrazice aici "teoria", de vreme ce pierderea conștiinței propriei personalități e precedată de o perturbare atât a vederii ("ochii mi se împăienjenise"), cât și a auzului ("urechile
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
înțeleasă "ca o cheie a totalității creației"33, pentru că Lovinescu își contrazice aici "teoria", de vreme ce pierderea conștiinței propriei personalități e precedată de o perturbare atât a vederii ("ochii mi se împăienjenise"), cât și a auzului ("urechile îmi vâjâiau"). Mai mult, inspirația "muzicală" e pusă exclusiv pe seama visului și a "amintirilor" din care autorul vrea să evadeze pentru a putea scrie efectiv ("privind", și nu "ascultând") "romanul" lui Bizu. 1.3. Omul fără însușiri Identificându-se cu propriul personaj fără a-și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
construcției ciclice impune, firesc, și continuitatea la nivel epic). Exact așa procedează Lovinescu, numai că reînnodarea firului narativ nu determină în mod necesar și o perpetuare a discursului romanesc din Bizu, reconfigurat mai nou, cum spuneam, după alte tipare, de inspirație mai pregnant melodramatică. Ca atare, narațiunea demarează de această dată mult mai abrupt, în linia prozei realist-obiective, care obligă la precizarea coordonatelor spațio-temporale ("într-o după-amiază a unui sfârșit de august, câțiva ani înainte de război") și la introducerea în scenă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
orgoliul și a-i aduce o bucurie, Eminescu îi recită chiar un poem mai vechi, ajungând să se mistifice singur ("își credea poezia pentru Mite, deși o pornise cu cinci ani înainte"). Fenomenul se explică lesne, deoarece pentru poet mobilul inspirației rămâne nesemnificativ ("Cine i-o inspirase? Nu-și mai aducea aminte"), importantă fiind doar conștiința artistică, acea insatisfacție mereu reiterată față de propriul scris, care nutrește ambiția desăvârșirii estetice, a unui ideal de perfecțiune nicicând realizabil. Lovinescu intuiește corect maniera de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
îngânându-l pe criticul modernist, "nu stă în ceea ce scrie, ci în ceea ce nu scrie; nu stă în ceea ce lasă, ci în ceea ce șterge". Mai exact: "Artistul își creează o limbă nouă, un nou mod de expresie; arta nu e inspirație, ci o realizare tehnică; a scrie zece pagini și a lăsa zece rânduri e semnul indiscutabil al prezenței unei conștiințe: arta începe de aici"151. Cu totul altfel vede lucrurile femeia, pentru care literatura nu-i decât o formă de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lovinescian se amplifică ciclic putem vorbi despre o poetică originală, de tip melodramatic. Diferența e mai mult decât evidentă: dacă Marian Papahagi citește literatura criticului ca pe o formă de explorare a filonului memorialistic, sancționând îndepărtarea de sursa primară a inspirației ca pe o eroare estetică, în ceea ce mă privește, am preferat să caut originalitatea romanului lovinescian tocmai în programatica (dar niciodată izbutita) tentativă de reprimare a "moldovenismului" și în trădarea creatoare, în dramatizarea "romanțată" a "documentului", fie acesta autobiografic sau
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prozatorului, atâta câtă este, e de găsit tot în formula romanului-melodramă, cu rădăcini în autobiografie. Lipsiți de înțelegere pentru o poetică de acest gen, exegeții literaturii lui Lovinescu au sancționat aceleași "defecte" și în romanele eminesciene, și în cele de inspirație așa-zis "autobiografică": ca operă memorialistică, un roman precum Bizu dezamăgește din cauza clișeelor "sămănătoriste" și a pauperității informațiilor legate de viața spirituală a protagonistului, individ fără voință și fără personalitate (în care cititorii nu-l puteau regăsi nicidecum pe "marele
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
contemplă în timp ce noi ne vedem în ea: un dublu idealizat și luat drept finalitate a aspirației noastre de desăvârșire", povestea Luceafărului simbolizând "dramatismul condiției umane" (p. 86). 155 Înainte de a scrie romanul, Lovinescu pleacă în călătorie la Iași, în căutarea "inspirației". Din "agende" am cules următoarele notații: 20 iunie 1935: "întâlnirea cu Gallia Tudor îmi dă punctul de plecare a romanului Bălăuca"; 29-30 iunie: "Excursie Bojdeuca, Eternitate, Socola, Cetățuie, Galata, Frumoasa. Mare impresie". 156 Vezi Mario Praz, capitolul "The Beauty of
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cruditatea ei, morala publică îi califică fapta" (p. 269). Subiectul nuvelei, rezumat în paginile memorialistice, va constitui nucleul narativ pus în scenă cu mijloacele melodramei în romanele ciclului eminescian. Interesant e că în eroina nuvelei care a constituit sursa de inspirație a lui Lovinescu se regăsesc și Mite și Bălăuca prima salvându-și onoarea cu ajutorul ipocriziei, cealaltă, mai sinceră, având de suportat sancțiunea moralei publice. 178 Aceasta a și fost, dealtfel, "scena" invocată de Iorga drept principal "argument" al respingerii candidaturii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]