6,119 matches
-
2005, pp. 147-148. 55 Cf. Birkenbihl, 1999, pp. 196-198 etc. 56 Vezi Tobolcea & Karner-Huțuleac, 2010, p. 96; Munteanu, 2005, pp. 131-132; Borg, 2010, p. 123 etc. 57 Pentru exemple de contexte în care ascultarea activă nu este justificată/motivată (când interlocutorul se simte manipulat, când mesajul este redundant și interlocutorul consideră că nu mai are nimic de câștigat prin urmărirea locutorului etc.), vezi Cameron, 2006, p. 116. 58 Particularizând, în cadrul comunicării didactice/educaționale sunt reperabile (cf. Zelinschi, 2006, pp. 16-17): comportamente
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc. 56 Vezi Tobolcea & Karner-Huțuleac, 2010, p. 96; Munteanu, 2005, pp. 131-132; Borg, 2010, p. 123 etc. 57 Pentru exemple de contexte în care ascultarea activă nu este justificată/motivată (când interlocutorul se simte manipulat, când mesajul este redundant și interlocutorul consideră că nu mai are nimic de câștigat prin urmărirea locutorului etc.), vezi Cameron, 2006, p. 116. 58 Particularizând, în cadrul comunicării didactice/educaționale sunt reperabile (cf. Zelinschi, 2006, pp. 16-17): comportamente pozitive (de solidaritate; de destindere; de acord); negative (de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pp. 21-24, 40-41; Pease & Garner, 2007, p. 63, pp. 68-69; Cameron, 2006, p. 96, p. 113, pp. 118-126; Dascălu Jinga, 2006, pp. 74-104; Nuță, 2004, pp. 41-44; Faber & Mazlish, 2002; Popescu, 1998, pp. 129-132 etc. 65 Astfel de manifestări ale interlocutorului sunt incluse, în literatura de specialitate, în clasa așa-numitelor "semnalele de recepție", sau "back channels" cu concretizări, după cum se va vedea în Tabelul nr. 12, și la nivel nonverbal (cf. Mazilu, 2010, p. 125; Vasilescu, 2007, pp. 15-16; Dascălu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
realul lumii noastre și virtualul tehnologiilor. Tehnic, "miracolul" presupune încorporarea unor circuite electrice și a unei dione luminiscente (CED) pe o comună lentilă de contact. Este ceea ce au realizat cercetătorii de Universitatea din Washington. Grație acestei lentile poți să vezi interlocutorul cu care vorbești la telefon în timp ce robotești cuminte prin casă. Distanța și timpul sunt astfel scurtcircuitate. Vorba lui Culianu: tehnologia modernă devine magicianul de serviciu al unei lumi în agonie. În termenii spiritualității religioase, acest miracol era perfect cunoscut. Marii
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
aparatura Profesorului Procopiu, i-a recomandat acestuia ca dulapurile să fie duse într-un loc mai puțin vizibil. Profesorul s-a enervat și a replicat scurt: ”Măi, ia vino tu încoace !” Trebuie spus că, atunci când Profesorul se supăra, se adresa interlocutorului mai puțin reverențios. Astfel l-a invitat pe prorectorul Șandru în cabinetul său, care era în același timp bibliotecă și laborator de cercetare. În cabinet, pe un perete, atârna o hartă mare. ”Vezi tu ce am eu aici ?”, spuse Profesorul
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
comod. Dar prin aceasta reușea să impună celor din jurul său o mai mare responsabilitate profesională. Era un bun organizator, un om care a știut să aleagă proporția potrivită între activitatea la catedră și petrecerea timpului liber, a vacanțelor. Era un interlocutor plăcut, foarte apreciat în cercul său de prieteni și cunoscuți. A scris cărți rămase și azi de referință atât pentru studenți, cât și pentru doctoranzi și cercetătorii formați. Comunitatea noastră, a fizicienilor, prietenii apropiați, cei dragi dumnealui, își iau acum
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
folos în munca mea literară. De fapt, întrebarea care mi se pune în mod frecvent e mult mai simplă: "Economia ți-a folosit la ceva?" Primul impuls pe care-l am e acela de a satisface gradul de așteptare al interlocutorului (evident, întrebarea este pusă cu tendință, interlocutorul, privindu-te în ochi, cu un zâmbet compătimitor pe față, parcă te îndeamnă, hai, spune că nu!) și să zic: Da, într-adevăr, această facultate nu mi-a folosit la nimic..." Numai că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
întrebarea care mi se pune în mod frecvent e mult mai simplă: "Economia ți-a folosit la ceva?" Primul impuls pe care-l am e acela de a satisface gradul de așteptare al interlocutorului (evident, întrebarea este pusă cu tendință, interlocutorul, privindu-te în ochi, cu un zâmbet compătimitor pe față, parcă te îndeamnă, hai, spune că nu!) și să zic: Da, într-adevăr, această facultate nu mi-a folosit la nimic..." Numai că iată ce se întîmplă: articulând pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ființa sa, Prof. univ. dr. ing. Lucian CIOBANU și Prof.univ.dr.ing. Gheorghe LIVINȚ - profesioniști, buni moldoveni prin excelență. Ca decan, am avut privilegiul să îl cunosc pe devotatul Prof.univ.dr.ing. Mihai CREȚU, care și-a dedicat toată energia slujirii și dezvoltării facultății. Interlocutor plăcut, exact și precis, bazându-și întotdeauna pledoaria pe argumente și decență, degajă permanent că știe ce vrea și ce face. Cu mulți ani în urmă, l-am cunoscut la CNCSIS pe Prof. univ. dr. ing. Alexandru SĂLCEANU decanul actual
OMAGIU CELOR NĂSCUŢI CU DARUL DE A ZIDI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
mai mulți simpatizanți ai principiilor liberale, dar niciunul nu era așa vocal cum erau colegii de orientare proțărănistă. Erau acei ani când nu se cristalizaseră încă tabieturile noii generații de politicieni, când comunicarea avea încă aroma descoperirii posibile a unor interlocutori valabili și de perspectivă destul de aproape de factorii de decizie politică. Am fost martorul unor zguduiri ai căror eroi nu se puteau lăuda cu trecutul lor impecabil sau glorios. Erau puține la număr persoanele care puteau reclama eventuale drepturi bazându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
ministrului de interne, Christodoulos Veniamin, discutând despre posibilitatea de intrare a forței de muncă din România, în condițiile accesului fără viză în Cipru a oricărui cetățean român. Apoi, am efectuat o vizită protocolară ministrului educației, Christoforos Christofides, în cursul căreia interlocutorul a adresat mulțumiri statului român pentru sprijinul acordat mai multor tineri ciprioți care fuseseră bursieri în diferite facultăți din România. Momentul cel mai important a fost primirea, după vizitele evocate, la președintele Republicii, George Vassiliou, care s-a interesat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
și translație, dacă preferați să vorbiți în limba română. Bine, vom vedea și preferințele lui. La orele 12, primul colaborator intră în salonul de primire cu o persoană de aproximativ 40-45 de ani, suficient de matură pentru a stârni încrederea interlocutorului. Colegul meu făcu prezentările, după care ziaristul începu: Domnule ambasador, putem conversa în limba engleză sau apelăm la serviciile lui Teo? Domnule reprezentant al mass-mediei din Atena, nici o variantă nu este exclusă. Din experiența personală, știam că diplomații eleni preferă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
pentru toate cheltuielile de închiriere a salonului de la Hotelul "Hilton" și pentru masa la care vor participa circa 100 de familii. Când, luni, 1 noiembrie, am început negocierile cu directorul economic al "Hiltonului", am fost uimit de flexibilitatea și amabilitatea interlocutorului, care a început cu o ofertă unică și foarte rară. Câți invitați veți avea, domnule ambasador? Aproximativ o sută de familii, deci cam 200 de persoane. Dacă veți dubla numărul de invitați, vă reduc cheltuielile la jumătate, adică veți plăti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
minute de convorbiri, distinsul politician mă întrebă: Ați fost în partea de nord a insulei? Încă nu, dar până la Anul Nou sper să reușesc să îi fac o vizită protocolară colegului și adversarului domniei voastre Rauf Denktaș. Denktaș este un interlocutor agreabil, dar și un adversar redutabil Aveți în plan să abordați și problemele noastre comune? Desigur, mă interesează mai mult modul său de gândire, de argumentare a favorizării ruperii unui stat pe criterii etnice. Voi încerca să compar Turcia cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
misiuni diplomatice, presărate cu aprecieri măgulitoare privind ținuta și ospitalitatea recepției, organizate de Ziua Națională a României. Aprecierile ambasadorilor Franței, Italiei, SUA și Marii Britanii au constituit pentru mine un fel de recunoaștere că țara noastră devenise un stat demn, un interlocutor valabil, în Europa și, poate, nu numai. Am informat conducerea Ministerului Afacerilor Externe despre activitatea protocolară, despre participarea demnitarilor ciprioți și a ambasadorilor, despre convorbirile avute cu înalții oaspeți. Trebuie să recunosc că această recepție a fost percepută ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
au preocupări comune cu tine, dar este vital să reușești să te apropii, să încerci să te împrietenești cu persoane dispuse să se angajeze cu curaj în dezbateri nonconformiste. Experiența negocierilor CSCE de la Helsinki și Geneva, ca și varietatea de interlocutori din toate mediile intelectuale de la Moscova a avut o influență benefică pentru acomodarea mea la responsabila misiuni pe care o aveam de îndeplinit în cadrul Ambasadei României de la Nicosia. Știam, bineînțeles, că oriunde te-ai afla în funcție diplomatică trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
obiectivă a liniilor directoare avansate de fiecare partid în promovarea concepțiilor proprii de atragere a unui număr cât mai semnificativ din electoratul oscilant, nehotărât. Șefii misiunilor diplomatice erau asemenea unor alergători de cursă lungă în competiția de a deveni un interlocutor valoros, atât pentru cititorii de telegrame din ministerele lor de externe, cât și pentru colegii din Nicosia. De menționat că în asemenea momente diplomații din orice capitală din lume uitau, de obicei, de regulile concurenței, făceau front comun în conturarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
coduri proprii - de exemplu anumite poziții sau mișcări ale corpului exprimă o anumită stare a personajului, a anumite efecte sonore sugerează o anumită dispoziție sufletească. Monologul - formă de discurs teatral la care nu se așteaptă răspuns și care presupune absența interlocutorului scenic, receptorul fiind doar publicul; în general presupune un dublu locutor în interior singurei voci a personajului (conflict între vocile ce reflectă două sisteme de valori sau stări sufletești ireconciliabile); uneori monologul se adresează unui interlocutor imaginar (de exemplu : divinitatea
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
și care presupune absența interlocutorului scenic, receptorul fiind doar publicul; în general presupune un dublu locutor în interior singurei voci a personajului (conflict între vocile ce reflectă două sisteme de valori sau stări sufletești ireconciliabile); uneori monologul se adresează unui interlocutor imaginar (de exemplu : divinitatea sau ființa iubită), dar spectatorul este destinatarul secund al enunțului; Oralitatea - calitate a stilului unor opere literare de a părea vorbit, prin folosirea unor elemente de limbă vorbită, care dau expunerii un caracter spontan și viu
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
uităm în altă parte. La mine, pe coma nescu.ro, am făcut vreo 40 de ceea ce eu numesc ymterviuri, interviuri pe Yahoo Messenger.De fiecare dată, când le-am editat, a trebuit să descâlcesc replicile. În goana conversației, unul din interlocutori o ia mai totdeauna înainte, așa încât răs punde la lucruri pe care celălalt le scria în urmă cu două-trei replici. Transcrierea fidelă pe care messenger-ele o păstrează în memoria calculatorului arată pe alocuri inutilizabil, la fel cum cineva spunea că
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
interactivă. Nu o dată, în timpul acestor sesiuni, m-am surprins uitându-mă de jur împrejur, la colegii din sală. Cu toții priveau spre cele două ecrane. Chiar și când se isca o discuție între două sau mai multe persoane din aceeași cameră, interlocutorii nu se priveau în față, deși îi despărțeau doar câțiva metri, ci urmăreau ecranele care ne conectau pe toți. Dacă ar fi să respectăm dihotomia spațiu real/spațiu virtual, am putea spune că, în acest caz, lumea reală se topea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
încearcă iarăși curiozitatea. — Nu te supăra, revine el, da’ din ce loc ești matale din Congo? — Din Toga-Toga. — Mulțumesc frumos. Țăranul nostru se împinge în spătarul scaunului și-și mângâie îngân durat bărbia. știe că a fost cam insistent, însă interlocutorul a fost amabil, iar pe el îl mai macină o întrebare. În cele din urmă, își ia inima-n dinți și se apleacă din nou spre colegul de compartiment. — Auzi, întreabă el, da’ al cui ești matale din Toga-Toga? Toată lumea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
avion pentru o călătorie transoceanică, am întrebat, pe wall-ul meu de Facebook, ce părere are lumea despre Lufthansa, o companie cu care nu mai zburasem de multă vreme. S-au strâns rapid peste 30 de reacții, într-o conversație complexă. Interlocutorii au menționat punctualitatea, berea, mâncarea, întârzierile, facilitățile de divertisment la bord, berea, concurenții British Airlines, Thomas Cook, KLM, Qatar Airlines și Air France, politețea, decolările și aterizările prea abrupte de la Lufthansa Regional, berea, terminalul fantastic din München, rambursările în caz
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
al crimei, răul provocat de om se repercutează asupra naturii perturbându-i elementele. La crima împotriva firii, macrocosmosul răspunde prin furia și haosul stihiilor. Modalitatea fundamentală de expresie dramatică este dialogul. Ca mod de expunere și de cooperare verbală între interlocutori, el îndeplinește, pe lângă cele șase funcții ale limbajului, delimitate de R. Jakobson în Eseuri de lingvistică generală, următoarele funcții estetice: declanșează și motivează o acțiune, definește relațiile dintre personaje, exprimă reacția lor mentală și afectivă în raport cu o anumită situație, contribuie
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
de la Oxford” (Austin, Searle, Ducrot) accentuează pe aspectul pragmatic al dialogului, pornind de la teoria cuvântului-act: „A vorbi este a face. Logosul dobândește funcțiile praxisului și i se substituie”. (Roland Barthes) Orice act de limbaj are la bază un contract între interlocutori, care îi conferă emițătorului o anume putere de a vorbi, în virtutea căreia receptorul acceptă mesajul tăcând sau răspunzând la rândul său: a interoga înseamnă a afirma implicit că ai dreptul să interoghezi; a exprima un adevăr echivalează cu exercitarea dreptului
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]