149,721 matches
-
nr. 21.108/3/2019* al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.100D/2020. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate și de menținere a jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
București (DGPMB). În același timp se creează un privilegiu, imunitate pentru MAI, pentru faptele DGPMB, pe care le-a determinat prin ordine și instrucțiuni abuzive, care au dus la nașterea litigiului. Se mai arată că ministerul a fost chemat la judecată în baza art. 224 din Codul civil, iar analiza calității procesuale pasive se poate examina doar prin raportare la acest articol de lege. Mai mult, potrivit art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007, polițiștii fac parte din
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială. Motivând această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că în măsura în care pretențiile deduse judecății vizează exclusiv acordarea unor drepturi salariale sau de natură salarială, fără a pune în discuție atribuțiile legal reglementate ale ordonatorului principal de credite, Ministerul Afacerilor Interne nu poate avea calitate procesuală pasivă în acest gen de cauze. Interesul atragerii în
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
este unul legitim, atâta vreme cât atribuțiile prevăzute de lege în materia repartizării creditelor bugetare, alocării și stabilirii destinației acestora nu cuprind o obligație de garanție sau de despăgubire a ordonatorului principal de credite, care să constituie fundamentul pretențiilor deduse judecății. O obligație de garanție sau de despăgubire nu se reflectă nici în dispozițiile art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, care instituie obligația ordonatorului principal de credite, în
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.440D/2018. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la deciziile nr. 613 din 10 octombrie 2019 și nr. 627 din 7 octombrie 2021. ... CURTEA, având în
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
Vrancea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.149D/2018. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată cu privire la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 711 din 31 mai
DECIZIA nr. 159 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258568]
-
în care s-a împlinit termenul pentru care a fost dispusă măsura monitorizării electronice prin ordinul de protecție, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, respectiv arestul la domiciliu ori la solicitarea organului de supraveghere, atunci când prin hotărârea instanței de judecată sau prin ordonanța procurorului s-a dispus, după caz, revocarea/modificarea ordinului de protecție sau încetarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție provizoriu, revocarea/modificarea controlului judiciar, controlului judiciar pe cauțiune, respectiv arestului la domiciliu ori înlocuirea unei măsuri preventive cu o
HOTĂRÂRE nr. 1.025 din 10 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258476]
-
măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.277D/2020, nr. 1.371D/2020, nr. 1.626D/2020 și nr. 971D/2021 la Dosarul nr. 1.176D/2020, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarelor excepției de neconstituționale care, în esență, reiterează susținerile din motivarea excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost ridicată în fața instanței de judecată. Arată că se încalcă art. 135 alin. (1) și (2) și
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarelor excepției de neconstituționale care, în esență, reiterează susținerile din motivarea excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost ridicată în fața instanței de judecată. Arată că se încalcă art. 135 alin. (1) și (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, se creează o discriminare între două categorii de operatori de transport prin crearea unui avantaj nejustificat operatorilor de transport feroviar care au
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
drept național cu textul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituție. O atare competență, și anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea națională și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă și legală, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În situația
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
ce, la acest nivel, este inadmisibil. De asemenea, Curtea Constituțională a mai arătat că toate aceste aspecte converg spre a demonstra faptul că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în raport cu prevederile legislației naționale revine instanței de judecată. Este o chestiune de aplicare a legii, și nu de constituționalitate. Curtea a constatat că în raporturile dintre legislația Uniunii Europene și cea națională (cu excepția Constituției) se poate vorbi numai de prioritate de aplicare a celei dintâi față de
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
în vedere atitudinea sinceră și cooperantă în fața organelor judiciare, trebuie să beneficieze de procedura simplificată și de tratamentul sancționator prevăzut de legea procesual penală în cazul recunoașterii învinuirii. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată, întrucât actele existente la dosar sunt suficiente pentru soluționarea excepției, în condițiile în care Curtea nu analizează poziția exprimată de inculpat în procesul penal, ci neconstituționalitatea dispozițiilor de lege criticate. ... 5. Curtea, deliberând, respinge cererea de acordare a unui nou
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
pentru soluționarea excepției, în condițiile în care Curtea nu analizează poziția exprimată de inculpat în procesul penal, ci neconstituționalitatea dispozițiilor de lege criticate. ... 5. Curtea, deliberând, respinge cererea de acordare a unui nou termen. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia și reiterează motivele invocate în fața Tribunalului Argeș - Secția penală. Arată, astfel, că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
penală. Arată, astfel, că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât inculpatul trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni care se pedepsește cu detențiune pe viață nu poate să beneficieze de procedura prevăzută în cazul recunoașterii învinuirii. Subliniază că autorul excepției, în calitate de inculpat, a avut o poziție sinceră pe tot parcursul procesului și
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 199 alin. (1) din Codul penal și ale art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Doru Stoianof într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie sub forma agravată a omorului calificat, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 199 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 188 alin. (1) coroborat cu art. 189 alin. (1
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
Cod de procedură penală - în cazul infracțiunilor pedepsite cu detențiunea pe viață nu afectează principiul egalității în fața legii. Astfel, prin Decizia nr. 975 din 22 noiembrie 2012, Curtea Constituțională a reținut că egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar procedura de judecată în cazul recunoașterii învinuirii nu reprezintă un drept fundamental și nu capătă valențe discriminatorii, având o justificare obiectivă și rezonabilă ce ține de gravitatea extremă a faptei comise, pedeapsa detențiunii pe viață fiind ultima pe scara graduală prevăzută de sistemul
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(4) În cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți și de persoana vătămată, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
fază a procesului penal au fost dezlegate în totalitate aspectele legate de existența infracțiunii și de vinovăția inculpatului. Această procedură nu constituie însă un drept fundamental, astfel că inculpatul este liber să uzeze sau nu de ea, iar instanța de judecată - în condițiile în care constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat - poate respinge cererea formulată de acesta. De asemenea, Curtea a statuat
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
fundamental la viață al persoanei. ... 23. În concluzie, prin Decizia nr. 335 din 24 mai 2016, precitată, paragraful 20, Curtea a apreciat că preeminența dreptului la viață este cea care justifică opțiunea legiuitorului de a acorda beneficiul procedurii simplificate de judecată și al efectelor juridice ale aplicării acesteia numai în cauzele care au ca obiect infracțiuni cu privire la care legea prevede pedeapsa amenzii, pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii sau numai pedeapsa închisorii. ... 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și a sintagmei „ori a măsurilor de prevedere“ din cuprinsul art. 192 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Ionel Bardaș într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea unei infracțiuni de ucidere din culpă, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
viața și integritatea corporală a persoanelor și nu aduc prejudicii proprietății publice sau private. De aceea legiuitorul a optat pentru o reglementare ce presupune un anumit grad de abstractizare și de generalitate, revenind organelor de urmărire penală și instanței de judecată - în procesul de interpretare și aplicare al legii - rolul de a identifica în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și în regulamentul de aplicare a acesteia faptele ce se circumscriu noțiunii generice de „comportament“ avute în vedere de legiuitor
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
32.802/3/2015/a157 al Curții de Apel București - Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.561D/2018. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin
DECIZIA nr. 273 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258596]
-
o taxă pentru a avea acces la datele cuprinse în Buletinul procedurilor de insolvență și să cunoască numărul și data la care au fost publicate actele în discuție, informații pe care nu le poate avea prin consultarea portalului instanțelor de judecată, neavând cunoștință nici despre data la care a fost redactată efectiv sentința civilă. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... 7
DECIZIA nr. 273 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258596]
-
publicarea acestora în Buletinul procedurilor de insolvență, în speță a hotărârii ce ar putea face obiectul apelului prevăzut la art. 43 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2014, iar, pe de altă parte, să solicite în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispozițiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2022, paragraful
DECIZIA nr. 273 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258596]
-
din Legea nr. 85/2014, iar, pe de altă parte, să solicite în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispozițiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2022, paragraful 16). ... 17. Astfel, caracterul distinct al procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind
DECIZIA nr. 273 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258596]