40,824 matches
-
Istrate se numără printre cei care l-au însoțit pe Țurcanu în acest prim lot transferat, care cuprindea în jur de 80 de deținuți. Mișcarea pare să nu fi fost întâmplătoare, cei patru fiind dintre apropiații săi. Bogdanovici și grosul lotului de la Suceava vor ajunge la Pitești abia în toamna lui 1949, când Țurcanu își organizase deja contactele și acțiunile. Este de reținut faptul că atât primele încercări ale lui Bogdanovici, cât și cele ale lui Țurcanu au fost strict ideologice
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
era foarte populată (Maxim era închis din 1942), aceasta este singura mărturie a unor discuții cu pretenții de „reeducare” în închisoare, la care au participat puțini elevi. Nu este foarte clar dacă inițiativa au avut-o elevii ori conducerea penitenciarului. Loturile de elevi au sosit din toată țara, începând din toamna lui 1948 până spre sfârșitul verii lui 1949. Doi dintre supraviețuitorii Târgșorului, Virgil Maxim și Gheorghe Andreica, au reconstituit o parte din aceste loturi, în funcție de zona de proveniență: Sighetu Marmației
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
avut-o elevii ori conducerea penitenciarului. Loturile de elevi au sosit din toată țara, începând din toamna lui 1948 până spre sfârșitul verii lui 1949. Doi dintre supraviețuitorii Târgșorului, Virgil Maxim și Gheorghe Andreica, au reconstituit o parte din aceste loturi, în funcție de zona de proveniență: Sighetu Marmației (Nistor Man, Constantin Radu sau Rad, Ștefan Deac, Vasile Dunca, Petrică Ulici zis Ursu, Ion Ilban, Grigore Hotico, Iuliu Vlad zis Micu, Gavrilă Coman, Gheorghe Bulacu, Petru Codrea, Ioan Dunca zis Nelu, Ion Motrea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Mihai Rădulescu relatează și o altă versiune a reeducării (cea a lui Gheorghe Penciu), conform căreia elevii s-au apucat să citească volumele din plictiseală. Informatorul oficial al lagărului era Dumitru Ibănescu, fost sucevean, dar venit cu mult înaintea acestora. Lotul sucevenilor ar fi ajuns la Târgșor prin iunie 1950, cântând „Bandera Rosa” și „Imnul RPR”. Dintre ei, Ion Stoian, Iosif Cobzaru, Liviu Murgulescu, Mircea Doroftei, Romeo Iosipescu, Dumitru Sumănaru, Valentin Lungeanu, Oancea și alții au dat informații despre atitudinea celorlalți
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au fost repartizați în penitenciare în funcție de categoria socială din care făceau parte, iar studenții au fost trimiși în închisoarea din Pitești încă din 1948, când au fost transferați aici legionarii arestați în 1941, cum erau Valeriu Gafencu și Ioan Ianolide. Lotul studenților de la Cluj, condus de Ioan Bohotici și Ion Munteanu, a tranzitat Piteștiul în toamna aceluiași an, în perioada premergătoare judecării procesului lor, însă loturile mari au început să se succeadă abia după finalizarea proceselor în care erau implicate. Majoritatea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au fost transferați aici legionarii arestați în 1941, cum erau Valeriu Gafencu și Ioan Ianolide. Lotul studenților de la Cluj, condus de Ioan Bohotici și Ion Munteanu, a tranzitat Piteștiul în toamna aceluiași an, în perioada premergătoare judecării procesului lor, însă loturile mari au început să se succeadă abia după finalizarea proceselor în care erau implicate. Majoritatea anchetelor durau în jur de șase luni, astfel că transferurile importante de studenți au avut loc de la începutul lui 1949. În primele zile ale lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
finalizarea proceselor în care erau implicate. Majoritatea anchetelor durau în jur de șase luni, astfel că transferurile importante de studenți au avut loc de la începutul lui 1949. În primele zile ale lui februarie 1949 au fost transferați aici cei din lotul de la Facultatea de Medicină din București, printre care Pafnutie (Nutti) Pătrășcanu (nepotul liderului comunist Lucrețiu Pătrășcanu), Traian Blaga, Aristotel Popescu, Valeriu Popa, Ion Ghițulescu, Gheorghe Soroiu și Tiberiu Beșchea, repartizați la camera 1-corecție1. Următorul transfer important a fost cel venit
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fie atenți. Soroiu a fost bătut pentru aceasta de către directorul Dumitrescu, iar pe 6 august 1949 au fost mutați într-o altă secție a penitenciarului, cunoscută ca SSI. În zilele următoare au fost aduși pe secție și lideri ai altor loturi din închisoare: Chirică Balanișcu, Octavian Voinea, Traian Popescu, Vasile Pătrașcu, Constantin Ambrozie ori Cezar Stănescu 4. Sesizând din aceste izolări și restricții că se pregătește ceva, Pătrășcanu și celelalte vârfuri au hotărât să refuze „reeducarea” dacă li se va propune
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pentru a-i influența pe ceilalți deținuți cunoscuți lor. Lunile august și septembrie nu au fost marcate, prin urmare, de mari evenimente, fiind, practic, liniștea de dinaintea furtunii. La sfârșitul lui septembrie 1949, izolarea a fost dizolvată prin sosirea unui alt lot mare de la Suceava, din care Țurcanu i-a ales ca informatori pe Constantin Sofronie, Frederic Cordun și Maximilian Sobolevschi 2. Prin luna octombrie, o parte dintre suceveni au cerut administrației începerea acțiunii lor la Pitești. Tot în această perioadă, inspectorul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
vor da declarații în care vor fi forțați să afirme că oferă informațiile de bunăvoie, nicidecum în urma torturilor, pentru a ține secretă acțiunea de la Pitești, pe de o parte, și pentru ca notele să lase impresia colaborării victimelor cu regimul. Primul lot de torturați a scris declarații, între 10 și 17 decembrie 1949, în fața direcțiunii, iar într-una din seri Țurcanu l-a instruit deja pe Pătrășcanu cum să procedeze în acțiune, cerându-i chiar părerea despre unii colegi de lot care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Primul lot de torturați a scris declarații, între 10 și 17 decembrie 1949, în fața direcțiunii, iar într-una din seri Țurcanu l-a instruit deja pe Pătrășcanu cum să procedeze în acțiune, cerându-i chiar părerea despre unii colegi de lot care ar putea fi utilizați și ei2. După ce erau torturate, victimele erau preluate de grupul Țurcanu și forțate să lovească, la rândul lor, pe alții, refuzul însemnând o nouă bătaie. Un alt episod important este relatat de același Pafnutie Pătrășcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
puține. Motivele erau diferite: unii fuseseră anunțați prin codul Morse bătut în ziduri (cazuri extrem de rare, date fiind restricțiile din penitenciar și supravegherea permanentă), alții erau puși în gardă de expresii sau gesturi atipice ale foștilor prieteni, iar după ce primele loturi fuseseră torturate deja, erau vizibile urme de bătăi la mulți dintre cei din cameră. În rest, marea majoritate a victimelor au căzut în această capcană și au dezvăluit informații pe care le ascunseseră în timpul anchetelor. Această primă fază avea și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe nou-veniți puneau mâna pe bâte și se năpusteau asupra acestora din urmă, lovind în neștire, de cele mai multe ori fără să țină cont de zona corpului în care îi atingeau. Sigur că cei mai duri erau acoliții lui Țurcanu, din lotul inițial de la Suceava, și cei care înnebuniseră în bătăi ori trecuseră de mai multe ori prin toate etapele, fiind permanent supravegheați tocmai ca să dea dovadă de exces de zel. Majoritatea celor care loveau (trecuți și ei prin torturi) încercau, pe cât
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
IV. autoflagelarea morală; și V. transformarea forțată în agresor. Exceptarea torturilor din aceste etape ni se pare a fi o gravă eroare, având în vedere faptul că întreaga acțiune gravitează în jurul constrângerii victimelor la participare prin schingiuiri. Răspândirea acțiunii. Date, loturi, agresoritc " Răspândirea acțiunii. Date, loturi, agresori" Planul acțiunii prevedea ca bătăile să cuprindă întreg penitenciarul. Astfel că, în seara lui 19 decembrie 1949, Dumitrescu i-a mutat, la cererea lui Țurcanu, pe Pătrășcanu, Sobolevschi, Gherman, Burculeț și Andronache la camera
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
transformarea forțată în agresor. Exceptarea torturilor din aceste etape ni se pare a fi o gravă eroare, având în vedere faptul că întreaga acțiune gravitează în jurul constrângerii victimelor la participare prin schingiuiri. Răspândirea acțiunii. Date, loturi, agresoritc " Răspândirea acțiunii. Date, loturi, agresori" Planul acțiunii prevedea ca bătăile să cuprindă întreg penitenciarul. Astfel că, în seara lui 19 decembrie 1949, Dumitrescu i-a mutat, la cererea lui Țurcanu, pe Pătrășcanu, Sobolevschi, Gherman, Burculeț și Andronache la camera 4-spital, cea mai mare din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
30 decembrie 1949 sunt cunoscuți Constantin Păvăloaie, Vasile Dușmanu, Ion Popescu, Nicolae Călinescu, Nicolae Eșianu, Petru Cojocaru, Cornel Pop, Ion Angelescu, Ion Soare, Emil Sebeșan, Iosif V. Iosif, Constantin Barbă, Radu Ciuceanu, Lucian Plapșa, aceștia (dar și alții) constituind primul lot masiv de torturați în cadrul acțiunii violente de la Pitești. Emil Sebeșan relatează că pretextul pentru începerea bătăii a fost înfruntarea dintre Țurcanu și Angelescu, ultimul fiind revoltat de faptul că un coleg deținut își permite să dea ordine în cameră. Deși
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Steier 3. Pe 1 ianuarie 1950 a avut loc ultima intervenție directă a administrației - spune același Pătrășcanu în anchetă -, după care au încercat să stea în umbră, lăsând prim-planul lui Țurcanu. În primele săptămâni ale lui ianuarie 1950, lotul timișorenilor și al celorlalți torturați au dat declarații scrise în fața lui Marina, supravegheați de Țurcanu. Cei care mai ascundeau lucruri au fost bătuți în continuare, indiferent din ce tabără făceau parte. Astfel, în jurul lui 5 ianuarie 1950, Țurcanu l-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
afirmă că, în primele zile ale lui ianuarie 1950, din „comitetul” agresorilor făceau parte Țurcanu, Roșca, Pușcașu, Popa, Mărtinuș, Constantin Bogos, Pătrășcanu, Gherman, Emil Constantinescu și Străchinaru 4, iar pe 19 ianuarie 1950 a fost răspândit în închisoare al doilea lot din camera 4-spital, în frunte cu Livinschi, Badale și alți suceveni, pentru a continua acțiunea. În camera 4-spital au fost reținuți Ion Popescu, Nicolae Călinescu, Iosif V. Iosif, Constantin Păvăloaie și aduse loturi noi pentru a fi torturate, dintre victime
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost răspândit în închisoare al doilea lot din camera 4-spital, în frunte cu Livinschi, Badale și alți suceveni, pentru a continua acțiunea. În camera 4-spital au fost reținuți Ion Popescu, Nicolae Călinescu, Iosif V. Iosif, Constantin Păvăloaie și aduse loturi noi pentru a fi torturate, dintre victime fiind menționate Mihai Jianu, Cornel Popovici și Ion Gheorghiu 1. Pentru a menține secretul asupra acțiunii, victimele care erau torturate peste măsură și, din cauza aceasta, își degradau sănătatea deja precară, nu erau trimise
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
secretul asupra acțiunii, victimele care erau torturate peste măsură și, din cauza aceasta, își degradau sănătatea deja precară, nu erau trimise la infirmerie, ci tratate superficial de Coriolan Gherman, care era student la Medicină. Pătrășcanu dezvăluie că, pe 21 ianuarie 1950, lotul din camera 4-spital a fost informat de către cei din camerele vecine despre acțiune, astfel că au refuzat să vorbească cu iscoadele. Anunțat, Țurcanu a început imediat bătăile, primii fiind luați conducătorii. După 23 ianuarie, Țurcanu a obligat victimele să dea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
semn că administrația urmărea exportarea acțiunii și în alte penitenciare. La sfârșitul lui martie 1950, cei doi au fost transferați la Brașov, unde vor încerca să pună în aplicare indicațiile primite. Prin martie-aprilie 1950, la camera 2-parter a fost torturat lotul Dumitru Bordeianu, Mihai Iosub, Ion Pintilie, Constantin Oprișan, Ion Munteanu, Ieronim Comșa, de către un „comitet” condus de Adrian Prisăcaru și Virgil Bordeianu. La camera 4-spital a fost maltratat, începând cu luna martie, lotul clujenilor, din care făceau parte Nichifor Vereșmorteanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1950, la camera 2-parter a fost torturat lotul Dumitru Bordeianu, Mihai Iosub, Ion Pintilie, Constantin Oprișan, Ion Munteanu, Ieronim Comșa, de către un „comitet” condus de Adrian Prisăcaru și Virgil Bordeianu. La camera 4-spital a fost maltratat, începând cu luna martie, lotul clujenilor, din care făceau parte Nichifor Vereșmorteanu, Ioan Bohotici, Constantin Juberian, Ioan Bodârcă, Corneliu Cornea, Ion Voin și alții, care au fost ținuți sub teroare până în aprilie 1950. Dintre agresori sunt amintiți Leonard Gebac, Viorel Negrilă și Gheorghe Teutan 2
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prin luna mai 1951. Spre sfârșitul verii, Țurcanu i-a anunțat că vor pleca din Pitești și a făcut un angajament pentru a întări legăturile dintre ei, astfel încât să continue activitatea sub conducerea lui și în alte penitenciare 3. Ultimul lot a plecat din Pitești cu destinația Gherla la sfârșitul lunii august 1951, astfel că penitenciarul argeșean a fost abandonat ca centru de aplicare a acțiunii. În ceea ce privește implicarea administrației, pare clar că Eugen Țurcanu sosise cu indicații precise din Suceava, iar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
evitau, au primit ordin să stea și să observe starea de spirit din penitenciar. Realizând eșecul total al acțiunii, Nemeș i-a lăsat pe cei doi în camera 5 până la 15 august 1950, când urmau să fie selectați într-un lot pentru Canal. În după-amiaza aceleiași zile au fost chemați încă o dată de către Iosif Nemeș, care i-a prezentat directorului penitenciarului, Mihai Bertea (cu care, probabil, vorbise între timp), și le-a indicat să îi predea informațiile culese. Sesizând că planurile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au fost vizitați de Alexandru Matei, Octav Grama, Gheorghe Bărgăoanu, Paul Șerbănescu și Nicolae Livinschi, care urmăreau să afle detalii despre acțiunea din Pitești, despre care auziseră. Șerbănescu povestește și el preliminariile și tatonările dintre cele două grupări, susținând că lotul venit de la Pitești, în frunte cu Popa și Livinschi, i-au propus lui Matei, care conducea rețeaua de informații din penitenciar, să introducă metoda violentă. Matei a acceptat și i-a propus același lucru ofițerului politic Gheorghe Sucegan, care și-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]