5,376 matches
-
În anul 1932 Societatea „Acoperământul Maicii Domnului” construiește niște chilii cu pridvor pentru maicile ostenitoare la această mănăstire. După o reparație a tuturor chiliilor săvârșită între anii 1956-1958, doi ani mai târziu, în 1960, în urma aplicării decretului 410 din 1959, mânăstirea este desființată și transformată în azil pentru bătrâni și bolnavi cu deficiențe mintale. La cutremurul din martie 1977 turla bisericii se fisurează grav. Preotul paroh Dumitru Gr. Popescu și preotul Cristide Floricel reușesc să o repare fără a aduce prejudicii
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
consemnează pe patru coloane numele tuturor ctitorilor de la Sfântul Constantin Brâncoveanu încoace și al tuturor monahiilor și preoților care au slujit în sfântul lăcaș: După 1989, prin grija Preasfinției Sale, Arhiepiscopul Gherasim al Râmnicului, și a Arhimandritului Vartolomeu Androni, exarhul mânăstirilor din Eparhia Râmnicului și starețul Coziei, încep lucrările de restaurare a Mânăstirii Mamu. Pictura realizată de zugravii Pârvu Mutu și Marin este restaurată de Gina Barnovschi și Călin Bârzu, începând din 2004. În 2007 vin de la Mănăstirea Clocociov trei tinere
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
și al tuturor monahiilor și preoților care au slujit în sfântul lăcaș: După 1989, prin grija Preasfinției Sale, Arhiepiscopul Gherasim al Râmnicului, și a Arhimandritului Vartolomeu Androni, exarhul mânăstirilor din Eparhia Râmnicului și starețul Coziei, încep lucrările de restaurare a Mânăstirii Mamu. Pictura realizată de zugravii Pârvu Mutu și Marin este restaurată de Gina Barnovschi și Călin Bârzu, începând din 2004. În 2007 vin de la Mănăstirea Clocociov trei tinere monahii care rămân slujitoare la Mânăstirea Mamu. De abia în 2009, azilul
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
Coziei, încep lucrările de restaurare a Mânăstirii Mamu. Pictura realizată de zugravii Pârvu Mutu și Marin este restaurată de Gina Barnovschi și Călin Bârzu, începând din 2004. În 2007 vin de la Mănăstirea Clocociov trei tinere monahii care rămân slujitoare la Mânăstirea Mamu. De abia în 2009, azilul de bătrâni cu deficiențe mintale este mutat într-o altă locație. În prezent, maica stareță Pavelina Ioniță, împreună cu maicile Siluana și Tecla se străduiesc, asemenea înaintașelor lor, să redea ctitoriei brâncovenești strălucirea de odinioară
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
partea central-vestică a județului Tulcea (la limita "Podișului Babadag" cu "Podișul Cosmincei"), pe teritoriul sudic al satului Fântâna Mare, în apropierea drumului județean (DJ222R) care leagă localitatea Stejaru de satul Cerbu, pe drumul dintre satul Fântâna Mare si Slava Rusă(Mânăstirea Uspenia). Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a
Rezervația de liliac Fântâna Mare () [Corola-website/Science/328937_a_330266]
-
sunt [[munții Iezer-Păpușa]], nord [[Munții Piatra Craiului|Piatra Craiului]], iar în nord-est [[munții Leaota]] și [[munții Bucegi|Bucegii]]. Munții Leota sunt cei mai apropiați, la circa 50 km. Comuna Dobrești are în componență satele Dobrești și Furești fostă proprietate a mânăstirii Râncăciov și clădit de un pâlc de refugiați panduri ai lui [[Tudor Vladimirescu]]. Printre aceștia a fost și tatăl așa numitului haiduc Radu lui Anghel din Greci. Datorită comportamentului său, a fost izgonit și s-a stabilit câțiva km spre
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
cărora supraviețuiau cu familia), pomeniți de pe la anul 1500 prin Carstoci și Cercei, și clăcașii-șerbii (majoritatea țăranilor) ce supraviețuiau din munca obligatorie cu întreaga familie (inclusiv a copiilor care la țărani și la săraci nu știu ce este copilăria) pe moșiile boierilor, ale mânăstirilor [[Mănăstirea Nămăiești|Nămăiești]] și [[Mănăstirea Râncăciov|Râncăciov]] care erau proprietari ai 99% din pământul și pădurile zonei muscelene/argeșene. Clăcașii au fost împroprietăriți în 1864, din moșiile boierilor dar și ale mânăstirilor ca urmare a legii secularizării averilor acestora. Ca
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
săraci nu știu ce este copilăria) pe moșiile boierilor, ale mânăstirilor [[Mănăstirea Nămăiești|Nămăiești]] și [[Mănăstirea Râncăciov|Râncăciov]] care erau proprietari ai 99% din pământul și pădurile zonei muscelene/argeșene. Clăcașii au fost împroprietăriți în 1864, din moșiile boierilor dar și ale mânăstirilor ca urmare a legii secularizării averilor acestora. Ca urmare a acestei împroprietăriri 25 de familii de clăcași au primit circa 150 pogoane, deci cam 6 pogoane (3ha) de familie. Preotul Ioan N. Popescu a lăsat dobreștenilor o colecție cu legendele
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
personale și un perfect administrator ("humanus civilisque et bene agendi cupidus"). Hadji Ghirai I a rămas foarte popular în amintirea poporului său, care l-a supranumit „Îngerul” - „Melek”. Tolerant față de alte credințe, s-a rugat în fața icoanei Sfintei Maria la mânăstirea Adormirii Maicii Domnului (Mânăstirea-peșteră Uspenski) de la Kirk Yer, lângă Bahcisarai și a făcut chiar o donație pentru capela mânăstirii. La curtea hanului erau găzduiți nu odată nobili poloni, iar negustorii polonezi aflați în drum spre Caffa, se bucurau și ei
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
amintirea poporului său, care l-a supranumit „Îngerul” - „Melek”. Tolerant față de alte credințe, s-a rugat în fața icoanei Sfintei Maria la mânăstirea Adormirii Maicii Domnului (Mânăstirea-peșteră Uspenski) de la Kirk Yer, lângă Bahcisarai și a făcut chiar o donație pentru capela mânăstirii. La curtea hanului erau găzduiți nu odată nobili poloni, iar negustorii polonezi aflați în drum spre Caffa, se bucurau și ei de protecție. Dupa cronica lui Djenabi, Hadji Ghirai avea 12 fii. În schimb, după Abulghazi a avut 8: Dupa
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
precum și Bisericile protestante, cea Iudaică și musulmană, aveau școli confesionale și legături solide cu străinătatea, în special cu țări considerate drept "imperialiste" : prin urmare, persecuția lor a fost mult mai dură. Școlile pe care le dețineau au fost desființate, numeroase mânăstiri și lăcașuri de cult închise, unii clerici fiind întemnițați sau uciși, iar proprietățile confiscate. O parte dintre acestea din urmă au fost atribuite Bisericii Ortodoxe. Astfel, la sfârșitul lui septembrie 1948, în încercarea de a rupe legătura cu occidentul și
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
mers chiar și mai departe până în Valea Oltului. Era normal ca la porunca voievozilor Vladislav Vodă (1364-1377), Radu Vodă (1377-1383), Dan I Vodă (1383-1386) și Mircea cel Bătrân (1386-1418) toți din neamul basarabilor, cuviosul Nicodim să întărească cu biserici și mânăstiri pasurile și trecătorile dintre Țara Românească și regatul maghiar pentru a stăvili prozelitismul catolic exact în punctele nevralgice ale Carpaților. Așa au fost construite sau întărite lăcașurile de cult Tismana]] pentru Pasul Cerna-Jiu, Vișina pentru Pasul Vâlcan, Cozia și Cotmeana
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Tismana]] pentru Pasul Cerna-Jiu, Vișina pentru Pasul Vâlcan, Cozia și Cotmeana pentru Defileul Oltului. În privința bisericii Lainicilor aceasta a fost din vremea lui Mircea cel Bătrân și câteva secole mai încoace, biserică de lemn a unui schit ce aparținea de Mânăstirea Vișina, a se vedea Mânăstirea Vișina. După anul 1880 - când Pasul Vâlcan devine cale de comunicație secundară în favoarea șoselei celei noi construită în Defileul Jiului - rolurile locașelor religioase de la Vișina și Lainici se inversează definitiv și ele. Aceasta a avut
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
pentru Pasul Vâlcan, Cozia și Cotmeana pentru Defileul Oltului. În privința bisericii Lainicilor aceasta a fost din vremea lui Mircea cel Bătrân și câteva secole mai încoace, biserică de lemn a unui schit ce aparținea de Mânăstirea Vișina, a se vedea Mânăstirea Vișina. După anul 1880 - când Pasul Vâlcan devine cale de comunicație secundară în favoarea șoselei celei noi construită în Defileul Jiului - rolurile locașelor religioase de la Vișina și Lainici se inversează definitiv și ele. Aceasta a avut loc totuși treptat, după ce Schimnicul
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
mai aparte, așa cum la Tismana există „Scăunele” un loc la intrarea în Valea Tismanei și „Lespezele” un loc de trecere între munții Păltinei și Boul. În Gorj, construcții lingvistice de genul celor amintite sunt foarte frecvente. (A se vedea pagina Mânăstirea Lainici) Chiar dacă misiunea Apostolului Andrei în Scytia] (Dobrogea) ar fi (și este uneori!) contestată - ca efect practic al ei - în interiorul daciilor romane, Dacia Malvensis, Dacia Apulensis și Dacia Porolissensis, existența lainicilor din munții Parâng și Vâlcan vine să ne clarifice
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
pentru a susține cauza ucraineană. El însuși a fugit în acest oraș după ce forțele române au capturat Bucovina, însă președintele Republicii Ucrainei de Vest i-a spus că serviciile sale nu erau necesare iar Wilhelm s-a retras la o mânăstire din apropiere. După ce a promis loialitate față de Republica Populară Ucraineană în 1919 a fost ridicat la rang de colonel și a lucrat la ministerul apărării din acestă țară. În semn de protest la Tratatul de pace a lui Petliura cu
Arhiducele Wilhelm de Austria () [Corola-website/Science/324053_a_325382]
-
Elveția, în apropiere de Lacul Léman. După Bătălia de la Waterloo și a doua cădere a lui Napoleon, Joseph a cumpărat o proprietate în Statul New York, în apropiere de Răul Delaware cu veniturile din vânzarea picturilor spaniole luate din palatele, castelele, mânăstirile și primăriile din Madrid. În 1816, sora ei Desiree, care era Prințesa Moștenitoare a Suediei, a dorit să o aducă pe Julie cu ea în Suedia; totuși, soțul ei a văzut acest lucru ca neînțelept, Julie fiind un membru al
Julie Clary () [Corola-website/Science/324102_a_325431]
-
(2012) este un film regizat, produs și scris de Cristian Mungiu. Scenariul se bazează pe romanele neficționale ale scriitoarei Tatiana Niculescu Bran, care tematizează cazul exorcizării de la mânăstirea Tanacu din județul Vaslui. Pelicula a avut premiera în data de 19 mai 2012, la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, unde Cristian Mungiu a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu. Cosmina Stratan și Cristina Flutur, care interpretează rolurile
După dealuri () [Corola-website/Science/326552_a_327881]
-
nu a fost unul dintre filmele nominalizate. Personajele principale sunt două fete crescute în orfelinat, Voichița și Alina. Ele se reîntâlnesc într-o gară, când Alina vine din străinătate ca să o ia pe Voichița, care s-a călugărit la o mânăstire sărăcăcioasă. Pe măsură ce acțiunea înaintează, reiese că cele două fete avuseseră o relație puternică înainte ca Voichița să se călugărească și că planul lor fusese să plece împreună să muncească în străinătate; însă Voichița este reticentă să abandoneze căminul și noul
După dealuri () [Corola-website/Science/326552_a_327881]
-
plece împreună să muncească în străinătate; însă Voichița este reticentă să abandoneze căminul și noul ei rost spre a relua vechea ei legătură cu Alina, nu în ultimul rând pentru că preotul („tati”) i-ar interzice să se mai întoarcă în mânăstire. Întrucât Voichița nu reușește să scoată la timp actele necesare pentru lucrul în străinătate, Alina hotărăște să rămână la mânăstire, deși nu are nici o chemare pentru rânduirea religioasă. În ciuda faptului că preotul recunoaște acest lucru și îi recomandă un timp
După dealuri () [Corola-website/Science/326552_a_327881]
-
vechea ei legătură cu Alina, nu în ultimul rând pentru că preotul („tati”) i-ar interzice să se mai întoarcă în mânăstire. Întrucât Voichița nu reușește să scoată la timp actele necesare pentru lucrul în străinătate, Alina hotărăște să rămână la mânăstire, deși nu are nici o chemare pentru rânduirea religioasă. În ciuda faptului că preotul recunoaște acest lucru și îi recomandă un timp de gândire, el este înduplecat de Voichița să-i permită fetei să rămână în așezământul religios, întrucât nu are nici o
După dealuri () [Corola-website/Science/326552_a_327881]
-
întrucât nu are nici o altă soluție. Starea mentală a Alinei începe să se înrăutățească, astfel încât este internată în urma unei crize nervoase la un spital psihiatric. Medicul curant de acolo însă recomandă stareței ca pacienta să fie îngrijită în continuare la mânăstire, întrucât condițiile de acolo ar fi mai bune și rugăciunea ar putea avea un efect benefic în recuperarea ei. Comportamentul straniu și agresiv al Alinei se intensifică progresiv, înfricoșându-le pe celelalte călugărițe, care cred că este posedată de diavol
După dealuri () [Corola-website/Science/326552_a_327881]
-
du Nouy. Arhitectul constructor a refăcut de jos și până sus monumentul cu elemente din cele vechi, imitând pe cât se putea linia generală, adăugând uneori și elemente noi. Du Nouy a restaurat mai multe biserici din țară printre care și mânăstirea Curtea de Argeș, dar și biserica Sf. Treime din Craiova. Toate bisericile refăcute de el au aceeași metodă: se dărâmă complet și construiește clădirile din nou. ] În situația dată catedrala a fost dărâmată întrucât nu se mai putea face nimic pentru a
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
sub bagheta dirijorului Mihai Brediceanu. Tot în stagiunea 1962 - 1963 a lucrat la opera Manon de Jules Massenet - Duminică 11 Noiembrie 1962 (Premiere: 1895, 1901), dirijor Cornel Trăilescu, regia Eugen Gropșeanu. A urmat o premieră absolută în România, Logodnă la mânăstire de Serghei Prokofiev - Sâmbătă 7 Iulie 1963, dirijor Egizio Massini, regia Hero Lupescu, maeștrii de cor Gheorghe Kulibin și Stelian Olariu. Maestrul Kulibin moare în urma unei grele suferințe la 17 Septembrie 1963 iar de atunci, cariera dirijorală a maestrului Stelian
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
istoria lui Ely Abbey, "Liber Eliensis", scrisă la sfârșitul secolului al XII-lea, atunci ea era vaduvă când Leofric s-a căsătorit cu ea. Atât Leofric, cât și Godiva au fost binefăcători ai caselor religioase. În 1043 Leofric a fondat mânăstirea benedectină din Coventry pe locul unei mânăstiri de călugărițe distrusă de danezi în 1016. Scriind în secolul al XII-lea, Roger de Wendover o consideră pe Godiva ca fiind forța persuasivă din spatele acestui act. În anii 1050, numele ei este
Lady Godiva () [Corola-website/Science/325021_a_326350]