26,035 matches
-
adaugă: și suntem neîncetat îndemnați, să renunțăm la ea, să n-o transformăm în plăcere. Fără o fundamentare anume, precizează el... Montaigne nu susține cine știe ce desfătări neînfrânate, fără limită sau moderație, permanente și obsesionale. El găsește plăcerea convenabilă când e măsurată, adică atunci când nu împietează asupra libertății, a autonomiei și a independenței, adică asupra bunurilor sale cele mai de preț - exact ca și Epicur... Moderația permite evitarea sațietății care dă naștere dezgustului. A avea prea mult, a avea totul nu permite
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din cea mai îndepărtată Antichitate. De ce să ne imaginăm că ce-i mai rău a ales exact casa noastră și a scutit-o pe-a altora? Pentru că negativul se împarte, într-adevăr, inechitabil, dar nimeni nu scapă. Vom câștiga așadar măsurându-ne durerea cu una mai mare ca a noastră. A te plânge nu ajută la nimic, nici a vărsa lacrimi, iar a te văita, nici atât. Bucuria vine și din spectacolul nefericirii aproapelui - Lucrețiu își va aminti de asta: există o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să iubim ce ni se întâmplă; să nu ne pierdem în trecut sau în viitor; să ne bucurăm de clipa de față; să transformăm negativul în ocazie a pozitivității; să evităm viziunea egocentrică asupra lumii și a lucrurilor; să ne măsurăm suferința cu cea a aproapelui nostru. La toate acestea se adaugă practicarea filosofiei ca șansă de purificare, de înțelepțire și de reconciliere cu sine, cu ceilalți și cu lumea. Preocupându-ne de splendorile filosofiei, interpunem între noi și trivialitatea lumii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
caracterul planificat, inerent pentru definirea unei schimbări sociale ca proces de dezvoltare socială. Indicatorii sociali, în ansamblul lor, sunt definiți ca indicatori care devin elemente ale acțiunii practice (Mărginean, 2002, p. 33), reflectând anumite trăsături ale fenomenelor și proceselor sociale, măsurând atât starea obiectivă a sistemelor sociale - structura (alcătuirea, relațiile) și dinamica (funcționalitatea și performanța) -, cât și starea subiectivă (satisfacția, insatisfacția) (Zamfir, 1976). Indicatorii sociali sunt rezultatul integrării cerințelor de informare, planificare, dezvoltare și conducere existente la un anumit nivel de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
referitoare la perspectivele creșterii economice. Alt exemplu notabil îl reprezintă raportul Social Indicators, 1966 (autori Gross și Biderman, editor Bauer), lucrare ce are la bază activitatea Comisiei NASA privind efectele zborurilor cosmice asupra calității vieții. Multă vreme indicatorii dezvoltării au măsurat creșterea economică. După al doilea război mondial, preocuparea principală a constituit-o creșterea PIB-ului și dezvoltarea forței de muncă. A devenit însă limpede că, pentru majoritatea țărilor dezvoltate, creșterea economică nu a diminuat sărăcia și celelalte probleme sociale. Cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nivelul de dezvoltare economico-socială a țării respective. Atractivitatea unei singure măsuri compozite a dus la apariția indicilor de dezvoltare (vezi măsurarea dezvoltării sociale: indici compoziți ai dezvoltării sociale). În 1990, PNUD propune indicele dezvoltării umane structurat pe trei dimensiuni: longevitatea (măsurată prin speranța de viață la naștere), educația (măsurată prin: gradul de alfabetizare, numărul mediu de ani de școală și rata brută de cuprindere în învățământ) și standardul de viață (măsurat prin PIB pe locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei singure măsuri compozite a dus la apariția indicilor de dezvoltare (vezi măsurarea dezvoltării sociale: indici compoziți ai dezvoltării sociale). În 1990, PNUD propune indicele dezvoltării umane structurat pe trei dimensiuni: longevitatea (măsurată prin speranța de viață la naștere), educația (măsurată prin: gradul de alfabetizare, numărul mediu de ani de școală și rata brută de cuprindere în învățământ) și standardul de viață (măsurat prin PIB pe locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare în dolari). PNUD a propus și o serie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
PNUD propune indicele dezvoltării umane structurat pe trei dimensiuni: longevitatea (măsurată prin speranța de viață la naștere), educația (măsurată prin: gradul de alfabetizare, numărul mediu de ani de școală și rata brută de cuprindere în învățământ) și standardul de viață (măsurat prin PIB pe locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare în dolari). PNUD a propus și o serie de alți indici precum indicele disparității între sexe, indicele participării femeilor, indicele sărăciei umane etc. Cele mai recente preocupări se referă la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
obiecțiile apărute, menționăm: eterogenitatea dimensiunilor, selecția indicatorilor în urma unor opțiuni metodologice conjuncturale, arbitrarietatea ponderii acordate indicatorilor în scorul total. Însă nu doar măsurile compozite au dezavantaje metodologice, ci și seturile de indicatori în cazul cărora „impresia generală este că dimensiunile măsurate în cadrul unor sisteme de indicatori nu sunt corelate” (Lindenberg, 2002). Alte două perspective importante pentru modul în care este concepută dezvoltarea socială sunt teoriile capitalului uman și cele ale capitalului social (vezi capital social și capital uman). Acestea au deplasat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
membre). O critică frecventă în cazul sistemelor de măsurare este orientarea lor excesiv instrumentalistă, fără o teorie care să îi fundamenteze, preocuparea fiind doar de a colecta datele disponibile. Apare un proces circular de tipul: dezvoltarea socială înseamnă ceea ce se măsoară prin indicatorii selectați. În măsura în care conceptul s-a lărgit (dezvoltare economică, socială, umană, durabilă) a apărut și o lipsă de unitate, dimensiunile nefiind corelate suficient. În același timp, există dimensiuni ale calității vieții care sunt doar sporadic adresate de sistemele de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
url>http://www.loc.gov/catdir/toc/ecip0418/2004013712.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(2004), eficiența, din punct de vedere al costului, nu trebuie să influențeze rezultatele dorite prin măsurare (nu putem alege indici ieftini, dar care nu măsoară ceea ce dorim). Acolo unde se consideră necesară colectarea de date statistice sau de anchetă, ea trebuie realizată; - agregabili sau dezagregabili la diferite nivele de analiză (pe ani, subgrupuri sociale etc.). Potrivit lui Barnett ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Year
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a</style><style face="normal" font="default" size="100%"> Na</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">țională Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale</style></publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Panduru et al., 2004); - capabili să măsoare mai degrabă rezultatele (cât pot oamenii citi și scrie) decât intrările (cât s-a cheltuit pe educație); - bazați pe o teorie bine întemeiată, adică testată empiric; - măsurabili atât cu măsuri obiective, cât și subiective ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
există nici un indice care să întrunească toate aceste cerințe teoretice, multe dintre acestea rămânând doar deziderate. Din punct de vedere tehnic, evaluarea indicilor compoziți cuprinde rezolvarea problemelor validității și fidelității. În primul caz, este crucial ca indicatorul/componenta sa să măsoare ceea ce-și propune să măsoare. Se presupune aici că nu au fost omise elemente care să inducă erori sistematice în măsurare. În al doilea caz, este necesar ca indicii să respecte cerințele de agregare a indicatorilor, ca și comportamentul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
toate aceste cerințe teoretice, multe dintre acestea rămânând doar deziderate. Din punct de vedere tehnic, evaluarea indicilor compoziți cuprinde rezolvarea problemelor validității și fidelității. În primul caz, este crucial ca indicatorul/componenta sa să măsoare ceea ce-și propune să măsoare. Se presupune aici că nu au fost omise elemente care să inducă erori sistematice în măsurare. În al doilea caz, este necesar ca indicii să respecte cerințele de agregare a indicatorilor, ca și comportamentul lor la teste succesive. De aceea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
076192177X (cloth)</isbn><call-num>Social Service Administration Social Service Administration HV41 .H323 2005</call-num><urls><related-urls><url>http://www.loc.gov/catdir/toc/ecip0417/2004009280.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Estes, 2005). Multe variabile non-economice și calitative sunt măsurate mai bine la nivel local, ca, de pildă, calitatea aerului și apei, posibilitățile de recreere, problemele legate de siguranța publică, sentimentul apartenenței la comunitate, calitatea educației ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Greenwood</Author><Year>2004</Year><RecNum>39</RecNum
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
experții nu se întâlnesc), este posibilă participarea experților din diferite colțuri ale lumii, criteriul fiind gradul de expertiză, și nu apropierea fizică. Un alt avantaj al tehnicii Delphi este acela că permite obținerea unor răspunsuri cât mai precise: răspunsurile sunt măsurate numeric pentru determinarea răspunsului median și a gradului de convergență a estimărilor în cadrul grupului (pentru cele mai folosite măsuri, mediana, iar pentru gradul de consens, abaterea intercvartilă). Cu toate acestea, validitatea și credibilitatea rezultatelor sunt subiecte îndelung discutate, având în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și societății umane ca întreg. Un exemplu îl reprezintă „Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului”, adoptate într-o declarație comună, în septembrie 2000, de 191 de țări, printre care și România. ONU a dezvoltat și o listă de indicatori care să măsoare atingerea acestora (*** United Nations, 2000). O. și scopul sunt chiar rațiunea de a fi a proiectului sau programului. Dar, în timp ce scopul este general (ca, de exemplu, dezvoltarea învățământului agricol), o. trebuie să fie specifice, concrete și în general măsurabile (de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mediu decât celor cu r. mediu și impact ridicat. Această procedură stabilește, de fapt, prioritățile pentru managementul de r., adică se specifică: - ce riscuri merită luate în considerare; - cât efort este necesar pentru preîntâmpinarea posibilelor riscuri. 4. Analiza cantitativă. Se măsoară probabilitatea și impactul r. identificate asupra proiectului și se estimează implicațiile lor asupra obiectivelor proiectului. Se calculează expunerea la r. după formula următoare: Expunerea la risc (ER) = Probabilitatea (R) x Impactul (I). Trebuie luat în considerare faptul că unele evenimente
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
decât diviziunea inegală a diferitelor categorii sociale într-un teritoriu definit. Din motive analitice și metodologice, autorii operează cu situații în care distribuția fizică a categoriilor sociale nu este una egală și manifestându-se vizibil în spațiul respectiv, putând fi măsurată statistic prin utilizarea datele recensămintelor. Deci, metoda propusă de autori constă în surprinderea și compararea distribuțiilor statistice între diferitele zone și sectoare ale orașului și a categoriilor prestabilite. Gradul segregării este direct proporțional cu mărimea diferenței dintre zonele și sectoarele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unui grup sau colectivități care dețin metode și instrumente de ingerință în cadrul structurilor de decizie. Dezvoltarea unui s.p. este consecința acțiunii a două tendințe: diferențierea structurală și specializarea funcțională, tendința de structurare a comunității politice. Un mod simplu de a măsura nivelul de dezvoltare al unui s.p. îl reprezintă măsurarea modului în care statul, prin instituțiile sale, reușește să facă față cerințelor care vin atât din partea societății, cât și din partea mediului internațional. Astfel, un stat cu instituții puternice este capabil să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
implicarea forței - care, în momentul în care scapă acțiunii unui singur stat, se traduce în realitatea războiului. Se poate spune că apariția relațiilor internaționale ca disciplină academică s-a datorat primei conflagrații mondiale. Milioanele de victime, distrugerile materiale greu de măsurat sau consecințele politice ale acestei confruntări au determinat căutarea unor explicații științifice cu privire la cauzele care au condus la această catastrofă și cum vor putea fi evitate pe viitor asemenea înfruntări armate. Nu este de mirare că noul domeniu de studiu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
caracteristica sa de a fi anarhic - este amplificată de faptul că puterea statelor în sistem este inegal distribuită. Altfel spus, statele se diferențiază între ele în funcție de puterea pe care o dețin. Însă puterea este întotdeauna relativă, ea nu poate fi măsurată cu exactitate, fiind mai degrabă o funcție a unor elemente ale puterii naționale: așezarea geografică, resursele naturale, demografia, moralul național, caracterul național, calitatea guvernării și a diplomaței, capacitățile tehnologice, economice și militare. În funcție de aceste variabile, fiecare stat își concepe propria
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Ca pentru oricare alt concept din științele sociale, și pentru acesta este greu de formulat o definție clară și general acceptată. Una dintre cele mai cunoscute și folosite îi aparține lui Arnold Wolfers, care afirmă că securitatea, în sens obiectiv, măsoară absența amenințărilor la adresa valorilor dobândite, iar într-un sens subiectiv, absența temerii că asemenea valori vor fi atacate (Wolfers, 1952, p. 485). În privința valorilor de apărat, perspectivele de inspirație realistă presupun că obiectivul fundamental al oricărui stat este propria supraviețuire
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
specializat de către nespecialiști. Valorile morale care însoțesc permanent teoria și practica profesiei de asistent social vor fi repere sigure pentru responsabilitatea acțiunilor desfășurate de asistenții sociali atât față de beneficiari, cât și față de instituția angajatoare. Standardele profesiei de asistent social vor măsura în timp cantitatea și calitatea cunoștințelor teoretice absolut necesare practicării profesiei, munca înmagazinată pentru înțelegerea și folosirea lor aplicativă, aspectul formativ al acestor cunoștințe prin crearea și stimularea deprinderilor practice, precum și interiorizarea normelor deontologice cerute de codul etic în domeniu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de sprijin pentru persoane, grupuri și comunități în dificultate. Chiar definirea conceptului de nevoie are o conotație politică, el fiind unul central în sfera decidenților politicilor sociale. Așa cum remarca Pete Alcock (vezi Dictionary of Social Policy, 2002), aceste nevoi sunt măsurate și evaluate cu instrumente ideologice și se alocă resurse pe măsura acestei evaluări. „În timp ce piețele alocă resurse în funcție de cerere, politicile sociale sunt preocupate de alocarea resurselor în funcție de nevoi.” (Alcock, 2002, p. 158) Apare astfel viziunea modernă a acestei profesii, care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]