5,243 matches
-
pilastru. Grosimea zidurilor fără pilaștri este de 1,90 m și cu pilaștrii de 2,10 m. Fața interioară a zidurilor a fost tencuită cu un strat de mortar gros de 8-10 cm peste care s-a așezat placajul de marmură albă și colorată, sculptată sau simplă, din care s-a păstrat o mare cantitate de fragmente. Nu se știe dacă a fost. Bolțile subterane sunt construite ca și zidurile: au partea superioară semirotundă, intrările cu ancadramente și arhitravă de calcar
Orașul antic Tomis () [Corola-website/Science/332676_a_334005]
-
Statuia lui Ion I. C. Brătianu este opera sculptorului croat Ivan Meštrović (1883-1962). Monumentul a fost realizat dintr-un monolit de granit gri-închis de Jablanica și este așezat pe un soclu de beton armat placat cu marmură neagră. Statuia a fost ridicată la inițiativa soției marelui om politic român, Eliza, fiind dezvelită la 24 noiembrie 1938, într-un cadru festiv. La început, monumentul a fost amplasat în curtea casei familiei, însă în anul 1947 a fost dat
Statuia lui Ion I. C. Brătianu din București () [Corola-website/Science/332684_a_334013]
-
din 1877. Acestea sunt tunuri de munte "Armstrong" cal. 63, md. 1883. La 1 noiembrie 1931 din inițiativa și cu contribuția istoricilor Gheorghe I. Brătianu și Constantin C. Giurescu pe mormântul lui Avram Iancu a fost așezată o lespede de marmură gri sculptată de Gheorghe M. Cantacuzino. Lespedea poartă inscripția: „Craiului Munților. Națiunea Română întregită în hotarele ei firești și unită în spiritul libertății. MDCCCXLVIII-MCMXVIII”, concepută de Nicolae Iorga. După al Doilea Război Mondial gardul de împrejmuire al zonei de 8
Mormântul lui Avram Iancu () [Corola-website/Science/332687_a_334016]
-
, cunoscută și sub numele Centaurul, este opera sculptorului român Ion Jalea (1887 - 1983). Monumentul a fost dezvelit în anul 1925. Statuia din marmură este așezată pe un soclu paralelipipedic înalt de cca. un metru, din beton placat cu travertin. Hercule, cel mai cunoscut erou din mitologia greacă, este cel care, datorită forței și vitejiei lui neobișnuite a fost primit în rândul zeilor după
Statuia „Hercule doborând Centaurul” () [Corola-website/Science/332694_a_334023]
-
sculptorului român Oscar Späthe (1875 - 1944), membru fondator al societății Tinerimea artistică. Monumentul a fost inaugurat în anul 1914. Realizat din bronz, bustul este așezat pe un soclu înalt de piatră. Pe partea frontală a soclului, pe o placă de marmură, este dăltuită următoarea inscripție: Panait Donici (1825-1905) a fost un militar și om politic român. De-a lungul vieții a deținut funcțiile de ministru al Lucrărilor Publice în Moldova (aprilie 1859-mai 1860), căpitan și comandant al Batalionului de geniu din
Monumentul lui Panait Donici din București () [Corola-website/Science/332742_a_334071]
-
Bustul lui Traian Demetrescu este opera sculptorului român Filip Marin (1865 - 1928). Monumentul a fost realizat din marmură de Carrara și a fost dezvelit la 11 iunie 1905 în Grădina Ateneului, iar în 1939 a fost mutat în Parcul Cișmigiu. Soclul înalt din marmură are reprezentată în partea stângă o fată care își ține cu mâna stângă poala
Bustul lui Traian Demetrescu din București () [Corola-website/Science/332789_a_334118]
-
Demetrescu este opera sculptorului român Filip Marin (1865 - 1928). Monumentul a fost realizat din marmură de Carrara și a fost dezvelit la 11 iunie 1905 în Grădina Ateneului, iar în 1939 a fost mutat în Parcul Cișmigiu. Soclul înalt din marmură are reprezentată în partea stângă o fată care își ține cu mâna stângă poala rochiei plină cu flori, iar cu mâna dreaptă oferă un buchet poetului. La partea inferioară a soclului se găsește un mănunchi de lauri peste care e
Bustul lui Traian Demetrescu din București () [Corola-website/Science/332789_a_334118]
-
este opera sculptorul român Mihai Onofrei (1896 - 1980) Bustul, realizat din beton, este așezat pe un soclu înalt și simplu din beton. Pe soclu este fixată o placă de marmură pe care este următoarea inscripție: Prințul Mihail Illarionovici Golenișcev-Kutuzov (1745 — 1813), cunoscut mai degrabă cu numele de Kutuzov, a fost un feldmareșal țarist, căruia i se atribuie meritul salvării țării în timpul invaziei napoleoniene din 1812. A semnat Pacea de la București
Bustul generalului Kutuzov () [Corola-website/Science/332787_a_334116]
-
Bustul Maica Smara este opera sculptorului român Mihai Onofrei (1896 - 1980). Monumentul a fost realizat din marmură și a fost dezvelit în anul 1945 în Parcul Cișmigiu. Pe un piedestal din piatră format din trei corpuri paralelipipedice suprapuse este amplasat bustul Smarandei Gheorghiu, cunoscută și sub numele de „Maica Smara” (cum îi spuneau în epocă Veronica Micle
Bustul Maica Smara din București () [Corola-website/Science/332800_a_334129]
-
instalat (inițial) pe bulevard în dreptul Bisericii Sf. Nicolae, la 15 august 1898. În 1910 a fost reinstalat în fața Primăriei, pe str. Republicii nr. 61, clădire ce găzduiește în prezent Casa de Cultură și biblioteca municipală „Ion Barbu“. Pe placa de marmură neagră care acoperă fața soclului se află o emoționantă inscripție: Bustul este declarat monument istoric, cu .
Bustul lui Negru Vodă din Câmpulung () [Corola-website/Science/332817_a_334146]
-
a fost dezvelită în anul 1890. Statuia o reprezintă pe Ana Davila în costum popular. Alături de ea stă o fetiță orfană și desculță reprezentând generațiile de fete crescute în Azilul de Orfane „Elena Doamna” condus de Ana Davila. Realizată din marmură de Carrara statuia este așezată pe un soclu de piatră ridicat pe un postament de piatră cu trei trepte. Statuia Anei Davila este primul monument închinat unei femei din istoria Bucureștiului. Monumentul a fost realizat prin subscripție națională din inițiativa
Monumentul Anei Davila () [Corola-website/Science/332857_a_334186]
-
3 din înălțimea zidurilor și de un brâu în torsada deasupra ferestrelor. Firide mici se înșiruie sub cornișa puternic profilată. Biserica are o turlă mare pe naos și două mai mici pe pronaos.În interior este pardosită cu dale din marmură de Carara albe și roșii și pictată în frescă.Catapeteasma este din cărămidă și brâie din marmură de Carrara. Amvonul este din aceeași marmură iar policandrele din bronz masiv.
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
cornișa puternic profilată. Biserica are o turlă mare pe naos și două mai mici pe pronaos.În interior este pardosită cu dale din marmură de Carara albe și roșii și pictată în frescă.Catapeteasma este din cărămidă și brâie din marmură de Carrara. Amvonul este din aceeași marmură iar policandrele din bronz masiv.
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
mare pe naos și două mai mici pe pronaos.În interior este pardosită cu dale din marmură de Carara albe și roșii și pictată în frescă.Catapeteasma este din cărămidă și brâie din marmură de Carrara. Amvonul este din aceeași marmură iar policandrele din bronz masiv.
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
complet reabilitat în luna mai a anului 2008, printr-un proiect de 3,2 milioane de lei. Cu această ocazie, aleile și treptele scărilor de acces au fost refăcute și placate cu granit, iar intrarea centrală a fost pavată cu marmură. De asemenea, cu acest prilej s-au înlocuit 60 de bănci și s-au instalat 40 de lămpi de iluminare și a fost consolidat zidului de sprijin a versanților. Pentru reînnoirea masei vegetale a fost însămânțat un strat de gazon
Parcul Pitești din Slatina () [Corola-website/Science/332919_a_334248]
-
mai fost onorat, trei ani mai târziu, la 26 februarie 1912, cu titlul de general major. În tradiția rudelor generalului se spunea, că a construit o casă la Bozovici, în apropierea bisericii baptiste, care avea unele elemente de arhitectură din marmură, de asemenea, că a avut un fiu (Ladislaus Johann), ofițer de marină, care a murit în Marea Adriatică într-o luptă navală în anul 1915, înaintea morții tatălui.
Ion Iovescu () [Corola-website/Science/332952_a_334281]
-
Principalele perturbații produse de zonele patogene sunt: Pentru protejare, cea mai simplă soluție este mutarea patului sau a biroului de pe zona nocivă într-un alt loc, sau amplasarea în spațiile locuite a unei cantități de cristale (cuarț), sau așchii de marmură. Altă metodă este amplasarea la parterul clădirilor, sub pardoseală, a două plăci metalice, de preferință din oțel galvanizat cu dimensiunile de 0,9 - 1,2 m lățime și 1,8 - 2,4 m lungime, așezate în unghi drept una față de
Rețea Hartmann () [Corola-website/Science/333562_a_334891]
-
al XIV-lea. Fațada conține trei arcade între coloanele cărora, în patru nișe, sunt amplasate statui de bronz sculptate de Sansovino, reprezentând pe zeița "Minerva", pe zeii "Mercur" și "Apollo" și alegoria "Păcii". Deasupra arcadele sunt dispuse trei reliefuri de marmură: "insula Candia" (Creta), "Veneția sub forma Justiției" și "insula Cipru", opere ale colaboratorilor lui Sansovino. Decorațiile frizelor și aranjarea lor este o aluzie la viața orașului și a teritoriilor sale: Venera ce se naște în insula Cipru, Jupiter protector al
Loggetta () [Corola-website/Science/333552_a_334881]
-
Minerva cu leii săi ce reprezintă teritoriile maritime (stat maritim) și continentale (stat continental). Din 1569 loggetta a devenit post de pază al militarilor de la Arsenal ("arsenalotti") în timpul ședințelor Marelui Consiliu. În 1663 a fost adăugată terasa cu balustrada din marmură și în aceeași perioadă au fost modificate arcadele laterale, fiind transformate în porți. Poarta de bronz care închide balustrada a fost realizată de Antonio Gai în 1737. După prăbușirea campanilei în 1902, loggetta a fost complet distrusă, fiind reconstruită în
Loggetta () [Corola-website/Science/333552_a_334881]
-
fost realizată de Antonio Gai în 1737. După prăbușirea campanilei în 1902, loggetta a fost complet distrusă, fiind reconstruită în 1912 în mare parte din materialul original care s-a putut refolosi. Cu ocazia acestei reconstrucții au fost acoperite cu marmură chiar și fațadele laterale, anterior din cărămidă.
Loggetta () [Corola-website/Science/333552_a_334881]
-
(în ) sau coloanele din piață Sân Marco a Veneției, sunt două coloane mari din marmură și granit, amplasate la intrarea în piață Sân Marco dinspre dig (molo) și bazinul Sân Marco. Deasupra lor se află statui ale sfinților patroni ai orașului: Sf. Evanghelist Marcu, în formă tradițională de leu și Sân Tòdaro (numele venețian al
Coloanele sfinților Marcu și Teodor () [Corola-website/Science/333564_a_334893]
-
statului venețian. Este o sculptura de bronz foarte veche, probabil inițial o himera, căreia i s-au adăugat mai tarziu aripi. Pe partea dinspre bibliotecă se află statuia Sf. Teodor, sfânt bizantin și războinic, primul protector al orașului, reprezentat în marmură în timp ce ucidea un balaur. Sculptură este o copie a originalului expus la intrarea în Palatul Ducal. La baza ambelor coloane se află reprezentări ale meseriilor. Sub coloane, în Evul Mediu și în perioada renascentista, au fost plasate atelierele de lucru
Coloanele sfinților Marcu și Teodor () [Corola-website/Science/333564_a_334893]
-
Thomas Bruce, al VII-lea conte de Elgin și al XI-lea conte de Kincardine (n. 20 iulie 1766 - d. 14 noiembrie 1841) a fost un nobil și diplomat scoțian, cunoscut în primul rând pentru mutarea sculpturilor de marmură din Partenonul din Atena. Elgin s-a născut în Broomhall, Fife, fiind al doilea fiu al lui Charles Bruce și al sotiei sale, Martha Whyte. A intrat în armată în Garda a 3-a scoțiană. A fost ales ca reprezentant
Thomas Elgin () [Corola-website/Science/333775_a_335104]
-
a Palestinei nu a fost neglijabil ( Dussaud, 1995 ); pe de altă parte, primeau în rândurile lor populații din nord și sud care fugeau de persecuții sau calamități naturale. "S-au păstrat inscripții pe statui, temple, obiecte din bronz, alabastru și marmură care atestă existența unor state bine organizate" în Arabia de Sud, începând cu secolul al VIII-lea î.Hr. și până în secolul al VI-lea î.Hr. Conduse de regi și regine sau regi-preoți, cu o agricultură dezvoltată și sisteme de irigații
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
inaugurare, monumentul avea postată pe fațada principală în partea superioară un medalion din bronz cu chipurile Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria - întruchipată ca și soră de caritate. Între acesta și scutul heraldic se găsea o placă memorială din marmură roză, ce avea gravat cu litere de aur următorul text: O altă placă situată pe partea stângă consemna localitățile mai de seamă pe unde a luptat "Divizia 1 Cavalerie". La bază pe a doua treaptă se afla un aranjament cu
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]