8,009 matches
-
sentimentul culpabilității, fără ideea sacrificiului, lipsite de orice idee, aceste personaje cu conștiința uluitor de liniștită, sunt cele mai josnice din literatura universală"186. Toate personajele comediilor, între care Dandanache și Rică Venturiano constituie extremitățile, sunt reduse la o caricaturală mască, îndărătul căreia nu pulsează viață autentică. Prin caricatură Caragiale nu vizează numai personajul, ci și situația, așa cum se întâmplă, de exemplu, cu pervertirea revoluției, eveniment încărcat de semnificații istorice dar transformat în pretext pentru zaiafet ad-hoc (Boborul!, Baioneta inteligentă[Garda
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu "oamenii de cauciuc"48 din lumea lui Caragiale. O altfel de revigorare a prototipului caragialian se produce și în piesa lui Camil Petrescu, intitulată sugestiv Mitică Popescu. Mai, personajul central, își acceptă porecla de factură caragialescă, drept o potrivită mască ce-i subtituie în planul relațiilor interumane personalitatea romantică. Sugestia intertextualității este declanșată spontan chiar de titlul piesei, trimiterea la Caragiale fiind impulsionată și de numele de familie în "escu", acea marcă a nondiferențierii, a generalizării acestui tip uman. Încadrarea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
arăta demn de iubirea Arinei, întrupare a idealului său feminin. Și în cazul lui se observă o defantoșizare similară celei descoperite la Mitică Popescu din piesa lui Camil Petrescu. Întocmai personajelor caragialești din zodia imposturii, Mihnea Băiatu își construiește o mască, însă îndărătul ei începe să freamăte viață autentică. Obsesia lui erotică este precedată de cea a menținerii unei imagini de care e, de fapt, străin, iar coincidența de nume cu un student eminent, licențiat cu onoruri, îi dă posibilitatea să
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
afirmată de Caragiale însuși prin remarca lui Iordache: "De ce mușterii am eu parte astăzi! ... Frumos carnaval!"41. Persistența travestiului și a confuziei valorilor indică ireversibilitatea procesului de inversare a ordinii mundane. Această situație, constând de fapt în asimilarea personajelor de către măștile pe care le poartă, este comună tuturor comediilor caragialiene. Masca se confundă cu omul și chiar îl anihilează în cazul unor personaje precum Leonida, Cațavencu, Farfuridi, Cetățeanul, Ipistatul, Catindatul, Pampon, Crăcănel etc. Starea normală în această lume este încurcătura, care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
am eu parte astăzi! ... Frumos carnaval!"41. Persistența travestiului și a confuziei valorilor indică ireversibilitatea procesului de inversare a ordinii mundane. Această situație, constând de fapt în asimilarea personajelor de către măștile pe care le poartă, este comună tuturor comediilor caragialiene. Masca se confundă cu omul și chiar îl anihilează în cazul unor personaje precum Leonida, Cațavencu, Farfuridi, Cetățeanul, Ipistatul, Catindatul, Pampon, Crăcănel etc. Starea normală în această lume este încurcătura, care nici nu se lămurește în finalul pieselor, nici nu cunoaște
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de tradiția acestui motiv sunt relevante: suspendarea interdicțiilor, profanarea sacră și sacralizarea bufonă a profanului, provocarea ca joc sau jocul ca provocare, nerușinarea programatică de esență cinică, toate identificabile atât în comediile cât și în schițele lui Caragiale. În Metamorfoza măștilor comice, Vera Călin 42 observă că un anumit comic al inversiunii al inversiunii verbale se arată totuși compatibil cu viziunea absurdă. Exemplul oferit este fragmentul din declarația de amor a lui Rică Venturiano, al cărui comic rezultă din inversarea termenilor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București, 1983. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică, Lista lui Manolescu, Proza, Teatrul, Editura Aula, 2001. Marin, Petrică, Ion Luca Caragiale, Bibliografie de recomandare, Editura de Stat pentru Cultură și Artă, București, 1964. Miculescu, Sergiu, Măștile lui Eugen Ionescu, Editura Pontica, Constanța, 2003. Mihăilescu, Dan, C. Cuvânt înainte la I.L.Caragiale Despre lume, artă și neamul românesc, Editura Humanitas, București, 1994. Mihăilescu, Dan, C., Întrebările poeziei, Editura Cartea Românească, București, 1988. Mușat, Carmen, Perspective asupra romanului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
românești de la începuturi până la 1890, vol. 1, Editura Minerva, București, 1985, p. 244. 10 Mircea Ghițulescu, Istoria dramaturgiei române contemporan, Editura Albatros, București, 2000. Autorul va relua proiectul în Istoria literaturii române. Dramaturgia, Editura Academiei Române, 2007. 11 De exemplu, Metamorfoza măștilor comice, de Vera Călin, Editura pentru Literatură, Bucuresti, 1966, Panorama dramaturgiei universale, de Ion Zamfirescu, Editura Enciclopedică Română, București, 1973, Istoria universală a dramei și teatrului, de Ion Marin Sadoveanu, 1973, Istoria teatrului universal, de Ovidiu Drâmba, Editura Vestala, 2007
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în "Contemporanul", (1951), nr. 269, (48), 30 noiembrie, apud. Marin, Petrică, Ion Luca Caragiale, Bibliografie de recomandare, Editura de Stat pentru Cultură și Artă, București, 1964, p. 78. 17 Se va conforma, între alții, Vera Călin, nu doar în Metamorfoza măștilor comice, în care invariabil descoperă valențe satirice asociate tuturor procedeelor și motivelor comice atunci când sunt ilustrate în opera lui Caragiale, ci și în articole cu titluri semnificative: Procedee caragialiene în "Gazeta literară, IX, 1962, nr. 25 (432), 21 iunie, p.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, p. 40. 192 Eugen Ionescu, Elegii pentru ființe mici, Editura "Jurnalul literar", seria "Poesis" nr. 1, Cuvânt introductiv de Nicolae Florescu, București,1990, p. 22. 193 Sergiu Miculescu, Măștile lui Eugen Ionescu, Editura Pontica, Constanța, 2003, p. 78. 194 Eugen Ionescu, Eu, Editura Echinox, Cluj, 1990, p. 134. 195 Ion Bogdan Lefter, O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2010
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
suferintă. Nu poate fi compătimită. E un caz patologic, nu tragic, în sens nobil" (Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008, p. 428). 55 Așa cum a demonstrat recent Sergiu Miculescu în Măștile lui Eugen Ionescu, Editura Pontica, Constanța, 2003. 56 Gelu Ionescu, Anatomia unei negații, Scrierile lui Eugen Ionescu în limba română, 1927-1940, Editura Minerva, București, 1991, p. 12. 57 Eugen Ionescu, Căutarea intermitentă, traducere de Barbu Cioculescu, Editura Humanitas, București, 1994
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
contactul cu "forțele inteligente lăuntrice".103 Doar ascultând mesajele acestea criptate ale visului, descifrabile numai prin mit, putem să ne realizăm pe deplin viața individuală completă (proces denumit "individuație"), și nu doar ca persoană, care e o identitate falsă, o mască socială (nu din întâmplare originea etimologică a cuvântului "persoană" e latină și desemnează masca prin care vorbește un actor).104 O altă contribuție importantă la studiul mitului, tot de pe pozițiile "romantice" conform distincției formulate de Hendy, este cea a istoricului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
numai prin mit, putem să ne realizăm pe deplin viața individuală completă (proces denumit "individuație"), și nu doar ca persoană, care e o identitate falsă, o mască socială (nu din întâmplare originea etimologică a cuvântului "persoană" e latină și desemnează masca prin care vorbește un actor).104 O altă contribuție importantă la studiul mitului, tot de pe pozițiile "romantice" conform distincției formulate de Hendy, este cea a istoricului religiilor de origine română Mircea Eliade. De asemenea contestată cu vehemență (adesea și fără
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să considerăm metaforele drept fapte), oferind un "vocabular nu din cuvinte, ci din fapte și aventuri care sunt conotații ale ceva ce transcende acțiunea". Mitul se referă întotdeauna la natura interioară, care o reflectă pe cea transcendentă, iar metafora este "masca lui Dumnezeu", prin care survine experiența eternității.145 Încă o idee foarte importantă pe care a lansat-o Campbell în legătură cu mitul mai trebuie amintită, și anume aceea conform căreia mitul este creația elitelor intelectuale (artiști, preoți), și nu este o
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fiecăruia, dar și speranța că putem fi mai mult decât părem, într-o "invizibilitate vizibilă".744 În fine, costumul este și un fetiș, semn de virilitate și sursă a puterii sexuale (Batman este asociat cu zburătoarele nocturne dar poartă și "masca de gumă a violatorilor"745) și este un "amalgam de teamă și dorință sexuală", un veritabil "arsenal pornografic" (lanțuri, cătușe, cizme cu tocuri ascuțite) fiind integrat în structuri narative non-pornografice, semne care susțin un întreg subtext, în care devine șubredă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sau Sasquatch, avatar al omului sălbatic), în timp ce alții se află suspendați între lumea viilor și cea a morților (Spectre, Deadman, Black Widow).763 Dubla identitate este al doilea atribut specific super-eroilor și deși există eroi mascați (Zorro) ori super-eroi fără mască (Flash), de regulă aceștia sunt de nerecunoscut în cel de-al doilea aspect al identității lor datorită metamorfozei (Hulk, Captain Marvel), a măștii (Batman, Hawkman) sau a contextului care îi ferește de analogie (Superman, Thor). Dubla identitate îndeplinește o funcție
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Dubla identitate este al doilea atribut specific super-eroilor și deși există eroi mascați (Zorro) ori super-eroi fără mască (Flash), de regulă aceștia sunt de nerecunoscut în cel de-al doilea aspect al identității lor datorită metamorfozei (Hulk, Captain Marvel), a măștii (Batman, Hawkman) sau a contextului care îi ferește de analogie (Superman, Thor). Dubla identitate îndeplinește o funcție triplă în economia benzilor desenate: în primul rând, alter-ego-ul "banal" poate obține informații utile pentru super-erou, apoi prin ea se face trecerea dintr-
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
civilizației și al tehnologiei, eșec al umanității pe care tot ea îl hăituiește), Spider-Man (individualist solitar, prima vedetă a "telenovelei super-eroice" în care trebuie permanent să revii la episoade precedente pentru a înțelege intriga, un soi de James Dean cu mască), Thor (zeul nordic prins între Asgard și Terra, nicăieri acasă, torturat de o iubire interzisă față de o muritoare, devenit simbol al tineretului rebel fără intenție, părul său lung și blond reprezentând de asemenea un semn al inadaptării), Dr. Strange (chirurgul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
afirma în Pour un Neuvième Art: "se acuză banda desenată în general de a fi rasistă un narcisism al omului alb să spunem, pentru a simplifica un pic și mai mult această schemă deja sumară, că rasismul benzii desenate îmbracă masca naționalismului, a colonialismului și a paternalismului". cf. ibid., p. 134. 696 Serge Tisseron, op. cit., pp. 13-16. Autorul însuși și-a prezentat teza de doctorat în medicină sub formă de bandă desenată, mândrindu-se că și-a "plătit obligațiile față de instituție
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
eroul fracturat (ambiguitatea este plasată în el însuși, principiile sale nu mai sunt intangibile profil conturat începând cu anii '60). apud. Jean-Luc Gangloff și Catherine Allamel-Rafin op. cit., p. 129. 742 Action Comics, nr. 866, p. 14. Deși cea mai bună mască este absența oricărei măști, dacă contextul oferă un alibi puternic alter-ego-ului, ca în cazul lui Superman/Clark Kent sau al lui Thor/Donald Blake (cf. Richard Reynolds, op. cit., p. 26). 743 Danny Fingeroth, op. cit., p. 43. 744 Ibidem, p.53
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o privi pe Anna stânjenită. M-am măritat cu el, spuse. Capitolul 15tc "Capitolul 15" A nna se holbă la ea șocată în timp ce Darcey își ciugulea mâncarea din farfurie. Până la urmă ridică ochii și dădu din umeri. —Darcey! Anna rămăsese mască. Te-ai... măritat... cu el. Neil Lomond e soțul tău? Cred că-ți bați joc de mine. Sigur că nu, zise Darcey cu blândețe. Însă e clar că nu mai e soțul meu de mult. Anna rămase mută. —Știu, știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
O să văd dacă poate să te primească. Cât lipsi din Încăpere, am luat din suportul pentru ziare și reviste un exemplar din Der Stürmer. Pe prima pagină era un desen care Înfățișa un bărbat În robă de Înger ținând o mască de Înger În fața chipului său. Din spate, de sub poalele robei, i se ițea coada de drac și umbra-i de „Înger“, numai că aceasta era făcută În așa fel Încât să nu fie nici o Îndoială că profilul din spatele măștii aparține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
o mască de Înger În fața chipului său. Din spate, de sub poalele robei, i se ițea coada de drac și umbra-i de „Înger“, numai că aceasta era făcută În așa fel Încât să nu fie nici o Îndoială că profilul din spatele măștii aparține unui evreu. Graficienilor ălora de la Der Stürmer le place la nebunie să deseneze un nas mare, iar cel de aici era un adevărat plisc de pelican. M-am gândit că era lucru curios să găsești așa ceva În biroul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de senzații tari gata să coboare cascada Niagara Într-un butoi de bere. Cum mă holbam așa la el, capul păru să se Întoarcă, și mi-a trebuit un timp ca să-mi dau seama că era acoperit cu larve, o mască lucioasă de viermi care se hrăneau din fața Înnegrită. Am Înghițit cu dificultate de câteva ori. Acoperindu-mi din nou nasul și gura, am făcut un pas Înainte ca să mă uit mai bine, suficient de aproape Încât să pot auzi foșnetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
sărbătoare transformă pavajul străzii în scenă. Răspunsul a venit sec. Porque no? "Pentru ce nu?" Un răspuns care nu înseamnă nimic și în același timp poate însemna totul. Într-adevăr, pentru ce nu? De aceea există dansul. De aceea există măștile. Indienii cu panașe multicolore vin duminica și dansează în fața bisericilor. I-am văzut și eu. Nu aud murmurul rugăciunilor, au fața imobilă, nu-i interesează, se pare, nici măcar sfântul în onoarea căruia se dansează. O fac la fel cum odinioară
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]