5,217 matches
-
deschise, turmele sunt mai mari, de obicei din 50-500 de indivizi, dar uneori ajung până la 3000. Femele adulte, puii lor și masculii sub trei ani formează subgrupuri relativ stabile în cadrul cârdurilor; masculii peste trei ani formează propriile subgrupuri, în timp ce majoritatea masculilor cu vârsta peste 10 ani sunt solitari. În timpul sezonului uscat, o parte din subgrupurile de sex masculin pot părăsi turmele pentru a exploata oportunitățile de hrană într-un mediu nutrițional nou și mai bun. Bivolii africani sunt considerați cei mai
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
lăstari și pasc mai ales în savane, consumând cantități mari de ierburi. Bivolii de pădure ("Syncerus caffer nanus"), includ în hrana lor o cantitate relativ mare de arbuști. Sunt animale poligame. Femelele ating maturitatea sexuală la 4,5-5 ani , iar masculii la vârsta de aproximativ 7 ani. Femelele au două perechi de mamele funcționale. Reproducerea are loc în timpul sezonului ploios, în perioade diferite, fiind influențată de condițiile climatice: în sudul Africii, din septembrie până în martie, iar la nordul Zambiei, tot timpul
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
vârsta de aproximativ 7 ani. Femelele au două perechi de mamele funcționale. Reproducerea are loc în timpul sezonului ploios, în perioade diferite, fiind influențată de condițiile climatice: în sudul Africii, din septembrie până în martie, iar la nordul Zambiei, tot timpul anului. Masculii verifică urina femelelor pentru a determina dacă acestea sunt în estru (în călduri); atunci când este gata să se împerecheze, femela va sta și va permite masculului monta și copularea. Gestația durează aproximativ 11,5 luni, după care femelele nasc câte
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
în sudul Africii, din septembrie până în martie, iar la nordul Zambiei, tot timpul anului. Masculii verifică urina femelelor pentru a determina dacă acestea sunt în estru (în călduri); atunci când este gata să se împerecheze, femela va sta și va permite masculului monta și copularea. Gestația durează aproximativ 11,5 luni, după care femelele nasc câte un singur vițel, (uneori 2), roșcat-negricios, care nu prezintă deloc trăsăturile unui animal puternic, așa cum va deveni. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
V. La "Hyemoschus", degetele laterale nu ating pământul, pentru că el calcă numai pe vârfurile degetelor mediane. Formula dentară: 0•1•3•3/3•1•3•3 x 2 = 34. Incisivii superiori absenți. Caninii superiori sunt bine dezvoltați (în special la masculi), înguști, curbați, ascuțiți și ies în afară de sub buze și au rolul unor defense (arme de apărare și atac). Caninii inferiori se aseamănă cu incisivii. Dinții jugali (măselele) de tip brahiodont sunt aranjați într-un șir neîntrerupt. Aproape toți ultimii premolari
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
varanidelor s-a dezvoltat îndeosebi în zona ce delimitează acum arhipelagul indonezian. În mediul natural, un varan Komodo adult cântărește în jur de 70 de kg, deși în captivitate se poate depăși această greutate. În conformitate cu Guiness Book, un varan adult mascul poate ajunge la o greutate între 79 și 91 de kg și o lungime de 2,50 metri, iar o femelă poate cântări între 68 și 73 de kg și poate avea o lungime de 2,29 metri. Cel mai
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
varan adult nu poate consuma mai mult de 12 ”mese” pe an. După digestia unui animal întreg, varanul regurgitează coarnele , dinții , copitele sau blana. În cadrul unei ierarhii, animalele cele mai mari mănâncă primele urmate de cele mai mici în dimensiuni. Masculul cel mai mare este dominant față de alții mai mici. Dragonii de aceleași dimensiuni se pot combate, pierzătorul se retrage, deși în cele mai multe cazuri este omorât și mâncat. Au o gamă largă în ceea ce privește hrana, de la diverse nevertebrate, alte reptile incluzând membrii
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
de varani cauzează septicemii și infecții grave. Este un mister neelucidat însă de ce aceste baterii nu îi afectează în nici un mod pe varani. Împerecherea se produce între lunile mai și august, ouăle fiind depuse în septembrie, în toată această perioadă, masculii luptă pentru femele și teritoriu. Masculul care pierde lupta este ținut o perioadă la pământ în semn de dominare, masculul care învinge disputa are atunci au posibilitatea de a încerca receptivitatea reproductivă a unei femele prin intermediul limbii bifurcate. De cele mai multe
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
grave. Este un mister neelucidat însă de ce aceste baterii nu îi afectează în nici un mod pe varani. Împerecherea se produce între lunile mai și august, ouăle fiind depuse în septembrie, în toată această perioadă, masculii luptă pentru femele și teritoriu. Masculul care pierde lupta este ținut o perioadă la pământ în semn de dominare, masculul care învinge disputa are atunci au posibilitatea de a încerca receptivitatea reproductivă a unei femele prin intermediul limbii bifurcate. De cele mai multe ori, femelele sunt atagoniste și resping
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
mod pe varani. Împerecherea se produce între lunile mai și august, ouăle fiind depuse în septembrie, în toată această perioadă, masculii luptă pentru femele și teritoriu. Masculul care pierde lupta este ținut o perioadă la pământ în semn de dominare, masculul care învinge disputa are atunci au posibilitatea de a încerca receptivitatea reproductivă a unei femele prin intermediul limbii bifurcate. De cele mai multe ori, femelele sunt atagoniste și resping masculul atacându-l cu gherele și colții. Așadar, masculul trebuie sa contenționeze femela pe
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
care pierde lupta este ținut o perioadă la pământ în semn de dominare, masculul care învinge disputa are atunci au posibilitatea de a încerca receptivitatea reproductivă a unei femele prin intermediul limbii bifurcate. De cele mai multe ori, femelele sunt atagoniste și resping masculul atacându-l cu gherele și colții. Așadar, masculul trebuie sa contenționeze femela pe parcusul coitusului pentru a nu se răni. Alte activități de împerechere pot include frecatul botului masculului de spatele femelei, zgârieturi puternice și chiar lins. Copulația se produce
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
pământ în semn de dominare, masculul care învinge disputa are atunci au posibilitatea de a încerca receptivitatea reproductivă a unei femele prin intermediul limbii bifurcate. De cele mai multe ori, femelele sunt atagoniste și resping masculul atacându-l cu gherele și colții. Așadar, masculul trebuie sa contenționeze femela pe parcusul coitusului pentru a nu se răni. Alte activități de împerechere pot include frecatul botului masculului de spatele femelei, zgârieturi puternice și chiar lins. Copulația se produce atunci când masculul introduce hemipenisul în cloaca femelei. Dragonii
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
prin intermediul limbii bifurcate. De cele mai multe ori, femelele sunt atagoniste și resping masculul atacându-l cu gherele și colții. Așadar, masculul trebuie sa contenționeze femela pe parcusul coitusului pentru a nu se răni. Alte activități de împerechere pot include frecatul botului masculului de spatele femelei, zgârieturi puternice și chiar lins. Copulația se produce atunci când masculul introduce hemipenisul în cloaca femelei. Dragonii de Komodo au fost observați să exercite comportament sexual monogam și să formeze perechi care rămân o perioadă lunga, un comportament
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
-l cu gherele și colții. Așadar, masculul trebuie sa contenționeze femela pe parcusul coitusului pentru a nu se răni. Alte activități de împerechere pot include frecatul botului masculului de spatele femelei, zgârieturi puternice și chiar lins. Copulația se produce atunci când masculul introduce hemipenisul în cloaca femelei. Dragonii de Komodo au fost observați să exercite comportament sexual monogam și să formeze perechi care rămân o perioadă lunga, un comportament foarte rar în lumea șopârlelor. Femelele depun ouăle în gropi sâpate sau de
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
formă asexuată de reproduție în care creșterea și dezvoltarea embrionului se produce fără feritizare și implică dezvoltarea embrionului dint-un ovul neferitilzat. Un dragon Komodo de la grădina zoologică din Londra pe nume Sungai a depus ouă după ce a fost separată de mascul pentru o perioadă de mai bine de doi ani. Initial, oamenii de știință au crezut că femela poate să conserve spermă de la copulația anterioară, un tip de adaptare numit superfecundație. Un alt caz s-a produs în anul 2006 la
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
copulația anterioară, un tip de adaptare numit superfecundație. Un alt caz s-a produs în anul 2006 la o grădină zoologică în Anglia, Flora, o femelă de varan a depus 11 ouă, din care 7 au eclozionat, toți puii fiind masculi, faptul interesant este că Flora nu avusese niciodată contact cu un mascul, și prin urmare în urma testelor a fost relevat faptul că nici ouăle depuse de Sungai nu au fost feritizate de un mascul. Astefel a fost descoperită abilitatea de
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
a produs în anul 2006 la o grădină zoologică în Anglia, Flora, o femelă de varan a depus 11 ouă, din care 7 au eclozionat, toți puii fiind masculi, faptul interesant este că Flora nu avusese niciodată contact cu un mascul, și prin urmare în urma testelor a fost relevat faptul că nici ouăle depuse de Sungai nu au fost feritizate de un mascul. Astefel a fost descoperită abilitatea de partenogeneză pe care o posedă varanii de Komodo. Explicația constă în faptul
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
7 au eclozionat, toți puii fiind masculi, faptul interesant este că Flora nu avusese niciodată contact cu un mascul, și prin urmare în urma testelor a fost relevat faptul că nici ouăle depuse de Sungai nu au fost feritizate de un mascul. Astefel a fost descoperită abilitatea de partenogeneză pe care o posedă varanii de Komodo. Explicația constă în faptul că au sistemul cromozomial de determinare a sexelor de tip ZW, spre deosebire de al mamiferelor de tip XY. Diferența constă în faptul că
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
crustacee, reptile, sexul este determinat de către ovul, pe când în sistemul XY, specific mamiferelor, sexul este determinat de spermatozoizi. În cazul partenogenezei, prin diviziune celulară haploidă, un singur caracter cromozomial de transimte, ouăle care primesc gena Z devin de tip ZZ(mascul), cele care primes un W si devin de tip WW, nu se pot dezvolta, așadar prin partenogeneză numai masculii se pot dezvolta. Se estimează că această adaptare reproductivă permite unei singure femele să intre într-o nișă ecologică izolată(cum
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
cazul partenogenezei, prin diviziune celulară haploidă, un singur caracter cromozomial de transimte, ouăle care primesc gena Z devin de tip ZZ(mascul), cele care primes un W si devin de tip WW, nu se pot dezvolta, așadar prin partenogeneză numai masculii se pot dezvolta. Se estimează că această adaptare reproductivă permite unei singure femele să intre într-o nișă ecologică izolată(cum ar fi o insulă) și prin partenogeneză să producă masculi, și astfel să se dezvolte o populație reproductivă completă
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
WW, nu se pot dezvolta, așadar prin partenogeneză numai masculii se pot dezvolta. Se estimează că această adaptare reproductivă permite unei singure femele să intre într-o nișă ecologică izolată(cum ar fi o insulă) și prin partenogeneză să producă masculi, și astfel să se dezvolte o populație reproductivă completă. Dragonii de Komodo au fost atestați documentar pentru prima oară de europeni în anul 1910, când niște zvonuri că un crocodil de pământ ar fi ajuns la un locotenent din administrația
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
Glandele genitale sunt nepereche și nu au canale de evacuare, produsele genitale fiind aruncate în cavitatea generală a corpului, iar de aici, eliminate prin porul genital în sinusul urogenital. Sexele, la petromizoni sunt separate, iar mixinele în tinerețe sunt hermafrodite. Masculii nu posedă organe copulatoare. Fecundația este externă și se petrece în apă. Dezvoltarea poate fi prin metamorfoză sau directă. Creierul e primitiv. Encefalul este slab dezvoltat și are o structură simplă. Chiasma optică lipsește. În urechea internă nu există decât
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
martie-iunie și octombrie-noiembrie, uneori până la 100 m, foarte rar apropiindu-se de litoral la adâncimi mai mici de 10 m. Se hrănește cu scrumbii, aterine, hamsii, guvizi, stavrizi, crabi și creveți. Câinele de mare are o talie mică. La maturitate masculii ajung la 1-1,5 m, femelele până la 1,7 m, iar greutatea între 6-14 kg. Pielea este acoperită cu solzi mărunți, placoizi. Ambele înotătoare dorsale sunt precedate de câte un țep, de unde-i provine și numele de peștele cu pinteni
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
corpului. Fiind adaptați vieții în ape reci, câinii de mare nu au un metabolism intens și au un ritm de creștere foarte lent. Vârsta medie este de 35-40 de ani, dar sunt și exemplare care trăiesc până la 50-75 de ani. Masculii ating maturitatea sexuală la vârsta de 10-11 ani și femelele la 18-21 de ani. Este o specie ovovipară, perioada de împerechere fiind în ianuarie-martie. După o perioadă de gestație de 22-24 luni, nasc între 2 și 11 pui, măsurând 25-30
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
în rozetă bazală, liniar subulate, plane, cilindrice sau semicirculare în secțiune, adeseori canaliculate, late de 1-2 mm și lungi de 1-5-10 (-25) cm, vaginate la bază. Scapul mai scurt decât frunzele, rareori, de aceiași lungime. Flori monoice, cu flori unisexuate, mascule și femele, dispuse pe aceeași plantă. Florile mascule sunt solitare, subsesile, dispuse pe un peduncul (scap) subțire, lung de 4 cm, ieșit din subțioara frunzelor bazale, cu caliciu format din 4 sepale, lung de 6-7 mm și corolă cilindrică, cu
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]