5,675 matches
-
păcurii nu există decât din epoca romană). Cu sarea gemă (mult folosită atât pentru conservarea peștelui și a cărnii, cât și la argăsitul pieilor) geto-dacii făceau un comerț intens, mai ales cu grecii. Pământul Daciei era foarte bogat în minereuri. Meșterii geto-daci lucrau fierul și arama, argintul și aurul. Reducând minereul de cupru la o temperatură de 1085°C și amestecându-l cu cositor obțineau bronzul din care făceau felurite unelte și podoabe. Exploatau aurul nu numai din aflorismente (locurile unde
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
sau mai mulți dinți, cuțite, etc. Din fier se confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe, catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau adevărate centre meșteșugărești, grupând mai multe genuri de ateliere, printre care era și câte un atelier de orfevrărie; dar existau și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
dreptul să posede obiecte de aur. Primul rege al marelui stat geto-dac (și, probabil că, înaintea lui, și șefii triburilor) instituise monopolul regal asupra aurului. De-a dreptul impresionantă este cantitatea și calitatea ceramicii geto-dacilor, fapt atestat de descoperirile arheologice. Meșterii daci au început să folosească roata olarului din prima jumătate a sec. V î.e.n. Alți cercetători susțin însă că roata olarului ar fi fost folosită pe teritoriul geto-dacilor începând din sec. III î.e.n. La geții din Dobrogea și din câmpia
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
între aproximativ 100 î.e.n. și 106 e.n.; dată la care, odată cu cucerirea romană, ceramica geto-dacă va fi mult influențată (și treptat înlocuită) de produsele lucrate cu tehnica de depurare a pastei folosită de romani. Olarii geto-daci au preluat uneori de la meșterii străini unele procedee tehnice, sau anumite forme și motive ornamentale, imitând (de pildă) cupele grecești de tipul celor din Delos; dar formele vaselor geto-dace sunt în marea lor majoritate originale. Și dacă la aceasta se mai adaugă și faptul că
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
dacă la aceasta se mai adaugă și faptul că ceramica fină, cerută de clienții bogați, mai era uneori și pictată cu motive animale sau vegetale (mai rar umane), se constată că meșterii olari din Dacia nu erau întru nimic inferiori meșterilor celorlate popoare antice care la acea dată se aflau pe aceeași treaptă de civilizație. Chiar din perioada secolelor V-IV î.e.n., când repertoriul de forme era încă sărac, apar, lucrate cu mâna, cele două forme caracteristice pentru ceramica geto-dacă: ceașca
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
de apărare sau de supraveghere) din Munții Orăștiei: "un sistem de fortificații ce nu-și are egal, nu numai la noi, dar nici în altă parte a Europei" (I. H. Crișan). La construcția lor au lucrat desigur și arhitecți și meșteri greci, după cum o dovedește tehnica elenistică folosită. Numărul de aproximativ 40 de cetăți (câte au fost explorate arheologic până acum) din acest sistem și din alte zone cuprinse în interiorul arcului carpatic, dar mai ales exemplele celor din Blidaru, Costești și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
vocal, chitară acustică, C. Petrescu - baterie, percuție, V. Sepi - percuție. A apărut ulterior și pe discul „Remember Phoenix” (1991). Piesă compusă în 1973 de Nicolae Covaci, pe versurile baladei populare „Monastirea Argeșului”. Au fost folosite părți din opera rock - musical „Meșterul Manole”, care a fost interzisă de cenzură; Având subtitlul „uvertură”, a apărut pe discul din 1973, formula de la înregistrări fiind: N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, oboi, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
este alcătuită din bârne de stejar de peste 60 cm lățime, încheiate la colțuri în coadă de rândunică. Mănăstirea Bârsana - este marcată prin faptul că aici este concentrată arta cioplitului în lemn din Țara Maramureșului, lemnul cioplit de mâinile trudite ale meșterilor artizani maramureșeni, spune povestea acestor meleaguri, parcă rupte din rai. Așezată pe malul răului Iza pe un deal ce îi oferă o impresionantă panoramă, mănăstirea Bârsana străjuiește întreaga Tară a Maramureșului. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței este localizat în
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
primelor case particulare. Peste puțin, prin anul 1910 la Dondușeni au început să se facă iarmaroace, de atunci localitatea este menționată ca așezare-târg. Spre 1915 aici apar primele mici întreprinderi meșteșugărești și comerciale. În acest an, 6 cîrciumioare evreiești cu meșteri neîntrecuți în breasla negoțului și legături vechi cu Podolia alcătuiau toate instituțiile comerciale private din localitate. Olăritul prezintă o poziție dominantă în breasla meșteșugăritului popular, care avea un succes considerabil în mijlocul locuitorilor satelor din împrejurimi. Anul 1918 înscrie o nouă
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
gimnaziu, două biblioteci (Biblioteca Publică și Biblioteca Gimnazială), o policlinică, un stadion cu o echipă de fotbal bine pregatită și amenajată. Oamenii locului au avut de-a lungul timpului mai multe îndeletniciri, pe parcurs unele din ele au dispărut. Astăzi meșterii din oraș se ocupă cu zugrăvitul, confecționarea obiectelor de uz casnic tradițional (mături din mălai; coșuri din viță de vie, etc.), croșetare, mai mult cele decorative. Prelucrarea lemnului, confecționarea ușilor, ferestrelor, meselor, scaunelor, dulapurilor, porților sunt întâlnite în localitate, dar
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
prin cablu și digitală, internet, oficiu poștal. Din 2012, toamna are loc "Festivalul cartofului „Mai mult decât a doua pâine”" cu scopul promovării culturii cartofului și calitatății bucatelor tradiționale gătite din cartofi. Programul include: iarmaroc al produselor agricole, târg al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un spectacol de muzică și de dans cu participarea formațiilor artistice din regiune și din țară cu genericul „Cartoful - a doua pâine”, concurs al bucatelor din cartofi (cu
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
1893, construită din lut. În 1900 este zidită biserica din sat, cu pridvor și sală de altar. Pridvorul este încununat de o clopotniță cu cupolă și cruce, iar sala este susținută de 4 semiarcade. La construcția bisericii au lucrat 10 meșteri italieni. Biserica dispunea de 12 desetine de pământ, care și astăzi se mai numește Pământul Popii. În 1902 conducerea parohială le aduce mulțumiri sătenilor pentru contribuția adusă la construcția bisericii, precum și epitropului(starostelui) Nicolae Gavriloaie, iar în 1904, la 3
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Republica Moldova. Lucrările din interior și exterior s-au finisat în anul 1994. Are 9 metri în lățime și 26 m în lungime. În 1993 au avut loc lucrările de tencuială și în 94 a fost pictată de pictorul V. Sandu. Meșterul Nicolae din raionul Ismail a amenajat ograda și gardul în 1994. Biserica a fost ctitorită de consăteni și președintele asociației Gheorghe Ciobanu, iar fostul președinte Mircea Snegur a contribuit cu echivalentul unui salariu de-al său pe o lună. Biserica
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
Odată un gospodar hotărî să nu se mai întoarcă în cătunul pârjolit și pustiit, ci să-și facă o nouă casă cu barda pe care o avea la îndemână - întrebuințată la cioplitul lemnului, dar și ca armă de luptă. Era meșter iscusit acest Bărdar, căci locuința lui le-a plăcut și altor țărani de prin părțile celea, încât au început să vină la el după ajutor. Astfel, în preajma casei lui au început să apară alte case noi. Astfel a luat naștere
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
atestat documentar cu actuala denumire în anul 1772 ca o localitate formată preponderent din țărani răzeși. Denumirea satului comportă câteva interpretări, în afara aspectului legendar al problemei: 1) fie că provine de la turcescul cazan, care înseamnă căldare, 2) ține de numele meșterului care face cazane și căldări (cazangic) sau 3) este legat de relieful satului - trei dealuri care coboară către șesul râului Sărata, dintr-o parte și, din cealaltă - alte coline care urcă spre locurile pe unde trecea Valul lui Traian, formând
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
numărul de locuitori ai satului ajunse abia la 1025 de oameni, iar către anul 2000 la 1100 locuitori. Moșia satului are acum 1797 ha de pământ și 296 de gospodării. Preocuparea de bază este agricultura, dar locuitorii satului sunt și meșteri buni de cojoace și de împletituri din lozie. În anul 2001 școala din localitate a fost transformată în gimnaziu, acordându-i-se numele marelui domnitor Mihai Viteazul, al cărui bust, donație a Consiliului Județean Prahova, a fost instalat la 27
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
cu circa 2 700 de ani in urma, în epoca timpurie a fierului (sec.VIII-VI î.Hr.). Au mai fost identificate și 2 vetre de sate întemeiate în secolul ÎI. Biserică de lemn a fost ridicată în 1793. În 1819 meșterul Chirică a construit o biserică nouă de lemn pe locul celei vechi. Hramul satului se ținea de sărbătoarea Sf. loan Gură de Aur. Sătenii se îndeletniceau cu agricultura, viticultura, apicultură, comercializînd în cantități mari miere pe piața locală. Între anii
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
și odihnă. Lîngă această casă sînt construite foișoare, locuri pentru frigărui. Tabăra de odihnă (renovată) se află într-un crîng de nuci, în apropierea unui lac. Este prevăzută cu foișoare, un stadion și mult spațiu verde. Comuna Chișcăreni are mulți meșteri populari, care țes covoare, brodează, prelucrează lemnul, împletesc în lozie, prelucrează tabla. Cămin cultural (renovat): activează șapte grupuri artistice, dintre care patru au titlul Model . Gospodăria țărănească Vasile Turtureanu: crește prepelițe, comercializează ouă de prepelițe și carne de prepeliță. Apicultură
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
din pînză de cînepă, cămăși de bumbac, vopsite cu suc de struguri. Se încălțau cu opinci din piele de porc sau de vacă. Seara opincele erau puse la uscat. Bărbații, de asemenea, purtau cămăși de cînepă, hainele bune (confecționate de meșteri) erau cumpărate odată în viață (pînă la căsătorie) și se purtau numai de zile mari. Aceste haine se păstrau „pînă la moarte”. Din cele mai vechi timpuri, femeile din Alcedar nășteau cu ajutorul moaștelor satului. În mod obligatoriu, înainte de naștere, gravida
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
supravegheat personal și execuția. Placa de pe piatra de temelie, așezată la 6 septembrie 1842, cuprindea următorul text : "Al. Dim. Ghica voevod întru prea fericitele sale zile s-a clădit această Casă a Orașului, după placul arhitectornului său Csavie Vilacros, de meșterul Andrei Stamate prin osârdia prezidentului Sfatului Orășenesc dlui paharnicului și cavalerului conte Scarlat Roset, si a mădularilor acestui sfat dlui sărdarului Pârvu Asan, boierului de neam Theodor Balaban, neguțătorului Ioan Iliad și a secretarului acestui Sfat, dlui pitarului Const. Pencovici
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
valori istorice și artistice, Mănăstirea Pasărea a fost declarată în 1955 monument istoric și a fost restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. În atelierele mânăstirii funcționează ateliere de croitorie pentru veșminte preoțești, cruciulițe și icoane. Pictura a fost realizată de aceiași meșteri de la Cernica, Fotache și Nicolae Polovnicul. În 1990, în mănăstire a fost ctitorită o Bolniță - cămin, unde sunt îngrijiți la ora actuală cam 50 de bătrâni. Tot aici se află în construcție noua clădire a Seminarului monahal, care funcționează deocamdată
Mănăstirea Pasărea () [Corola-website/Science/306131_a_307460]
-
ca gazetar, iar mai târziu ca director al unor teatre de copii din București și Brașov. El s-a remarcat și ca prozator, scriind literatură pentru copii, printre care amintim: "Oameni în cătușe de aur" (1946), "Alte pățanii și năzdrăvănii", "Meșterul strică și alte povestiri" etc. Marin Iorda a lucrat apoi ca regizor artistic la Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulești, participând la regizarea printre altele a pieselor: "Vinovații fără vină" de (1951), "Plicul" de Liviu Rebreanu (1956) și "Doctor în filosofie" de
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
bani pentru a cumpăra tablă cu care să acopere toate cele șapte turle și astfel se intenționa acoperirea doar a cinci turle cu tablă poleită cu aur. La începutul anului 2009 a început înlocuirea acoperișului. Lucrările au fost realizate de meșterul Neculai Ciocan și echipa sa. În lipsa unui specialist în lucrul cu acest gen de tablă, muncitorii au stricat câteva zeci de coli de tablă în timpul prelucrării și montării. Au fost aduși specialiști din Ucraina pentru a le arăta muncitorilor români
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
dată în arhitectura moldovenească. Această nișă exterioară de pe fațada vestică constituia, se pare, lăcașul clopotelor. Intrarea este poziționată pe partea laterală sudică a construcției. În interior, biserica are un plan fals-trilobat, absidele fiind două nișe arcuite în grosimea zidurilor laterale. Meșterii hatmanului Arbore au realizat pereți drepți, cu imense suprafețe netede, au introdus calote în naos și pronaos, eliminând semicilindrul inițial. Arcadele joase, fără spirale, pantele și sistemul de arce moldovenești conferă bisericii proporții elegante, dovedind o construcție de valoare. Din
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
pronaos, chivotul este considerat cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Bucovina. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a Mănăstirii Humor din Humor a fost ridicată în 1530 de logofătul Toader Bubuiag și pictată în 1535 de echipa meșterului Toma („Toma de la Humor”). Caracteristic pentru acest monument este pridvorul cu două arcade frânte și pictura murală a "Fecioarei cu pruncul" din luneta ușii de intrare și portretele votive din naos. Domnitorul Vasile Lupu a ridicat în 1641 turnul clopotniță
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]